CENACLULUI LITERAR „ARTUR SILVESTRI ” al LIGII SCRIITORILOR: Medalionul literar ,,Primăvara aleargă desculță prin oraș ca o paparudă”

Sub amenințarea unei ploi de primăvară prevestind roadele bogate din toamnă, membrii Ligii Scriitorilor, veniți din mai multe colțuri ale țării, au participați la ședința cenaclului ce s-a desfășurat ca de obicei, la Cercul Militar Cluj-Napoca, Sala Armelor, care a fost condusă de scriitoarea prof. VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ, fiind în prezidul cu scriitorul AL. FLORIN ŢENE, președintele național al Ligii Scriitorilor și poetul IULIAN PATCA, președintele Filialei Cluj-Napoca a Ligii Scriitorilor Români.

După manifestarea bucuriei și emoției pozitive prezente în această seară din săptămâna luminată alături de participanți, VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ a sesizat perioada care a trecut, în ciuda pandemiei, ca fiind o perioadă foarte rodnică din punct de vedere al creației literare. Scriitorii stând mai mult în casă au creat și publicat mai multe cărți, dând ca exemplu pe Eugen Coța și Al. Florin Țene. Acesta din urmă a vorbit despre activitatea rodnică a scriitorului Dumitru K Negoiță din Buzău, primul președinte al filialei Ligii Scriitorilor, care a decedat chiar în ajunul Sfintei sărbători de Paște.

La propunerea președintelui național s-a ținut un moment de reculegere în memoria scriitorilor care au trecut într-o lume mai bună în această perioadă.

După aceea, președintele național al Ligii Scriitorilor, Al. FLORIN ŢENE, a prezentat și analizat noile apariții literare din ultima lună, cărți primite din țară de la diferiți scriitori:

· Petre Chichirdan –“Raiul este aici pe pământ”, vol. I și II

· Ion N. Oprea: „Istorii, comentarii, miscelanea”, vol. 48 și 50

· Al. Blaga: „Vraja Soarelui”, poezii

· Claviaturi: „Revistă trimestrială de poezie-serie nouă”, de la Brașov

· Eugen Coța: „Cadențe târzii (poeme și parodii covidiene)”

· Iulian Patca : „Armonii de absență”

· Vasile Bele: „Scriitori de nota 10”

Comentând cu multă căldură activitatea publicistică a scriitorului prof Gelu Dragoș, din

Maramureș, pe siteul său “Moara lui Gelu “ și cărțile sale.

În continuare, poetul IULIAN PATCA, președintele Filialei Cluj-Napoca a Ligii Scriitorilor Români, și-a prezentat antologia de poezie de dragoste „Armonii de absență”, pe care tocmai a adus-o din tipografie și pe care cu generozitate și drag a distribuit-o tuturor celor din sală.

De asemenea, domnia sa a vorbit despre publicarea în luna iunie-iulie a revistei nr. 44 a cenaclului, solicitând membrilor cenaclului câteva poezii sau proză scurtă pentru apariția următorului număr al revistei.

Domnului EUGEN COŢA, președintele național al Ligii Scriitorilor, i-a acordat diploma de excelență, “Virtutea Literară”, pentru opera sa, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani.

Au urmat discuții pe marginea cărților noi publicate și lecturarea din aceste cărți. A fost prezentată cartea domnului EUGEN COŢA de către doamna prof. VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ, la a cărei editură NAPOCA NOVA, a fost publicată, volum în care poetul EUGEN COŢA s-a războit cu pandemia prin parodii, folosind o deosebită măiestrie a cuvintelor cu două sensuri. Autorul a luat cuvântul făcând completări la prezentarea cărții, citind un “un buchet “de poezii.

IULIAN PATCA, președintele Filialei Cluj-Napoca a Ligii Scriitorilor Români, și-a prezentat și cartea „Armonii de absență”, explicând semnificația titlului acestei cărți de dragoste și citind poezia: „Precuvântare” și o strofă din ultima poezie din carte: „Sfârșit de poveste”.

„Se vine vremea să mă las de toate,

Am obosit de-atâta poezie,

Las dorul în genunchi și coate

Să lupte-n van și în zădărnicie.”

Oaspeții din Maramureș, scriitorii GELU DRAGOŞ și VASILE BELE, au încântat asistența cu texte și poezii din opera lor. Scriitorul dr. MIHAI GANEA, din Baia Mare, vicepreședinte al Ligii Scriitorilor a vorbit despre cartea, apărută în Canada, în care domnia sa și Virginia Paraschiv au publicat procesul literar-politic al lui Mihai Sadoveanu, colaborator al regimului criminal comunist, desfășurat prin internet în cadrul cenaclului “Destine literare “, condus de Alexandru Cetățeanu. Despre această temă a vorbit și Al. Florin Țene care a adus multe amănunte despre colaborarea autorului “Baltagului” cu regimul de tristă amintire. În continuare, Mihai Ganea a citit pe fond de muzică ucrainiană un poem, ce exprima un adevăr de o tristețe amară. Fiind aplaudat de către asistență. Cu mult patos și dăruire și-au prezentat opera recitând din aceasta CLEMENTINA MIREŞAN, care în continuare a vorbit despre poezia domnului IULIAN PATCA. Domnul ALEXANDRU BLAGA, din Bonțida, a făcut mențiuni asupra cărții sale: “ Vraja Soarelui”, poezii despre natură, om și neam, satul natal, citindu-ne două superbe poeme despre natură.

Președintele național al Ligi Scriitorilor a mulțumit celor prezenți pentru participare și intervențiile binevenite.

Președinta cenaclului, Voichița Pălăcean Vereș, a anunțat că viitoarea ședință va avea loc în data de joi, 26 mai a.c.

Liliana Derevici

Liliana DEREVICI: SFINȚII ÎNCHISORILOR” prezentare la „Șezătoarea literară” ținută la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” -6 septembrie 2020

Sub coordonarea părintelui IOAN RAZA, astăzi 6 septembrie la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” s-a desfășurat „Șezătoarea literară” cu tema „SFINȚII ÎNCHISORILOR”, având ca invitați speciali pe scriitorii LUCIA ELENA LOCUSTEANU și AL. FLORIN ŢENE, președintele național al Ligii Scriitorilor. După cuvântul de introducere al părintelui, doamna LILIANA DEREVICI a creionat viețile și activitatea literară a celor doi invitați, personalități de seamă ale Clujului, iar în privința scriitorului Al.Florin Țene cunoscut în țară și pe mapamond. care promovează cultura română în străinătate prin strălucita lui creație literară. Au fost evidențiate profesionalismul dar și delicatețea scriitoarei LUCIA ELENA LOCUSTEANU, poetă, critic literar, eseistă care cultivă valorile morale pentru adevăr și artă. Iar scriitorului AL. FLORIN ŢENE i-au fost remarcate talentul vulcanic și neliniștit, personalitatea complexă și prolificitatea scrierilor sale. Ambii sunt deținători a numeroase distincții, medalii și premii interne și internaționale, prezenți în dicționare și antologii.

