Nicolae BĂCIUȚ: La taclale cu Dumnezeu

PARALELE INEGALE

Numai tu nu spui nimic,

numai tu spui totul,

numai tu eşti pleoapă,

numai eu sunt ochiul,

numai tu eşti iarnă,

fără de zăpezi –

eu sunt doar lucarnă

când doar ziduri vezi,

eu sunt trup de aer,

când tu eşti veşmânt,

eu sunt doar silabă,

când tu eşti cuvânt

CUM SĂ SPUI?

Cum să spui ierbii să nu mai fie

iarbă,

cum să spui pietrei să nu mai fie

piatră,

să spui florii să nu mai

înflorească,

râului să nu curgă,

fătului să nu se nască?

Cum să spui:

Doamne, îţi las ţie viaţa mea,

să i-o dai celui nenăscut,

să moară el în ea?

Cum să spui:

e dimineaţă, Doamne,

şi nu mă pot însera?

CÂNDVA

Cândva,

mă mai temeam de fluturi,

de fâlfâirile plăpânde,

căci printre flori

atâtea mâini flămânde

pe aripi le-ar fi pus cenuşă,

că-ţi vine de zăpezi

să-ţi scuturi

măcar un ultim anotimp

ce ţi-a rămas, de-o vreme,

ca mănuşă.

Cândva,

mă mai temeam de zbor,

să nu ajung prea sus,

să nu devin alcor,

să nu mai văd

cum dai în floare

în fiecare zi,

cu-o lăcrimare

ce-n ochii tăi s-ar limpezi.

Cândva,

mă mai temeam de mine,

când eu l-a cunoscut

pe eu,

când încă mă ţineai

între cuvinte,

să nu ne-audă Dumnezeu.

Nicolae BĂCIUȚ, poeme din vol. La taclale cu Dumnezeu,

Editura Vatra Veche, 2016

Nicolae BĂCIUȚ: Festivalul de Creație și de Interpretare „Ana Blandiana” – Ediția a IX – a, mai 2020

REGULAMENT

Tipul concursului: transcurricular (arii curricular. Limba și comunicare, arte)

Obiectivul general/scopul

-valorizarea, în cadrul unui context cultural, a limbajului literar și musical, în vederea formării și modelării personalității elevilor, având ca sursă de inspirație creațiile scriitorilor contemporani

Obiective specific

-valorificarea inteligențelor multiple (verbal/lingvistică, muzicală, intrapersonală)

-aprofundarea creațiilor lirice

-stimularea gândirii critice și sistemice

-încurajarea performanțelor artistice

-dezvoltarea competențelor de argumentare/interpretare și reflecție

Grupul țintă

-Concursul se adresează elevilor din învățământul primar/gimnazial/liceal și profesorilor din țară și străinătate

Beneficiari indirecți

-comunitatea locală

-instituții partenere din țară și străinătate

Tematica: ARHITECTURA ZBORULUI

Secțiunile:

Creație literară

Subsecțiunea I: clasele V-VIII Subtema: „Odată am știut să zbor, odată,/ Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte”

– trei poeme

– un text în proză (1-2 pagini)

Subsecțiunea a II-a: clasele IX-XII

Subtema : „Cine și ce ar putea să oprească vreodată/ Această arhitectură-n mișcare”

– patru poeme

– un eseu (2-3 pagini)

Analiză literară / Traduceri (engleză/ franceză);

Subsecțiunea I Analiză literară: clasele V- VIII; scriitorii Ana Blandiana și Adrian Popescu

Subsecțiunea a II-a Analiză literară: clasele IX-XII; scriitorii Ana Blandiana și Adrian Popescu

*O catedrală de lână, Un văzduh mai puțin încărcat, Pasărea deschisă, Selecție, Arhitectură-n mișcare, Printre frunzele aproape reci, Mai departe, Mișcare, În absența sunetelor, Elegie de dimineață (Ana Blandiana)

*Țin păsări în mână, Arsură, Fazani de ploaie, Trei lacrimi, trei frunze, Rândunica, Șoimul, Mierla romană

(Adrian Popescu)

Subsecțiunea a III-a Traduceri: clasele IX-XII

***Se va alege pentru interpretare, din lirica ambilor scriitori, câte o poezie dintre titlurile recomandate sau/și vor fi traduse câte două poezii, din volumul Arhitectura valurilor, Ana Blandiana.

