Ioan Miclău ,,Gepianul”: Eroilor din Gepiu

MONUMENTUL EROILOR

GEPIU-BIHOR-ROMÂNIA

AMINTIRE

”PIATRA SFINȚITĂ”

18 MAI, 2014

 

 

 

 EROILOR  DIN  GEPIU

 

Sfinți Eroi,

Au răsărit flori

Din osemintele Voastre;

Țărâna vetrei noastre

Sunt trupurile Voastre;

Sfinți Eroi,

De pe mormintele Voastre,

Se ridică lumină,

Voi sunteți fiii noștrii,

Dascăli și profeți,

Militari și poeți,

Prin strălucirile Voastre,

Ne dezvăluiți

Arderile vremilor în veșnicul lor mers!

Goarna Îngerului pentru voi,

Sfinți Eroi,

Era Iubirea, Cuvântul, Dumnezeu!

Și Neamul,

Și Vatra,

Și Limba,

Și Biserica lui Hristos Cel Crucificat,

La Sânul Lui vă odihniți

Acum! Și-n inimile noastre,

Și-n veșnicia anilor ce vin!

——————————–

Ioan Miclău ”Gepianul”

Cetățean de Onoare al Comunei GEPIU

 

Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Poezii

NOCTURNUS

 

Pe a zării pânză albă trasă-n orizont cortină,

Își întind umbrele munții, ca țesute în lumină,

Zugrăvind de-argint perdele, după care lumi palpită,

Legănate ca o flotă pe o mare infinită!

 

Când din bolțile astrale candele cerești atârnă,

După deal și-ardică luna jumătatea ei cea cârnă,

Cu argint poleind zarea coame uriași desplete,

Pe la margini stâlpi de neguri mișc unduitoare pete.

 

Noaptea-i clară, lumea doarme prinsă-n vise ne-nțelese,

Unora li s-arat armii, l-alții tronuri, l-alți mirese,

Numai eu vorbeam aiurea sufocat de dulce chin,

Înhămat la lanțul ritmic unui vers alexandrin.

 

Cercam valul și-a lui urmă străvezie ca mărgeanul,

Ce pe Criș aleargă veșnic, cât e ziua cât e anul;

Și gândeam de-a fost acela socotit un om integru,

Ce îi dete dulcei ape numele de Crișul Negru.

 

Mai la șes văzu-i Crișanul tot zorind pe-o moină sură,

Iar Crișanca-n raza lunei îi tot da câte o gură,

Așa-i rostul și îndemnul toamna când în livezi coapte,

Ardeleanul leagă ziua harnică de miez de noapte.

 

La o stână baciul molcom căta mieii noi fătați,

Să-i așeze-n siguranță și să fie alăptați;

In odae filisoful dormitând pe perna moale,

Croia astei lumi bizare, haine noi din vorbe goale.

 

El cu gândul calcă lumea ca și pielea tăbăcarul.

Albind tot, cum de făină la o moară e morarul,

Doar poetu-i fire largă, capu-n nori, gândirea-n vale,

Bate-n piuă versuri mândre aste vise nocturnale.

 

O privighetoare lasă lin a cerului cântare,

Deschizând a ei guriță ea prin ramuri vesel sare,

Căci e cântecul iubire răcorind suflete-amare,

Iar ecoul mi-l aduce legănat din zare-n zare.

 

Doar când dimineața zorii desfac ziua cea senină,

În simțiri pătrunzând iarăși acea rază de lumină

Ce aevea e în Ceruri și aevea pe Pământ,

Simți cum Duhul ne aduce gândul Domnului cel Sfânt!

 

NOCTURNUS

 

On the white linenlike horizon drawn as curtain,

The mountains spread their shadows as if woven in the light,

Painting silvery curtains, beyond which world palpitate,

Cradled as a fleet on a infinite sea!

 

When from the heavenly vaults astral lamps hang,

After the hill the moon rises its snub half,

With silver polishing the horizon, huge manes dishevels,

On the edges poles of darnesses move undulating spots.

 

The night is clear, the world is sleeping got in dreams misunderstood,

Some see armies, others thrones, others brides,

Only I  spoke nonsense suffocated by sweet torment,

Harnessed into a rhytmic chain of an Alexandrine verse.

 

I search of tide and its trace clear as a rubies,

What on Cris run forever, all day, as long it is the year,

And I thought if that was a man of integrity,

Who gave to the sweet river the name of Black Cris.

 

Further lowland I saw Crisan man harrying on a gray thaw,

And Crisan woman în moon ray gave ever him one mouth,

That is the point and urge în autum when in the ripen orchards

Transylvanian links hardworking day with midnight.