A urmat expunerea doamnei LUCIA ELENA LOCUSTEANU care a vorbit despre cartea sa „Și-au purtat cu demnitate crucea” relatând despre destinul socrului său, preotul Titus Locusteanu care a fost un martir al închisorilor, privat de libertate, executând 6 ani de închisoare, nevinovat fiind.

„Pat de lumină țărâna le fie făclie aprinsă!”

„A nins peste ei petale de clipe

Iar clipa-i de-acum pentru ei veșnicie!

O caldă lumină le fie țărâna

Și flori să răsară din sufletul lor!”

„Iar noi să ne ducem povara luminii

Arzând ca o torță sub ploaie de flori!”

FLORIN ŢENE, scriitor polivalent având la activ 84 de cărți de poezie, romane, critică literară și eseu în monografia „Întoarcerea din cruciadă”evocă viața poetului Radu Gyr, între realitate și poveste. Poetul Radu Gyr, pentru derapajele sale politice de extremă dreaptă din perioada interbelică a plătit cu ani grei de pușcărie și o condamnare la moarte. Au fost recitate poeziile „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”pentru care poetul a fost condamnat și „Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă”.

Radu Gyr , un mare poet care a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generații, un munte de suferință, de demnitate și de disperare, acesta este Radu Gyr. El a cântat jalea dar și credința neamului său, poezia sa fiind o frescă a acestei epoci. A compus zeci de mii de versuri, fără a le scrie ci memorându-le, căci în temniță nu se permitea scrisul nici cititul. Poezia sa în cătușe este profund creștină, națională se umană, descriind cruda realitate.

“Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist și ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El, în celulă
Și-l făcea mai înalt și mai trist. »

Întreaga prezentare a fost moderată cu profesionalism de către doamna TEODORA JURMA, poetă și scriitoare, care a adus completări binevenite, recitând din poeziile sale. Au luat cuvântul și alte persoane participante la șezătoare, punând în discuție tema abordată.

În final părintele IOAN RAZA, talentat în ale scrierii după rugăciunea de încheiere a mulțumit oaspeților prezenți, invitându-i să mai revină în cadrul șezătorii noastre.

Liliana Derevici

Victor ROȘIANU: Scriitorul și ziaristul Al.Florin Țene invitat la șezătoarea culturală “Sfinții închisorilor “

Duminică, 6 sePtembrie, la ora 16, la Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci “ din Cluj-Napoca, str.Plopilor nr.46, preot Paroh Gavril Vârva, în coordonare preotului Ioan-Emilian Raza, are loc șezătoarea culturală “Sfinții închisorilor “. În cadrul șezătoarei vor participa scriitorii Lucia Elena Locusteanu și Al.Florin Țene. care vor vorbi despre poetul Radu Gyr și Locusteanu Titus.

Al Florin Țene prezintă romanul său “Întoarcerea din cruciadă-viața scriitorului Radu Gyr între realitate și poveste“, apărut în anul acesta.

Despre viața și activitatea scriitorului Al.Florin Țene vorbește Liliana Derevici.

Scriitoarea Lucia-Elena Locusteanu vorbește despre socru domniei sale Locusteanu Titus care a fost condamnat 10 ani pentru o carte bisericească pe care a scris-o.

Victor ROȘIANU

Liliana DEREVICI: Medalion literar -115 ani de la nașterea poetului Radu Gyr. Lansarea volumului “ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste “, autor AL. FLORIN ŢENE

Noul roman al președintelui cenaclului literar “Radu Stanca” al « Centrului de Vârstnici nr. 2 Cluj-Napoca», scriitorul AL. FLORIN ŢENE, „ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste” a apărut de curând la editura Casa Cărții de Știință. Este a 84-a carte publicată în cei 78 de ani de viață ai autorului. Domnia sa a mai scris cărți în acest stil, despre viața altor scriitori cum ar fi: Gib Mihăiescu, Al. Macedonski, Ion Minulescu.

Radu Gyr s-a născut la 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel, fapt pentru care s-a ales prezentarea acestei cărți acum în prag de martie. După expunerea câtorva momente semnificative din viața poetului Radu Gyr, autorul prezintă cronica literară pe care a făcut-o scriitoarea din Craiova, Adriana Răducan, membră a Uniunii Scriitorilor, referitor la cartea „ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste”. Scriitorul Al. Florin Țene a folosit istoria literară la prezentarea poetului Radu Gyr dar împletind-o cu imaginația sa, punându-și fantezia la lucru. Majoritatea poeziilor sale au fost scrise în temniță pe săpun sau recitate pușcăriașilor ca să fie reținute. În groznicile temnițe comuniste l-a cunoscut pe vrednicul de pomenire, poetul Valeriu Bartolomeu Anania care i-a dedicat o poezie. Radu Gyr fost autorul imnului legionar. A fost închis și condamnat la moarte, pedeapsa comutându-se apoi la 25 de ani de muncă silnică pentru poezia-manifest „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”.

„Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,

nu pentru patule, nu pentru pogoane,

ci pentru văzduhul tău liber de mâine,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”

Poezia a fost recitată de scriitorul Al. Florin Țene într-un stil actoricesc, punându-și tot sufletul, împreună cu o altă poezie semnificativă foarte frumoasă „Iisus în celulă”.

« Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist si ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El, în celulă
Si-L făcea mai înalt și mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
Ochii adânci ca niște păduri.
Luna-L bătea cu argint pe veștminte
Argintându-l pe mâini vechi spărturi.”

Prefața acestei cărți este scrisă de istoricul IONUŢ ŢENE care cuprinde considerații despre poezia lui Radu Gyr.

Scriitorul Al. Florin Țene amintește de o comparație între Radu Gyr și Adrian Păunescu pe amândoi legându-i același filon de patriotism.