III. Recitare:

Subsecțiunea I: clasele V-VIII; IX – XII

***vor fi selectate, la alegere, două dintre poeziile recomandate la Secțiunea a II-a

– o poezie de Ana Blandiana

– o poezie de Adrian Popescu

Subsecțiunea a II-a: clasele II- IV

***vor fi recitate două texte din lirica pentru copii a Anei Blandiana

– Concursul de zbor

și

– un text la alegere

Interpretare folk:

două piese muzicale:

1.prelucrare din lirica scriitoarei Ana Blandiana sau a scriitorului Adrian Popescu 2.prelucrare din creația românească de gen

*** Vor fi alese pentru interpretare alte piese decât cele prezentate la edițiile anterioare.

Secțiunea de comunicări științifice: MOTIVUL ZBORULUI ÎN ARTĂ

Simpozion cu participare directă și indirectă

Secțiunea A – elevi –

Secțiunea B – profesori preuniversitari și universitari, studenți

Comitetul științific de evaluare, constituit la nivelul Facultății de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați: prof.univ. dr. Doinița Milea, prof. univ. dr. Simona Antofi, prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim

Comitetul de organizare: prof. univ. dr. Simona Antofi (Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați), prof. dr. Zamfir Bălan (Muzeul Brăilei „Carol I”, Brăila), lect.univ.dr. Laurențiu Ichim (Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați), prof. drd. Daniel Kițu (Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”, Brăila), prof. dr. Gabriela Vasiliu (Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”)

Criterii de evaluare:

Secțiunea I:

– abordarea originală, creativă, reflexivă a temei propuse;

– folosirea intuitivă a unor imagini poetice inedite;

– respectarea normelor de ortografie și de punctuație

Secțiunea a II-a:

– varietatea modalităților de analiză critică;

– expresivitatea și coerența ideilor;

– folosirea limbii literare;

– respectarea normelor de ortografie și de punctuație;

– relevanța și originalitatea traducerilor;

– folosirea adecvată a unei limbi străine (gramatică, ortografie, topică, vocabular)

Secțiunea a III-a:

– tonalitate; mimică; expresivitate; corectitudinea recitării

Secțiunea a IV-a:

– tehnică vocală; artistism și prezență scenică; impresie artistică

Secțiunea a V-a:

– gradul de originalitate, de creativitate și de inovare în abordarea temei;

– calitatea științifică a lucrării;

– condițiile tehnice de redactare.

Continue reading „Nicolae BĂCIUȚ: Festivalul de Creație și de Interpretare „Ana Blandiana” – Ediția a IX – a, mai 2020” →

Nicolae BĂCIUȚ: FESTIVALUL DE CREAȚIE ȘI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” EDIȚIA A VIII-A (16 – 18 MAI 2019)

Inspectoratul Școlar Județean, Brăila, Liceul „Anghel Saligny”, Structura: Școala Gimnazială „C. Sandu Aldea”, Asociația Culturală „Ars Poetica”, Muzeul Brăilei „Carol I”, Teatrul „Maria Filotti”, Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”, Universitatea „Dunărea de Jos”- Facultatea de Litere, Galați, Direcția Județeană pentru Cultură Mureș, alături de alte instituții partenere din țară și din străinătate, vă invită să participați la a VIII-a ediție a FESTIVALULUI DE CREAȚIE ȘI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA”, cu tematica – „Umbre de cuvinte”, inclus în CAEN, 2019, Anexa 8, Domeniul Cultural-artistic; Literatură, poziția 65.