 

At a fold the gently shepherd looked for new farrowed lambs,

To sit them safely and be suckled;

In room the philosopher dozing on the pillow soft,

Cut to this bizare world new clothing from empty words,

 

He walks the world with thought like the tanner walks the skin,

Whiting all, as of flour in a mill is the miller;

Only the poet is large nature, head in clouds, thinking in the valley,

Beat in mill proud verses these nocturnal dreams.

 

A nightingale leaves smoothly the singing of sky,

Opening her litle mouth, she jumps joyfully through branches,

For the song is love, cooling bitter souls,

And the echo brings it to me swinging from horizon to horizon.

 

Only when în the morning the dawn unfolds the clear day,

In the feelings penetrating again that ray of light,

Which real is in heaven and real on earth,

One feels how the Holy Spirit bring to us the thought of the Lord!

           Translation from Romanian by Horace Gange

 

 

         CRUCEA !

 

               (După recitarea lui I.I.Bencei,

                                     la Postul de Radio Românesc- Melbourne)

 

 

Ca orice muritor născut,

Am de la Dumnezeu o milă,

Aceea a avea și eu,

O Cruce!

 

La prieteni ușa o deschid,

Întotdeauna, căci ei au,

Prin Dumnezeu,

O Cruce!

 

Nu fără lacrimi m-am rugat,

Ca Dumnezeu din milă,

Familie-mi să-i dea,

O Cruce!

 

Căci  iubitor de cel de-aproape,

Și prieten cu adevărat,

Nu poate nimeni fi, fără,

O Cruce!

—————————————–

Ioan MICLĂU-GEPIANUL

Australia

18 aprilie, 2018

Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Cântece de primăvară sau Învierea universală

Primăvară, Primăvară!

 

Primăvară, Primăvară!

Tu ne scoți în luncă iară,

Ne întinzi covor de iarbă

Și pui râul ca să fiarbă!

 

Un izvor l-ai pus să sune,

Cântul cel mai drag din lume,

Mugurii pe crengi crăpară

L-al tău ordin Primăvară!

 

Flori, parfum, cântări, arginturi,

Fac din dealuri labirinturi,

Când un soare lucitor,

L-ai chemat în ajutor!

 

El țesu Natura-n aur,

Ca un ac de meșter faur,

Iar din pântece de glie,

Salți a Firii melodie!

 

Primăvară, Primăvară!

Tu ne scoți în luncă iară,

Cu pluguri și cu semințe,

Și ne-ndemni la biruințe!

                 *

Printre ramuri înflorate!

 

Printre ramuri înflorate,

Și-a făcut Mierla căscioară,

Când din lumi îndepărtate,

Veni mândra Primăvară!

 

Continue reading „Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Cântece de primăvară sau Învierea universală”

Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Din nou o zi fericită!

Dăruiri de cărți la Biblioteca ”Mihai Eminescu”- Cringila, N.S.W asistentă universitară Corina Ionescu  este o bună prietenă a familiei noastre, și întotdeauna se bucură să mai revadă biblioteca familiei mele, atunci când vine pe la noi.

    De data aceasta prietena noastră ne aduce un DAR din Sydney, precum și o Invitație, care întradevăr mi-a făcut ziua fericită!

Cred că este bine, îmi zic în gândul meu, să redau cititorului și această veste bună a Invitației:

    You are invited

To the fifth Romanian-Australian

Book launch Event

State Library of N.S.W

24th March 2018

Metcalee-Auditorium

11:30 am – 1:30 pm

Alături de Invitație, era cartea de vizită a doamnei Mihaela Cristescu, autoarea celor 3 cărți de poezii bilingve, aduse drept dăruire bibliotecii. Cărțile au fost publicate la Editura: Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila-România. Au Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României.

Așadar, prietena noastră Corina ne aducea acum acest valoros dar, cărți pe care luându-le în mâini le-am simțit ca pe niște adevărate comori. Prima carte ”Generative Fortresses”, carte de versuri, (bilingvă), a autoarei Mihaela Cristescu, personalitate de seamă în viața comunității românești-australiene. Cu o copertă plăcută realizată de pictor Luminița Șerbănescu, iar pe ultimele file, aprecieri de la personalități valoroase: Loredana Tudor Tomescu, Sue Crawford, Cristina Bîrsan, Patricia Weerakoon, Daniela Andronache, Adrian Pora. Cartea se publică așa cum spuneam mai sus, la Editura-Sfântul  Ierarh Nicolae, Brăila, 2014.  La coperta a 4-a, găsim și o fotografie a autoarei, precum și cea a Luminiței Șerbănescu,  așezate de scriitoarea Loredana Tudor Tomescu.

    Cartea a doua: ”Pounding the Pavement”- Anthology of contemporary Poetry and Prose- (bilingvă) with 22 writers from România and Australia- Editori Mihaela Cristescu & Se Crawford, ilustrații de Luminița Șerbănescu. Apare la Editura –Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2016. Pe primele pagini ale cărții vom găsi mulțumirile autoarei Mihaela Cristescu către toți cei ce au susținut prin  sprijinul lor literar și îndrumător la apariția acestei cărți. Aprecieri deosebit de frumoase din partea doamnei  Se Crawford și Luminița Șerbănescu.