De menționat faptul că numele poetului Radu Gyr era Radu Demetrescu, care și-a luat numele de Gyr de la un munte de lângă Câmpulung Muscel, muntele Grui.

Așa cum menționează în cronica sa literară doamna Adriana Răducanu, cartea este structurată în două părți ce cuprind zece capitole, fiecare capitol fiind precedate de un motto din creația poetului Radu Gyr, iar înlănțuirea capitolelor făcându-se gradat ca un model de estetică a textului. Munca scriitorului Al. Florin Țene este o adevărată și imensă cercetare de arhivă, de istoric literar prelucrare, care relevă pasiunea sa pentru studiu și adevăr istoric, contribuind la consolidarea culturii române.

“Personajele sale reprezintă drama intelectualului român care protestează în fața mașinii de abrutizare și de negare a personalității umane”, așa cum arată cronicara Adriana Răducanu în materialul său. Tot dânsa evidențiază volumul ca o „impozantă lecție de eroism, demnitate și sacrificiu, stilul reflectând sensibilitate și profunzime a ideilor”.

Prin curajul și vocația scriitorului Al. Florin Țene, imaginea poetului Radu Gyr capătă noi dimensiuni, fiind o reparație morală a personalității sale.

În a doua parte a ședinței, domnul profesor VASILE SFÂRLEA a citit două poezii scrise de domnia sa, închinate voievodului Gelu, a prezentat câteva curiozități intelectual-culturale despre Demostene Botez și despre Petre Ciubotaru și a făcut o comparație între Eminescu și Cuza, între luna ianuarie și februarie.

Continue reading „Liliana DEREVICI: Medalion literar -115 ani de la nașterea poetului Radu Gyr. Lansarea volumului “ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste “, autor AL. FLORIN ŢENE” →

Liliana DEREVICI: Început de an la Cenaclul Literar „Artur Silvestri” al Ligii Scriitorilor Români

Ședința cenaclului a fost condusă de președintele Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor Români, scriitorul IULIAN PATCA. Aceasta fiind prima întâlnire din acest an, domnia sa a urat tuturor participanților un călduros „la mulți ani” care să fie după gândul și dorința fiecăruia și de asemenea a felicitat pe cei care poartă numele de Ion, Vasile și Grigore. În 30 ianuarie fiind prăznuirea celor 3 Ierarhi, în filială existând 8 persoane care poartă numele de Ion și 6 persoane cu numele de Vasile. Apoi a fost prezentat programul ședinței:

informarea privind activitățile din decembrie-ianuarie
cuvântul și recitalul de poezie al invitatului special-poetul VALER POPEAN precum și medalierea acestuia cu diploma „Virtutea Literară”
propunerea pentru imnul diasporei
anunțarea următoarei ședințe a cenaclului în 27 februarie cu lansarea cărții, romanul document –„Întoarcerea din cruciadă, viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste” de Al.Florin Țene, iar în luna martie pe 27 martie va avea loc gala premiilor Ligii Scriitorilor Români.

Primul cuvânt a fost dat domnului președinte al Ligii Scriitorilor, scriitorul AL. FLORIN ŢENE care a anunțat apariția cărții domniei sale, un roman dramatic cu un studiu preliminar despre poezia lui Radu Gyr, victimă a comunismului, studiu redactat de scriitorul IONUŢ ŢENE care la ședința din februarie va prezenta cartea, împreună cu prof.Lucia Elena Locusteanu etc.

Apoi domnul președinte scriitorul AL. FLORIN ŢENE a anunțat apariția la Chișinău a „Enciclopediei scriitorilor români de pretutindeni” având ca autori pe academicianul Mihia Cimpoi și Traian Vasilcău unde printre cei 1200 scriitori prezentați apare și întreaga familie Țene.

Așa cum, de fiecare dată, la început de an, președintele național al Ligii Scriitorilor, a anunțat apostolii Ligii Scriitorilor pe anul 2019. Al.Florin Țene, a subliniat că Iisus nu ar fi existat peste timp dacă nu ar fi fost apostolii care au dus mai departe învățăturile Fiului Domnului, așa și“apostolii “Ligii Scriitorilor români.Aceștia au fost nominalizați de președintele Ligii Scriitorilor: Iulian Patca, Gavril Moisa, Dan Teodorescu, Doina Drăgan, Paulian Buicescu, Ligya Diaconescu, Carmena Băințan, Vasilica Mitrea, Lucia Bibarț, Voichița Pălăcean Vereș, Radu Botiș, Corina Gherman, Mircea Dorin Istrate, Adrian Mitroi, Nicolae Cosmescu și Lucia Elena Locusteanu.

Precum a intrat în tradiție, scriitorul Al.Florin Țene a prezentat și comentat cărțile primite de la scriitorii din țară:

Florin Țene-„Întoarcerea din cruciadă-Viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste”
Ana Cristina Popescu din Caransebeș-„Chipul din ceață” , „Din tiparnițele presei” și „Frunze pe ramuri de os”
Ana Ionița Popescu-„Cântece de leagăn”
Corina Matei Gherman-„Trecere”
Doina Drăguţ-„Gânduri de lumină”
Dora Alina Romanescu-„Demon și înger”
Dumitru Gălăţan Jieţ din Petrila- „Cine sunt momârlanii? »
Elena Căpăţînă-„Psaltirea iubirii”, „Sunt un punct…și vreau să fac politică”, „România e frumoasă”, poezii pentru copii și „Joaca-i fără vârstă”
Ilie Frandăş-„Alte puncte de vedere -articole și comunicări”
Ion Nălbitoru-„Zătreni-file de legendă-„antologie, vol.1/2019
Iustinian Gr. Zegreanu-„Mic tratat de deflorare …intelectuală-compendiu de zegrenisme- II”
Lucia Elena Locusteanu-„Și-au purtat cu demnitate crucea”, „Trecând prin timp” și „Lecturi subiective, vol II-proză și dramaturgie”
Maria Filipoiu-„Pelerin pe Calea Luminii, 101 sonete creștine”
Mihai Ganea-„Ultima trecătoare”, poeme
Milian Oros-„..poezii și povestiri”, „Femeia din vis” și „Întoarcerea în timp”
Nicolae Vălăreanu Sârbu-„Femeia de ploaie” și „Pe acoperișul unui veac”
Oana Frenţescu-„Refugii în albastru”
Onel Mihalache-„Poezii cu rimă și fără rimă scrise din suflet pentru suflete…”
Paulian Buicescu-„Omagii scriitorilor slătineni”
Ștefania Kory Calomfirescu-„Cercetări și contribuții în tulburările neuropsihologice din infarctul cerebral”
Umbreanu-„Surpriza carantinei” și „Salvate din tornadă”
Valer Popean-„60 de ani. Oare totul e poveste?”
Valeriu Popean- „Și macii plâng de dorul tău”
Vasile Bele- „Graiul în Chiuzbaia-expresii locale”
Vasile Bele, Cristina Bele și alții-„Vasile Boiciuc-Rogneanu-rapsod popular. Horitorul de pe Valea Ronişoarei”
Violeta Bobocea-„Simfonia dorului”-poezii și „Seninătatea personajelor lui Marin Preda”