Concursul se va desfășura pe 5 secțiuni:

Creație literară:

– Subsecțiunea I: clasele V-VIII, Subtema: „O umbră a ierbii/ Ce poate fi mai firav/ Decât o umbră a ierbii…” – trei poezii sau un text în proză (1-2 pagini);

– Subsecțiunea a II-a: clasele IX-XII – Subtema: „O umbră a ierbii/ Ce poate fi mai firav/ Și mai imposibil de șters?”- patru poezii sau un eseu (2-3 pagini);

Analiză literară/ Traduceri (engleză/ franceză):

– Subsecțiunea I; Analiză literară: clasele V- VIII;

– Subsecțiunea a II-a; Analiză literară; clasele IX-XII; ***Se va alege pentru interpretare câte o poezie din lirica scriitorilor: Ana Blandiana (una dintre poeziile recomandate – Umbrei mele i-e frică, Dreptul la umbră, Ceața care coboară, Vânătoare, Trup, Stăpânul morii, Vânătoare în timp, Călătorie, din volumele Pleoape de apă și Orologiul fără ore) și Matei Vișniec (una dintre poeziile recomandate: Ultimul turist posibil, Călătorul prin ploaie, Câteva lămuriri. Intâlniri de o secundă, Despre cum se va sfârși această poezie…, din volumul Orașul cu un singur locuitor);

– Subsecțiunea a III-a; Traduceri: clasele IX-XII – (vor fi traduse câte două poezii din volumul Variațiuni pe o temă dată, Ana Blandiana);

III. Recitare:

– Subsecțiunea I: clasele IX-XII – o poezie de Ana Blandiana (din volumul „Pleoape de apă”), o poezie de Matei Vișniec (din volumul „Orașul cu un singur locuitor”);

– Subsecțiunea a II-a: clasele II – IV – *** vor fi alese două poezii din volumul – Intâmplări de pe strada mea, Ana Blandiana;

Interpretare folk: două piese muzicale:

prelucrare din lirica scriitoarei Ana Blandiana sau a scriitorului Matei Vișniec
prelucrare din creația românească de gen;

Secțiunea de comunicări științifice:

– MOTIVUL UMBREI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ Simpozion cu participare directă și indirect: Secțiunea A – elevi, Secțiunea B – profesori preuniversitari și universitari, studenți.

Etapele desfășurării Festivalului „Ana Blandiana”: 14 februarie – 17 martie; promovarea regulamentului în școli, licee, universități; înscrierea participanților, pe secțiuni; desfă-șurarea la nivel local a unor etape de selectarea a lucrărilor reprezentative; 18 martie -14 aprilie 2019; expedierea lucrărilor reprezenta-tive pe secțiuni; 15 aprilie – 13 mai 2019 evaluarea lucrărilor; redactarea antologiei festivalului ce va cuprinde lucrările premiate; 16 -18 mai; manifestările artistice ale Festivalului de Creație și de Interpretare „Ana Blandiana” (lansări de cărți / reviste literare, desfășurarea Sesiunii de comunicări științifice, dramatizări, momente poetice, recital folk, premierea concurenților); 20 mai – 31 august; expedierea premiilor în țară și în străinătate.

Premierea

*Se vor acorda premii pentru fiecare dintre secțiunile/subsecțiunile con-cursului (Premiul I; Premiul al II-lea; Premiul al III-lea, Mențiuni; Marele Premiu „ANA BLANDIANA” ; Premii Speciale), într-un cadru festiv.

*Creațiile premiate vor fi publicate în Antologiile Festivalului. (Editura Vatra veche, Târgu-Mureș) *Lucrările Simpozionului, evaluate de Comitetul științific al Universității „Dunării de Jos”, Facultatea de Litere, Galați, vor fi cuprinse într-un volum, format electronic.

*Diplomele participanților la secțiunea de comunicări științifice vor fi trimise în format electronic.
*Premiile finaliștilor concursului, care nu vor putea ajunge la festivitate, vor fi expediate prin poștă.