   Cartea a treia: ”On the Wallaby Track”- a journey across memories- Anthology of contemporary Poetry and Prose – 28 writers from România and Australia.

Editori Mihaela Cristescu & Se Crawford, carte bilingvă, cu o grafică mișcătoare- ”fântâna cu roată” într-un câmp cu flori pe coperta cărții, realizată de pictor Luminița Șerbănescu. Apare la Editura-Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2017. Pe prima pagină citim despre bucuria editoarei Mihaela Cristescu, prin această reușită carte la care și-au adus contrubuția scriitori români și australieni. Aprecieri deosebite notează doamna SE Crawford,  Co-Editor la această antologie, desigur în Limba Engleză, la fel  Luminița Șerbănescu  realizatoarea graficei atât de expresivă și simbollică; în mod special pentru acea fântână cu roată, tradițională în satele românești,  devenită metaforă în lumea artelor.

  Mulțumim din suflet și conștiință doamnelor, Mihaela Cristescu, Se Crawford, Luminița Șerbănescu, Loredana Tudor Tomescu, pentru această binevenită dăruire, precum și bunei noastre vecine Corina Ionescu, pentru bunătatea de a ne aduce această frumoasă dăruire din Sydney, celor din  Cringila!

După vorba veche: ”Omul sfințește locul”.

   Cu mult respect- Cărțile au fost înregistrate la biblioteca ”Mihai Eminescu”- Cringila, N.S.W, așteptând cititorii români-australieni.

 

 

———————————–

Ioan MICLĂU-GEPIANUL

Australia

21 martie, 2018

Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Odă țăranului român

ODĂ  ȚĂRANULUI  ROMÂN

(Versiune nouă)

 

 

Scump spic de grâu,

Învie- cu Sfânta Înviere,

Scântee spre cer,

Imensa ta putere!

 

Icoana din boabă,

Chipul Maicei Sfinte

Ne aduce hrană,

De suflet, de minte!

 

Țăran, înger-bun,

Palma ta cea arsă,

De soare, de ger,

De sudoare ștearsă,

 

Vreau să ți-o sărut!

Ești a lumii minte,

Ești sfântul pe Cruce,

Ești bunul Părinte!

 

O odă îți scriu,

Spre înveșnicire

Țăranule Român:

Ești Odă de Iubire,

Ai braț de mântuire,

Din Ceruri Sfântul cere,

Învie – cu Sfânta Înviere!

————————————–

Ioan MICLĂU-GEPIANUL

Australia

22 martie 2018

Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Doamne, alt păcat ne-ndeamnă!

Doamne, alt păcat ne-ndeamnă !

 

Nu știu când au mai fost vremuri

De-așa crâncenă-ntristare,

De-așa doruri și grăbire,

Ce observi la fiecare!

 

Nici odihnă n-au, să vadă

Versul nostru pus pe rug,

Oameni mari cu bună carte,

Parcă din adins produc

O apatică lansare,

Motivând cum versul clasic,

Azi valoare nu mai are!

Tot ce-i grai frumos și dulce,

Tot din sacra noastră fire

E-un folclor trecut și-al ține,

Ar fi mare rătăcire!

Continue reading „Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Doamne, alt păcat ne-ndeamnă!”

Ioan MICLĂU GEPIANUL: Duhul lui Eminescu

DUHUL LUI MIHAI EMINESCU

 

Dintre neguri argintoase o făptură se desprinde,

Ca fantoma peste codrii și ca aburul se-ntinde,

De se plec codrii Moldovei; este umbra lui Ștefan!

Dar, de luna și izvorul îngân șoapte de alean,

Atunci veșnicia-aduce, tors din basm de Ispirescu,

Peste codrii de aramă geniul lui Eminescu!”

Căci din dorul multor vise ce-au trecut înspre morminte,

Reînvie Duhul geniu cu chip candid și cuminte!

Auziți foșnete-n codru, genii melodii eterne?

Este Codrul ce în taină un altar duios așterne!

Auziți clopotul dulce al izvoarelor ce murmur

Pe când raza lunei blonde vălurelele le tulbur?

Oh, acum ascultați șoapta cea de noapte ca un șuier,

Pare-a fi cornul lui Țepeș sau a Iancului viu fluier!

Fâlfâit de aripi multe bat in aer născând duh;

Da! priviți cum pe o rază se coboară din văzduh,

Blândul și etern Luceafăr în izvor să se privească!

Pare trist cuprins în neguri, însă ochii-i sunt de foc,

Iar pe buze ca marmora versul își săpase loc!