reviste

„Antologia Ligii Scriitorilor Filiala Iași-Moldova-Continuitate”
„Clipa literar artistică-I ziar din Călimănești”
„Cuvântul argeșean”-revistă literară septembrie 2019
„Litera 13”-revistă manifest nr.21/2020 trim.I
„Mărturii maramureşene”-1 decembrie 2019
„Popas Jurnalistic și literar”-artistic nr.1 decembrie 2019
„Porțile Nordului” revistă internațională de cultură și civilizație editată de Asociația Culturală Porțile Nordului nr. 11-12/2019 Baia Mare

O completare interesantă a adus-o scriitorul IULIA PATCA care ne-a anunțat că i s-a publicat într-o revistă maghiară 6-8 poezii în romană dar și traduse în maghiară.

Continue reading „Liliana DEREVICI: Început de an la Cenaclul Literar „Artur Silvestri” al Ligii Scriitorilor Români” →

Liliana DEREVICI: Bucurie în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca prin prezența părintelui lector univ. dr. RĂZVAN PERŞA și lansarea de carte a domnului cercetător șt. MIRCEA ABRUDAN

Comunitatea Parohiei „Adormirea Maicii Domnului”, „primitoare, care împărtășește căldură, bucurie și harul lui Hristos”, alături de “soborul extraordinar de preoți ai parohiei”, așa cum a afirmat părintele univ. dr. RĂZVAN PERŞA , invitatul special de astăzi 20 ianuarie, a primit cu entuziasm și deschidere sufletească în cadrul Sfintei Liturghii pe cucernicia sa care a slujit, ținut cuvântul de învățătură și lansat ultima carte a domnului cercetător științific dr. MIRCEA ABRUDAN.

Părintele este un absolvent al Facultății de Teologie dar și al Facultății de Litere, secția de limbi clasice, cu un master în teologie. A fost 7 ani bursier al facultății, obținând premiul „Dumitru Stăniloaie” al Academiei Române, având studii și burse în străinătate, fiind cadru didactic al Facultății de Teologie şi cunoscând 6 limbi străine.

În cuvântul său de învățătură, plecând de la Evanghelia citită astăzi la Sfânta Liturghie părintele RĂZVAN PERŞA a meditat asupra a două aspecte: însemnătatea Împărăției lui Dumnezeu și însemnătatea pocăinței. În acest sens s-a evidențiat că pentru salvarea sufletului trebuie pentru a fi primii să fim cei din urmă, pentru a fi bogat trebuie să ne vindem averile și să ne cumpărăm averi în Ceruri iar pentru a deveni înțelepți trebuie să devenim precum copiii. Apoi domnia sa a explicat termenul de Împărăția Cerurilor care se găsește în inima noastră și a arătat cum se poate ajunge acolo, prin cunoașterea lui Dumnezeu din toată inima noastră. Apoi părintele a vorbit despre pocăință, care este schimbarea minții, întoarcerea la Dumnezeu și a prezentat treptele pocăinței: orientarea vieții noastre, a gândirii noastre, transformarea viziunii pe care o avem despre Dumnezeu; recunoașterea păcatelor, asumarea greșelilor, diferențierea dintre bine și rău; iertarea față de noi, de aproapele și de vrăjmași; căința; trăirea în Hristos, unirea cu Hristos prin sfintele taine.

A urmat lansarea cărții: „Ortodoxia românească în istorie și contemporaneitate”, scrisă de domnul cercetător științific MIRCEA ABRUDAN, enoriaș și intelectual al parohiei noastre, prezentare făcută tot de părintele lector univ. dr. RĂZVAN PERŞA. Aparent o carte de istorie, cartea este prin stilul său o biografie beletristică prin care cunoaștem trecutul, rădăcinile noastre. Prin seriozitate și profesionalism domnul cercetător științific, cronicar desăvârșit al vremurilor noastre a evidențiat ortodoxia ca element definitoriu al neamului nostru, fiind aplicată atât la noi cât şi în străinătate. Continue reading „Liliana DEREVICI: Bucurie în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca prin prezența părintelui lector univ. dr. RĂZVAN PERŞA și lansarea de carte a domnului cercetător șt. MIRCEA ABRUDAN” →

Liliana DEREVICI: Cele două cariatide ale unității naționale – Eminescu și biserica cu participarea la realizarea Unirii

Cenaclul literar “Radu Stanca” de la „Centrul de Vârstnici nr.2” din Cluj-Napoca desfășurat în 8 ianuarie a anului 2020 a avut ca temă: „Eminescu, cizelator al limbii române și rolul bisericii în realizarea Unirii”.

Ședința a fost deschisă de președintele cenaclului literar, scriitorul AL.FLORIN ŢENE care după anunțarea temei a dat cuvântul scriitoarei LUCIA-ELENA LOCUSTEANU care în debut a specificat calendarul lunii ianuarie, personalitățile remarcabile care s-au născut în această lună și evenimentele deosebite care au avut loc. Au fost menționați:scriitorul-Ioan Băieșu, dramaturgul-Ion Luca Caragiale cu „O scrisoare pierdută”, scriitorul Emil Gârleanu, scriitorul Petre Ispirescu și capodopera speciei literare epopeea: „Țiganiada” cu cele două idei importante sugerate: că toți ne naștem egali și că un stat ar trebui să aibă conducători intelectuali.