Invitați de onoare:

Scriitoarea ANA BLANDIANA – membră a Academiei Române, a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarme” și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO)
Scriitorul NICOLAE BĂCIUȚ – membru al Uniunii Scriitorilor din România, redactor – șef revista VATRA VECHE; director – Direcția Județeană pentru Cultură Mureș

Președinți/Secțiuni:

Profesor univ. dr. Simona Antofi, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați Inspector școlar – Limba și literatura română
Budur Eduard, ISJ, Brăila Inspector școlar – Învățământ primar
Bonciu Ecaterina, ISJ, Brăila Inspector școlar – Educație permanentă
Ion Aurelia, ISJ, Brăila

Informații suplimentare despre condițiile de participare, redactare etc. se pot solicita la: Telefon: 0744601422

sau pe adresa de email:

asociatiaarspoetica@yahoo.com

––––––––––
Foto de la ediția 2017

Nicolae BĂCIUŢ: Aproape / Departe prefață la volumul „Gânduri printre rânduri” de Silvia Urdea

Silvia Urdea îmi era cunoscută din primii mei ani „vetrişti”, numărându-se în anii optzeci printre autorii redutabili ai revistei târgu-mureşene Vatra, unde a colaborat cu cronici literare, recenzii, despre proza acelor ani.

La Târgu-Mureş, Silvia Urdea a ajuns în 1965, după absolvirea Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca, fiind repartizată ca asistent universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani din Târgu-Mureș, secția filologie, ceea ce vorbeşte de la sine despre calităţile tânărului dascăl. Evoluţia sa a fost una ascendentă, obţinând titlul de Doctor în Filologie, la Universitatea din Iaşi, cu o teză despre proza lui Anton Holban, sub îndrumarea prof. dr. doc. Constantin Ciopraga, pe care, în colecţia celebră în epocă, „Universitaria”, o publică la Editura Minerva, în 1983, sub titlul Anton Holban sau interogația ca destin, după ce, în 1981 a publicat un mănunchi din publicistica lui Octavian Goga, Pagini publicistice, în colecția „Restituiri”, coordonată de Mircea Zaciu.

După desfiinţarea Institutului Pedagogic de la Târgu-Mureş, şi-a continuat activitatea la Filiala Academiei din Târgu-Mureș, în calitate de cercetător științific, ocupându-se de presa transilvăneană din perioada interbelică, finalizând câteva studii. Până la plecarea definitivă din ţară (august 1990) şi stabilirea în SUA, prezenţa sa publicistică a fost mai degrabă discretă, fiind una dintre vocile critice pe care le-a pierdut şi revista Vatra şi istoria literară, după ce autoarea îşi câştigase şi notorietate şi autoritate. Şederea în SUA nu a ţinut-o însă departe de preocupările sale literare, extinse şi în sfera eseistică şi în cea publicistică, colaborând la ziarul Lumea liberă, editat de Cornel Dumitrescu, la revista Foaie, editată de Romeo Stana, la Lumea românească, apărând sporadic la Grand Rapids, editat sub îngrijirea lui Mihai Gheorghiu, la Art-Emis, la Curentul internațional USA, editat în Sterling Heights, Michigan, de Ștefan Străjeri, și la Vatra veche, editată la Târgu-Mureș, sub direcția lui Nicolae Băciuț.

Colaborarea la revista Vatra veche a fost pentru mine nu doar onorantă, ci şi recuperatorie, pentru că, într-un fel, Silvia Urdea aparţine acestui spaţiu geografic şi spiritual. Pe de altă parte, Silvia Urdea, după cinci ani petrecuţi la New York şi încă aproape douăzeci şi cinci la Michigan, a ră-mas mereu racordată la literatura română şi la realităţile româ-neşti, pe care le-a privit şi cu nostalgie, dar şi cu ochi critic.