Apoi doamna profesoară a trecut la tema propriu-zisă despre inegalabilul Mihai Eminescu, lumina literaturii române, oprindu-se și la activitatea sa de poet dar și la cea de gazetar. Este de remarcat felul în care Eminescu a dat frumusețe limbii române având acea coloană vertebrală ca ziarist dar și ca om. Arta adevărată pune pe primul plan calitatea, emoția care pleacă dintr-o trăire adevărată, a spus dânsa. Eminescu cizelează limba, ceea ce o afirmă în arta sa poetică: „Icoană și privaz”:

« Voit-am a mea limbă să fie ca un râu
D-eternă mângâiere… și blând să fie cântu-i.”

Tot Eminescu menționează că poetul trebuie să fie al veacului copil, să aibă inocență, frumusețe, acuratețe a exprimării adevărului și trebuie să fie în acord cu trăirile veacului său.

În creația sa Eminescu are trei etape-când se inspiră din creația folclorică

-maturitatea și

-genialitatea

În fiecare etapă Eminescu are artele lui poetice. În prima etapă el afirmă că numai poetul trece peste nemărginirea timpului. În „Epigonii” în prima strofă el definește arta ca un lucru sacru, ca o lumină, un belșug, o frumusețe și specifică rolul și menirea poetului de a cizela limba şi a o duce la perfecțiune. „Scrisoarea a II-a” este arta poetică care îl prefigurează pe Bacovia. În a treia etapă a genialității, arta poetică e clară, el afirmând că multe flori sunt în lume dar puține o să poarte rod, în poezia „Criticilor mei”.

« Multe flori sunt, dar puține
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieții,
Dar se scutur multe moarte ».

Eminescu este un poet fără egal. El s-a aplecat asupra naturii, a răspuns chemării naturii care este ființa sa, sufletul său.

Cel mai important pentru Eminescu este condiția omului de geniu care niciodată nu va putea fi înțeles de omul de rând. Poezia „Floare albastră” anticipează „Luceafărul”. Iubirea la Eminescu este sentimentul suprem care cuprinde nu numai iubirea pentru ființa iubită dar și pentru pământul țării, iubirea de limbă și neam pentru care a știut să se jertfească și să-și accepte acest destin tragic, afirmă doamna profesoară Lucia-Elena Locusteanu.

Domnia sa, în primul său volum „Lecturi subiective” i-a închinat lui Eminescu o întreagă carte. Eminescu este o icoană a vieții așa cum Brâncuși este pentru sculptură iar Enescu și Ciprian Porumbescu pentru muzică.

A urmat un scurt recital de poezie din Eminescu. Au recitat doamna Cristina Marian și doamna profesoară Maria Dulcă, care a venit pentru prima dată la cenaclu. Interesantă a fost ideea doamnei profesoare Maria Dulcă care a citit o poezie asemănătoare poeziilor lui Eminescu pentru ca noi să recunoaștem autorul, fiind vorba de poezia „Vis și cântare” a poetului Al. Philippide. Domnia sa a adus un omagiu unei alte personalități de mare complexitate care a plecat de curând dintre noi, din care a recitat o poezie, pe care desigur noi nu am recunoscut-o, fiind vorba de o poezie a scriitorului și poetului Valeriu Anania.

Continue reading „Liliana DEREVICI: Cele două cariatide ale unității naționale – Eminescu și biserica cu participarea la realizarea Unirii” →

Liliana DEREVICI: Rolul bisericii în realizarea Unirii

Marea Unire este procesul istoric din 1 Decembrie 1918 în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național ROMÂNIA. Etape preliminare au fost Mica Unire din 24 ianuarie 1859, a Țării Moldovei cu Țara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României, așa zisul Vechi Regat, a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici.

VASILE GOLDIŞ, fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918 , a declarat că, e fericit să poată mărturisi că Biserica Ortodoxă Română era chemată “să stea și mai departe veghe neadormită credinciosului său popor și ușurată de sarcina apărării naționale să revină integral la chemarea ei impusă prin Mântuitorul, de a sădi și înrădăcina în suflete lumina cunoștinței de Dumnezeu, singurul izvor de adevărată fericire omenească.” Același strălucit om politic spunea că preotul român “din luptător național va trebui să devină apostol al credinței, pildă strălucitoare a jertfei de sine pentru fericirea altora.” Deci îndemnul său este pentru ierarhii și preoții ortodocși din Transilvania și Banat de a se dedica în viitor în totalitate misiunii lor primordiale, de pastoraţie și de propovăduire a cuvântului Evangheliei, abandonând avangarda luptei național-politice.

Într-un text memorialistic redactat cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, marele fiu al Banatului românesc, crescut în cartierul Fabric din Timișoara, AUREL COSMA junior (1901-1983), scria: „Poporul român s-a născut creștin. De la începutul existenței sale a găsit în Biserica lui Hristos nu numai un loc de rugăciune, dar și un lăcaș de unitate etnică. S-a format în jurul Bisericii o solidaritate națională, fiindcă Biserica era și ea națională. Biserica era a poporului și stătea în slujba poporului. Biserica a avut un rol istoric în pregătirea biruinței românești. Preoții propovăduiau Evanghelia libertății și unirii. De pe amvoane, glasul lor se armoniza într-o sublimă simfonie a victoriei, cu acordurile acelorași sentimente ce vibrau pe coardele sufletești ale poporului credincios. Apostolatul românesc al preoților a fost îndreptat în direcția lămuririi poporului asupra mijloacelor de înfăptuire a voinței sale. Ideea libertății și a unirii a pornit de la popor, iar Biserica, alături de conducătorii națiunii, a susținut și a sprijinit acțiunile mulțimii de a realiza aceste postulate. Alături de preoți, și dascălii confesionali erau în subordinea consistoriilor episcopale. Învățător confesional era și cantorul din strană. În activitatea lui, în afară de școală și de biserică, s-a evidențiat prin organizarea și conducerea corurilor care au dat concerte sau reprezentații populare, unde ardea nestinsa flacără a idealului național”. Scrisă în anii orânduirii comuniste atee, de pana unui fost deținut politic – între anii 1960-1964 – al acelui odios regim de import sovietic, mărturia lui Aurel Cosma jr. este extrem de prețioasă pentru înțelegerea și conștientizarea noastră, a celor din societatea postmodernă secularizată, în legătură cu rolul determinant jucat de Biserica Ortodoxă Română nu numai în devenirea istorică și culturală a poporului român, ci mai ales a contribuției ei decisive în procesul de coagulare a națiunii române în modernitate și de făurire a statului român întregit. Când susțin acest lucru mă gândesc, desigur, mai ales la Biserica Ortodoxă Română din Transilvania, Banat și Bucovina, care și-a afirmat și articulat instituțional dimensiunea ei națională românească cu multe decenii înaintea anului astral 1918 prin strângerea împreună a românilor, risipiți printre diversele neamuri și confesiuni ale conglomeratului Imperiu al Habsburgilor, într-un organism comun: Mitropolia Națională Românească înființată în 24 decembrie 1864 pentru ardeleni, bănățeni și ungureni, și respectiv în 1873 pentru bucovineni.

Dacă ne punem întrebarea de ce Biserica (clerul) s-a implicat pentru realizarea Unirii , răspunsul este pentru că biserica este o biserică națională, a poporului român legată de națiune.

De menționat că în Vechiul Regat 252 de preoți au fost mobilizați în Armata Română în timpul Primului Război Mondial, activitatea lor fiind evaluată extrem de pozitiv după 1919, ceea e a dus la înființarea Episcopiei Armatei în 1920 cu reședința la Alba Iulia, episcopie desființată de comuniști în 1948.

În Basarabia de menționat că membrul cleric al Sfatului Țării care a votat unirea a fost preotul Alexandru Baltaga, omorât de sovietici după 1941. Arhimandritul Gurie Grosu a binecuvântat Sfatul Ţării şi a luat decizia de unire, la fel Dionisie Erhan, canonizat în anul 1919.

În Bucovina mișcarea unionistă a fost sprijinită de Mitropolia Bucovinei și Dalmaţiei, Ședința Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 având loc în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți cu binecuvântarea mitropolitului Vladimir Repta.

In Transilvania 30% din cei 1228 de deputați ai Adunării Naționale au fost clerici, ortodocși si uniți, episcopii au fost cei ce au prezidat desfășurarea adunării, de aceea Miron Cristea si Iuliu Hossu (cei mai tineri) au si fost aleși în delegația celor 4 (Cristea, Hossu, Goldiș, Vaida Voievod) care au prezentat rezoluția de la Alba Iulia regelui la București.

Prezentarea delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

În fruntea Adunări Naționale care a decis la Alba Iulia ultimul act al Marii Uniri a tuturor românilor, la 1 Decembrie 1918, s-au aflat doi înalți ierarhi români, Miron Cristea și Iuliu Hossu, cel din urmă prezentând chiar, înaintea celor adunați acolo, Rezoluția de unire. Pentru a putea înțelege cum s-a petrecut acest lucru, este nevoie de o scurtă incursiune în istoria mai veche a românilor.

Prin urmare, exprimăm o realitate evidentă când spunem că glasul Bisericii a răsunat și răsună mereu la noi în Cetate, adică pe pământul României. Cum s-a văzut, Biserica a fost în fruntea românilor în toate marile momente ale luptei de emancipare națională și ale construirii statului național român, de la Supplex Libellus Valachorum (secolul al XVIII-lea), trecând prin 1848-1849 și prin Memorandum (1892-1894) și ajungând până la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Gândind acum la unitatea românească de-a lungul timpului, nu ne-o putem explica fără aportul credinței și al Bisericii. De aceea, la peste o sută de ani trecuți de la Marea Unire, se cuvine să aducem un prinos Bisericii, adică lumii noastre, universului credinței noastre, martirilor luptători și mărturisitori. Biserica, începând cu verbul Domnului răspândit în limba latină, stă la temelia poporului român, a națiunii și a statului național numit România.

În Istoria Neamului nostru întâlnim momente pe care le putem numi drept „pietre de hotar”, în context politic intern și internațional, precum:

Prima Unire politică a tuturor românilor din 1600 sub Mihai Vodă Viteazul,
Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, și
Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 19183.

Toate aceste etape s-au dovedit a fi rezultatul strădaniilor și jertfelor fiilor poporului nostru din toate provinciile românești.

Acțiunea patriarhului MIRON CRISTEA în favoarea Unirii celei Mari

Încă din tinerețe, prin cuvânt și scris, în periodicele vremii: Telegraful Român, Tribuna și Țara Noastră (din Sibiu); Familia (Oradea); Gazeta Transilvaniei (Brașov); Luceafărul (Budapesta); Românul (Arad); Foaia Diecezană (Caransebeș) ş.a., Miron Cristea a militat pentru drepturi naționale și libertăți sociale, pentru apărarea școlilor românești, a ființei naționale și pentru unitatea neamului nostru.

După cum s-a mai spus, după izbânzile armatelor române împotriva Imperiului Austro-Ungar, alături de Antanta, și unirea Basarabiei (în 27 martie 1918) și a Bucovinei (în 28 noiembrie 1918), era firesc să aibă loc și unirea Transilvaniei cu Patria-Mamă la 1 Decembrie 1918.

Toate aceste evenimente memorabile din viața românilor au fost așteptate și intuite și de Miron Cristea, prin cuvânt și scris.
Îl întâlnim pe Episcopul Miron Cristea al Caransebeșului, alături de alți reprezentanți ortodocși și uniți, dându-și adeziunea față de Consiliul Național. Român, nou constituit, în vederea demersurilor pentru înfăptuirea unității naționale.
În același timp, Miron Cristea, alături de alți ortodocși și uniți (mireni și clerici), a luat parte activă la constituirea gărzii naționale, și la diferitele adunări populare, ce vizau unitatea românilor.
De pildă, în cadrul constituirii Consiliului Național Român din Caransebeș, din 25 octombrie 1918, a ținut o impresionantă cuvântare în care a rememorat suferințele românilor și nedreptățile ce li s-au făcut de către „stăpânirile străine” în cele zece veacuri de asuprire; de asemenea, a mulțumit, din inimă, armatelor Antantei, ce împreună cu bravii ostași români au adus izbăvirea neamului nostru. După ce a dat sfaturi la moderație și la iertare, încheie cu un impresionant îndemn:

„Porunca Consiliului Central sau a Marelui Sfat Național Român trebuie să fie sfântă tuturor, și atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu, uniți în cuget și în simțiri și bine disciplinați, vom ajunge acea mare zi cu soare, acea mare sărbătoare, în care cu toții vom înălța rugăciuni fierbinți de mulțumire către Cel de Sus, care ocârmuiește lumea și popoarele ei; apoi, cu lacrimi de bucurie vom încinge hora mare a unirii tuturor românilor din hotare în hotare”.