De altfel, şi plecarea din ţară a fost un gest de atitudine, după un lanţ de dezamăgiri şi evenimente care i-au pus sub semnul întrebării aspiraţiile fireşti de împlinire personală.În ultimii ani, şi-a canalizat energiile spre acele orizonturi spre care a privit încă din adolescenţă, trăind parcă o a doua tinereţe, fiind foarte prezentă cu articolele sale în diverse publicaţii şi, mai mult, în 2014, a strâns între coperţi şi o parte a roadelor sale publicistice, în volumul „Arc peste timp”, apărut la Editura Anamarol, coordonată de Rodica Elena Lupu.

Disponibilităţile Silviei Urdea se dovedesc a fi extinse, ea aplecându-se cu profesionalism atât asupra faptului de cultură, cât şi asupra vieţii politice internaţionale, fiind un analist de mari profunzimi şi intuiţii pertinente.

O notă de distincţie a poziţiei Silviei Urdea este patriotismul său luminat, unul de mare vibraţie şi sinceritate, într-o preocupare constantă faţă de destinul neamului şi ţării sale. Avantajul judecăţilor sale a venit şi din distanţa – şi la propriu şi la figurat, geografică şi emoţională – faţă de evenimentele analizate. O detaşare care o scuteşte de umori şi partizanate de orice fel. Principiul suveran care guvernează judecăţile sale de valoare: adevărul şi numai adevărul, fiindcă numai adevărul ne va salva şi ne va aduce mântuire.

„Gânduri printre rânduri” e o carte prin care Silvia Urdea ne-a convins încă o dată că, vorba lui Nichita Sănescu, patria sa e limba română şi că fiinţa sa aparţine pământului… de acasă.

–––––––-

Nicolae BĂCIUŢ

Târgu Mureș

Octombrie 2018

Diana CIUGUREANU-ZLATAN: Nicolae Băciuț – Meșterul Manole al poemelor izvorâtoare de Har sau Lecția scrisului-respirație