Și, iată că Hora Marii Uniri a sosit la 1 Decembrie 1918, iar alături de alți vorbitori mireni și clerici (ortodocși și uniți) a evocat, în sinteză, istoria zbuciumată a poporului român, care acum merită izbăvirea.
După ce a evocat unirea celor trei provincii românești: Basarabia, Bucovina și Transilvania cu Țara Mamă, Miron Cristea a militat pentru o reală unitate națională și politică, afirmând, între altele:

„Aceasta trebuie să fie singura noastră tendință firească, pentru că idealul suprem al fiecărui popor, ce locuiește pe un teritoriu compact, trebuie să fie unitatea sa națională și politică. Am fi niște ignoranți, vrednici de disprețul și de râsul lumii, dacă în situația de astăzi am avea altă dorință. Numai din unirea tuturor românilor de pretutindeni vor putea răsări astfel de manifestări ale geniului nostru național, care prin însușirile lor specifice românești să contribuie la progresul omenirii”

În zilele care au urmat, în numeroase localități transilvănene s-au săvârșit slujbe de mulțumire în bisericile românești, dar, în locuri special amenajate, au avut loc și manifestări cultural-patriotice.

În 11 decembrie 1918, Consiliul Dirigent a adresat o proclamație românilor transilvăneni în care li s-a adus la cunoștință că:

„Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie (1 decembrie 1918), decretează unirea românilor și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii în România”.

Câteva zile mai târziu, în 14 decembrie 1918, „delegația «Marelui Sfat Național» din Transilvania, din care făceau parte Episcopii români Miron Cristea, Iuliu Hossu, precum și politicienii Vasile Goldiș și Alexandru Vaida Voievod”, a ajuns la București pentru a prezenta regelui Ferdinand I Actul Unirii Transilvaniei cu România.

La sosirea în Gara de Nord a celor „4 soli ardeleni”, unde au fost întâmpinați de înalte oficialități de stat și locale, clerici, Episcopul Miron Cristea a rostit un cuvânt emoționant, din care redăm următoarele:

„Noi – românii de dincolo de Carpați – am venit adeseori pe aici, am călcat de multe ori pe pământul sfânt al Patriei mame. Am venit toți îndemnați de o necesitate superioară de a ne recrea sufletește și a ne oțeli inima spre a rezista mai ușor asupririlor ce ne așteptau acasă, în patria ce până ieri, alaltăieri ne-a fost nouă patrie a noastră.

Când am fost pe aici ultima dată, nici unul dintre noi nu îndrăznea să viseze că venirea noastră viitoare în capitala românismului va avea misiunea epocală de a închina întreg pământul nostru strămoșesc – Ardealul, Banatul, Crișana și Maramureșul – Patriei mame, adică scumpei România”.

Când Actul de Unire a Transilvaniei cu România a fost înmânat de către Vasile Goldiș regelui Ferdinand I (la care au fost de față Miron Cristea și Iuliu Hossu), el a rostit, între altele:

„Unirea tuturor românilor într-un singur stat a trebuit să vie. Ea s-a înfăptuit prin suferințe și sacrificii. Istoria se face prin legile firii, mai presus de orice putere omenească, dar obiectul și mijlocul acestor legi este bietul muritor. Fericiți suntem noi, Românii, că, prin noi, istoria săvârșește actul măreț al Unirii tuturor românilor într-un singur stat și prea fericiți suntem că norocul tocmai acum a destinat statului român, domnia unui rege mare, care a înțeles chemarea sfântă și a istoriei și s-a făcut luceafăr conducător al sufletului românesc. Pentru aceea, Sire, noi îți aducem pământul strămoșilor noștri, dar tot atunci noi îți aducem și sufletul tuturor românilor de azi, care trăiesc în Transilvania, Banat și Țara Ungurească”.

La cuvântul lui Vasile Goldiș, a răspuns regele Ferdinand I:

„În numele românilor din Vechiul Regat, din Basarabia și din Bucovina, astăzi uniți, cu profundă recunoștință primesc hotărârea fraților noștri de peste Carpați de a săvârși unitatea națională a tuturor românilor și declar pe vecie unite la Regatul Român toate ținuturile locuite de români de la Tisa până la Nistru.

Cu dragoste nețărmurită mi-am închinat viața scumpului meu popor, plin de credință în menirea lui istorică.

Prin lupte și jertfe, Dumnezeu ne-a dat să înfăptuim azi aspirațiile noastre cele mai sfinte. Mulțumindu-i din adâncul sufletelor, ne îndreptăm gândurile către cei ce cu sângele lor au clădit noul temei al dezvoltării noastre naționale.

Prin devotament neclintit pentru opera lor, le vom arăta recunoștința noastră, prin el vom asigura roadele binefăcătoare ale crudelor încercări.

Pe acest temei al unei puternice democrații și al vieții frățești între popoare, vom răspunde totodată simțămintelor aliaților noștri, alături de care am luptat pentru marea cauză a dreptății și a libertății în lume.

Să trăiască România pe veci unită!”

În 24 decembrie 1918, în ajunul Crăciunului, printr-un Decret Regal, regele Ferdinand

a hotărât că:

„Ținuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt și rămân de-a pururea unite cu Regatul României”.

Continue reading „Liliana DEREVICI: Rolul bisericii în realizarea Unirii” →

Liliana DEREVICI: Zi de aleasă înălțare duhovnicească prin prezența arhimandritului lector univ. dr. BENEDICT VESA în Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Cluj-Napoca

Anul satului românesc s-a încheiat astăzi 29 decembrie 2019 în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca prin prezența și slujirea unui oaspete de seamă, arhimandrit, lector universitar, doctor BENEDICT VESA. Sufletele credincioșilor au vibrat în iubire, înălțându-se la Ceruri, ascultând cuvântul de învățătură plin de elocvență și dragoste pe care ni l-a pus la inimă preacuviosul părinte arhimandrit.

Plecând de la Evanghelia care s-a citit astăzi, prima duminică după Nașterea lui Hristos părintele a concluzionat:

– Domnul Hristos este descris în căutarea omului și

– Omul se găsește în fața chemării pe care i-o face Dumnezeu

Întâlnirea dintre Dumnezeu și om depinde de aprecierea omului care este chemat să aleagă, deci depinde de alegerea omului. Harul mântuitor al lui Dumnezeu, lucrarea Lui s-a arătat:

– tuturor oamenilor

– se dă gratuit, nu condiționat, Dumnezeu ne iubește ca un părinte, nu pentru ceea ce facem ci pentru ceea ce suntem și nu ne părăsește dacă greșim

– această lucrare mântuitoare a lui Hristos este liberă, nu se impune, nu obligă ci îl cheamă pe om la mântuire, fiind o chemare, o șansă pe care ne-o dă Dumnezeu

Această chemare are două semnificații, așa cum specifică părintele arhimandrit:

1. semnificația istorică-momentul care vine după Nașterea lui Iisus Hristos, când îngerul Domnului s-a arătat lui Iosif cerându-i să ia pruncul său și pe mama acestuia și să plece în Egipt deoarece Irod căuta să ia viața pruncului despre care auzise că va deveni Împărat și pentru a nu-i face concurență. Acest eveniment istoric este reprezentat prin persoane istorice:

– dreptul Iosif, logodnicul Sfintei Fecioare care a primit ascultarea de a fi ocrotitor , părinte a lui Iisus Hristos

– prorocul David, Domnul născându-se din neamul lui David

– Iacob, ruda Domnului, verișorul Domnului, care a devenit primul episcop al Ierusalimului

Termenul cheie care descrie conținutul Evangheliei este : CHEMAREA, pe care Iisus Hristos o adresează unor persoane așa cum și Apostolul Pavel a fost chemat încă din pântecele mamei sale să-l primească pe Iisus Hristos în el și să-l vestească și celorlalte neamuri. Viața noastră fiind scurtă, singurul lucru important este să-l descoperim pe Hristos și să-L împărtășim și celorlalți, bucurându-i.

2. semnificația duhovnicească și personală- Hristos se naște în mijlocul neamului său dar neamul său nu l-a primit. Dumnezeu face tuturor această chemare specială, Sfânta Liturghie este pentru toată lumea dar în special pentru păcătoși. Azi îl vedem pe Hristos pribeag, n-are unde să-și plece capul, prieten cu cei ce se simt părăsiți, singuri, care nu au familie care să le ofere dragostea de care au nevoie, cei izgoniți și cei hăituiți. Hristos este alături de orice suferință. Crăciunul se prăznuiește cu cei dragi dar mai ales cu cei care au nevoie de ajutor. Să ieșim deci în întâmpinarea celorlalți. Aceasta este CHEMAREA pe care Hristos ne-o face azi, să devenim frați, El ne cheamă pe toți cei ce ne simțim osteniți și împovărați la odihna pe care ne-o dă.

În final părintele protopop paroh dr. DAN HOGNOGI a adus cuvinte de mulțumire, prețuire, dragoste și apreciere preacuviosului părinte arhimandrit BENEDICT VESA, dăruindu-i o icoană pictată pe sticlă care reprezintă Nașterea Mântuitorului Nostru Iisus Hristos.

Mulțumim și noi părintelui paroh pentru deosebita zi oferită nouă prin acest invitat special, un om luminat consacrat lui Dumnezeu și bisericii.

Dăm slavă lui Dumnezeu și Maicii Domnului pentru toate!

—————————-

Prof. Liliana DEREVICI

Cluj-Napoca

29 decembrie 2019

Liliana DEREVICI: Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția din 1989, sărbătorirea anului satului românesc și o seară culturală în Parohia ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca

Ziua de astăzi 22 decembrie 2019 a fost o zi specială, dedicată revoluției din 1989 dar și a satului românesc.

După săvârșirea slujbei Sfintei Liturghii de către slujitorii altarului, domnul cercetător științific al Institutului „G. Barițiu” al Academiei Române din Cluj, MIRCEA GHEORGHE ABRUDAN, a rostit o bine documentată și vehementă alocuțiune despre “Ethosul țăranului român versus ideologia regimului comunist”, arătând tot ceea ce înseamnă ideologia comunistă și particularizând ziua de 22 decembrie pentru parohia noastră.

Programul a fost continuat cu un parastas pentru eroii revoluției din 1989 urmat de o expoziție fotografică „Mănășturul de altă dată”, expoziție prezentată de coratorii din Consiliul Parohial al parohiei. În final părintele protopop paroh dr. DAN HOGNOGI a mulțumit celor care s-au implicat în împodobirea și decorarea bisericii, celor care au ajutat cu bani sau daruri pentru a face o bucurie celor sărmani sau a cumpăra cadouri copiilor, celor care au colindat atât de frumos. În numele slujitorilor altarului și al Consiliului Parohial au fost transmise tuturor credincioșilor urări de pace, sănătate alături de cei dragi atât acasă cât și în biserică cu ocazia praznicului Nașterii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos.

Partea a doua a programului a fost o serată culturală, moderată de părintele protopop la Protopopiatul Ortodox Cluj 1, dr. DAN HOGNOGI. Domnul profesor de istorie la Colegiul Național George Barițiu, VLADIMIR-AL. BOGOSAVLIEVICI a prezentat o alocuțiune despre evenimentele din decembrie 1989 petrecute în preajma Crăciunului.

Apoi, după scenariul scriitorului clujean, domnul IOAN CIORCA care a scris Biblia în versuri a fost prezentat filmul documentar intitulat „BELLU-Panteonul României” în regia lui Costel Amzăr evidențiindu-se mari personalități care își dorm somnul de veci în acel loc, cum sunt-general Traian Moşoiu, cardinal, episcop de Cluj dr. Iuliu Hossu, monseniorul Vladimir Ghyka, politicianul Corneliu Coposu, savantul Nicolae Iorga, aviatorul Traian Vuia, academicianul Henri Coandă, poetul Mihail Eminescu, dramaturgul I. Luca Caragiale, scriitorul M. Sadoveanu, poetul George Coșbuc, scriitorul Marin Preda, cântăreața Maria Tănase, soprana Hariclea Darclée, actorii Grigore Vasiliu Birlic, Radu Beligan, Constantin Tănase, alpinista Sophia Mavrodin și alții.

Toți credincioșii participanți au primit harta istorică a Cimitirului Șerban Vodă Bellu, realizată de IOAN CIORCA în colaborare cu Rodica I. Ciorca și designerul Alex Cuibus, hartă pe care realizatorul a explicat-o detailat. Continue reading „Liliana DEREVICI: Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția din 1989, sărbătorirea anului satului românesc și o seară culturală în Parohia ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca” →