Poezia unei iubirii mântuitoare (Și dacă n-o să mai pot iubi,/ la ce bun acest anotimp/ fără lumi… ) pentru omul modern (…Dar nu acesta, nu acesta/ e poemul), redescoperă permanent un erou liric prin prisma unor noi spații sau destine cu game de sentimente și valențe înfiorător de bogate spre explorare (Fluturii se-ndreaptă prin pieptul meu spre moarte), (Eu mă retrag în lup (…) eu mă tretrag în vultur), (E târziu, la tine, Doamne,/ încă-i iarnă,/ zăpezile-au ajuns la cer,/cu stele-a început/ să cearnă,/ dintr-un alt prier), asemenea unei ocne a înțelepților (această zi ascunsă între manuscrise), datorită perspectivelor ancestrale ale unui cotidian contestând parcă sorgintea detaliilor de decor (Între noi se așază mereu câte-o scară – nu urcă,/ dar nii nu coboară/ și nici nu-i balanță/ fără povară), continua reașezare lirică a universurilor retoric tăcute (Am intrat în oglindă, așteptam să mă naști) (ca o vamp-btre lumi/ ce nu și-au găsit început) având forța reinventării ludice a oricăror pretinse repere de contur (trup cu gâtul lui de fum), (o desenez cu linii subțiri,/ tremurânde,/ o linie, încă o linie,/ până la răsuflarea fierbinte,/ pe care-o decupez/ iubind-o mai mult decât viața), (la ce bun acest pumn de nisip ca o clepsidră/ între ochii mei?) anume spre a provoca generos (tocmai aum îți șuieră prin sânge) salturi de conștiință (iar ochiul tău,/ Doamne,/ peste ceruri închis,/ nu poate să mă vadă) întru bucuria de a fi ales beneficiar al operei sale până la accese de cedare în fața irezistibilei tentații de plonjare în nebănuite substraturi ale unui ritual stăpânit cu febrilitatea unui alchimist: (Ceasul pe mâna noastră ară/ ca printr-un sânge nenuntit)
Deși surprins în „asurzitor” de libera planare spre adevărul pur, explorat prin instrumetariu-i ideatic-imagistic sofisticat (purtai ochelari de zăpadă/ dintr-un cerc polar), (pun aripi pietrei de mătase/ și-n foșnet trec ca printr-o sită) și totodată sobru (Te simțeam strălucind/ în ramă/ echidistantă între mine și partea ta de mamă), eroul liric ne umple venele cu pulsul revelațiilor remodelânu-ne clipă de clipă, în vocația sa de angelic deschizător de drumuri (Până la tine, Mare Moartă/ ceasul de aer îmi e poartă…), (Învăț din nou/ cuvântul preapîncăpător,/ moartea preaîndurătoare) prin însăși individualitatea noastră (ea nu era decât ce m-am urât), descifrarea însemnând în fapt avansarea într-o necruțătoare incifrare a enigmelor vieții umane (învăț din nou zilele săptămânii), (mă purtai pe mine în pântec,/ absentă), (de-ajuns nu ne este o moarte – vrem de mai multe ori să murim), (până unde, până când/ rămân singur, singurând?), (eu sunt un om de zăpadă), a paradoxurilor rutinei sociale (Ultimii arheologi continuă să sape -, dar cănile din nou vor să le-ngoape), (eu alerg cu el în spate dar povara lui sunt eu) a unității contrariilor (râd cu moartea), (E viața mea un fel de moarte,/ cum noaptea e un fel de zi), (Eu tac. Și tu-n cuvinte taci), (între mine și umbră, rămâi o sală de așteptare; (…) Tu, semnul meu de carte/ care nimic nu desparte), (te sărută și te condamnă/ cu un cuvânt fierbinte), (Să te-alungi, să te prinzi/ vânător ca și pradă) (Iertare-ți cer pentru iubire și păcat), (în sare-mi trece gustul ca prin miere), a tainelor biblice (Cuvântului sticlos nu i-au găsit/ fereastră pe măsură), (Nu, nu sunt Sfântul Nicolae./ Sunt căderea lui./ Și-n cădere doar tăcere/ descriu) (pân’ la sfârșitul lumii,/ aproape – departe),(Doar ție îți vorbesc/ cu gura mea din piept/ și te privesc/ cu ochiul meu de ceafă)

Iubirea îi este Harul Poate de aceea, autorul ni se prezintă ca un neocreator (că trupul meu/ e ființa unui miel sacrificat)„îmblânzind” intransigența mesajului despre inevitabilul tribut al Meșterului Manole întru smerenia-crucificare de dragul misiunii. Căzând în cealaltă extremă, desprindem însă metafora zidirii atâtor ane ca pe eroii unioniști în lucrarea de Readucere a Basarabiei în trupul Țării-Mamă (la ce bun trecutul tău/ imaculat,/ viața aceasta de înger/ în piele de lup…), (ca pe-o lungă pedeapsă în care/ trupul pleacă din mine spre-un sud). Lacrima frăției intens trăite cu mânuitorul condeiului vierean, prin opera căruia cultivă noii generații de nobili cu trăire autentic românească, în rigurosul său demers de patron spiritual și mecenat al cenaclurilor literare, Nicolae Băcuț inoculează în grădina tinerelor talente, „semințe fără nume” drept sinteză a roadelor unor reale biografii de martiri întru dăinuirea neamului (o suferință fără nume), (Cel care sunt, cel care sunt/ cel care scrie despre sine/ cu mâna lui sângerând,/ cu ochii fără retine). Simte și acum, durerile vierene ale mamei văduve ca motiv, care denotă prizonieratul românilor basarabeni (până când în cerul tău/ are lacrimi Dumnezeu/ până când rămâne-n ramă/ vama care nu ia vamă), aflați sub cisma rusească, prin foame organizată, mutilare morală, fizică și asasinat – un adevărat genocid mascat prin „colectivizare” și în fața căruia pălește însuși fascismul cu tot cu odioasele-i pagini de istorie (Strada-și veghează epoleții-n taină/ când simte sub bocanci măsura (…) i-am învățat și cu genunchii zgura/ când mi-a urcat prin vene ca prin ore/ și mi-a mușcat silabele cu gura). Zadarnic este așteptată mama zidită (Cele două căni au fost ,îngropate de vii – / mai au și acum răni/ și cioburi lângă ele,/ ca niște copii), să-și alăpteze prunul în brațele liniștii sufletești, a demnității de neam, doinitul ambilor pe timp de secetă postbelică (până unde ține iarna/ care-nchide-n noi/ lucarna), încrâncenându-l parcă și mai mult (și toate rănile ierbii/ le simt cum foșnesc iar în sânge), să plătească ultimul tribut (și zăpada e un timp oprit/ care-și scrie singur ultima scrisoare) (până unde-aripa frântă/ o să intre în pământ) (sunt de Meșter-zidar aducător de liniște monahală, livrescă, ocrotitoare de ispitele neputinței și a deznădejdii din gaura neagră a somnului conștiinței de neam, de sine ca parte de divinitate, a omului-arhitectul al propriului destin (…până unde în genunchi/ umbra ta/ mai are trunchi,/ până unde gura ta/ pe cuvinte pune șa…), (Să vezi un pește în zăpadă/ și cum înoată liniștit, cum lasă solzii-n urma sa,/ cum timpul e în ei oprit)
Continue reading „Diana CIUGUREANU-ZLATAN: Nicolae Băciuț – Meșterul Manole al poemelor izvorâtoare de Har sau Lecția scrisului-respirație” →

Rexlibris Media Group: Lansări de carte la Reghin

Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin și Primăria Municipiului Reghin au organizat mai multe lansari de carte. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 3 martie 2018, începând cu ora 19:00, în cadrul celei de-a doua ediții a evenimentului „Întâlnire cu femeia din tine”, publicul iubitor de carte. Este vorba de un „itinerariu spiritual”, după cum ar spune Mircea Eliade, în versuri și proză, ce trebuie să devină o experiență obligatorie pe drumul desăvârșirii fiecăruia dintre noi.

Daniela Gîfu – volum de versuri „Spovedania unei pantere”, ilustrat de Mihai Bandac, pictor și prefațat de Nicolae Băciuț, scriitor, Ed. Vatra veche, Târgu-Mureș, 2017.

„Să fii doctor în informatică și doctor în filosofie, cu licență în fizică și master în comunicare și relații publice, să fii preocupată de inițiere spirituală, dar și de discursul politic, de dezvoltare comunitară și incluziune socială din/în perspectivă socio-economică și să scrii și poezie – ei asta da încurcătură. Cu siguranță însă că în teritoriile științei, atunci când le parcurge, Daniela Gifu caută/pune și poezie, iar în toată poezia sa caută/pune și știință.” (Nicolae Băciuț)

Dan Mircea Fărcaș – volum de proză „Virtuți adormite”, prefațat de Alexandru Cistelecan, critic literar și Dan Dungaciu, sociolog, Ed. University Press, Târgu-Mureș, 2015.

„Am răsfoit cartea-confesiune a lui Dan Mircea Fărcaș, inițial, cu suspiciune. Ulterior, contrariat, iar, treptat, când lucrurile au devenit limpezi, captivat. Căci, după ce dezghioci – nu ușor! – noianul de referințe și citate, înțelegi că nu e vorba despre o simplă confesiune. E o confesiune/învățare. Este o confesiune-pledoarie. O metodă. Un îndrumar. Cartea lui Dan Mircea Fărcaș nu este doar un îndemn spre lectură, ci un îndemn spre trăire.” (prof.univ.dr. Dan Dungaciu)

A prezentat: Nicolae Băciuț, Dan Mircea Fărcaș, Mirela Cioloca și Daniela Gîfu.

Amfitrionul manifestării a fost Roxana Man, managerul Muzeului Etnografic ”Anton Badea” din Reghin.