Codrul cetinii îi pleacă frunza până la pământ,

Doar știa bătrânul Codru al lui Eminescu Cânt”.

 

 

(Duhul luând chipul lui Eminescu, zise)

„…Ce te legeni, codrule,

Fără ploaie, fără vânt,

Cu crengile la pământ?”

 

 

(Codrul răspunde)

„De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea!

Ziua scade, noaptea crește,

Și frunzișul mi-l rărește!

Bate vântul frunza-n dungă,

Cântăreții mi-i alungă;

Bate vântul dintr-o parte,

Iarna-i ici, vara-i departe!”  

 

Continue reading „Ioan MICLĂU GEPIANUL: Duhul lui Eminescu”

Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Nădejdea Phoenixului – O nouă carte a autorului Pavel Rătundeanu-Ferghete

Această nouă carte a autorului Pavel Rătundeanu Ferghete cu un titlu atât de semnificativ – Nădejdea Phoenixului – apare la Editura SITECH – Craiova, 2017, an recent încheiat, dar pe care autorul din Ciubăncuța de Cluj nu a vrut să-l lase să treacă așa oricum!

Este extrem de grăitoare până și coperta cărții care ne dezvăluie de la bun început direcția dedicației acesteia, desigur Phoenixului – Eminescian! Nădejdea reînvierii Neamului nostru asemenea legendarei Păsări Phoenix din Carpații noștri, care reînvia din  cenușa propriului Cuib! Cartea aceasta cuprinde în cele 209 pagini, poeme deosebit de frumoase, dedicate în principal poetului geniu Mihai Eminescu. Cuprinde de asemenea file de jurnal, scrisori, s.a.m.d.

Autorul este un adept al unei culturi sănătoase, a acelei morale și respect pentru tradițiile românești care nu trebuiesc uitate. Cartea ne aduce din acele valori ale clasicilor, de care autorul se simte mult legat cu acel fir sufletesc al darului său scriitoricesc, nelipsiți fiind desigur  Eminescu, Blaga, Brâncuși, Ioan Alexandru, dar și din generația lui!

   De fapt prin cărțile deja publicate, dl. Rătundeanu se dovedește un pasionat  culegător de folclor. Are deja publicate câteva volume de culegeri din tradițiile și obiceiurile creștine în preajma sfintelor sărbători la români.

Continue reading „Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Nădejdea Phoenixului – O nouă carte a autorului Pavel Rătundeanu-Ferghete”

Ioan MICLĂU: Un film, de o realitate dură

Un nou film românesc care merită a fi văzut!

      În scenariul și regia sa artistică binecunoscută, cineastul nostru australian  din Melbourne, dl. Ben Todică ne aduce un nou film al său care merită văzut. Este un film  cu o temă atingătoare fiecărei ființe omenești!

       Cu titlul, ”Marionetele Morții”, filmul se derulează  pe You Tube de-alungul a 3 episoade! Observăm  deasemenea  căci imediat sub titlul filmului, în paranteză regizorul notează: (ea ne joacă). Adică (ea) Moartea ne joacă în multe chipuri și feluri! Personificată Moartea ne apare sub forma unui schelet omenesc ce ține o coasă în mână! Cum are ea să secere viețile oamenilor muritori, vom vedea și în acest film realizat de Ben Todică, fiind de fapt o referire la propria-i familie, a părinților săi plecați în lumea luminilor veșnice!

    Se mai spune popular că moartea nu se apropie de noi, ci doar ne pândește, prinde momentele slăbirei fizice proprii, a bătrâneții, sau a factorilor exteriori, a îmtrejurărilor în care trăim! Indiferent însă cum, moartea survine în felul ei natural, adică: Sistemului nervos cerebral i se produc rupturi nereparabile, vene sau celule cerebrale zdrobite, oprirea inimii și a circulației sângelui, întregul corp cancerat,etc. cazuri în care moartea este prezentă și sigură de victorie!

      Aminteam de cele 3 episoade ale filmului, așa dar să le urmărim!

       Continue reading „Ioan MICLĂU: Un film, de o realitate dură”

Ioan MICLĂU: SARMISE SI GETUZA (Nunta Soarelui)

SARMISE  SI  GETUZA (Nunta Soarelui)

         Motto:

       ”Poezia s-a născut odată cu ființa umană, așa să nu ne mirăm că rosturile acesteea sunt tot atât de multe cât și infinitatea imaginației noastre!” (Cuvinte de Minte”-Ioan Miclău)

 

“Vremuri mari, zile de aur, regi si crai fără de număr,

Prinți ai neamurilor Trace, adunați umăr la umăr –

Despre care Eliade prezentând creanga cea mare,

Numara vreo doua sute – din Apus până la Mare!

 

La a Hestiei* gradină, azi, Sarmise – rege-Soare,

Și-a ales-o pe Getuza, cea a neamului Get floare,

La “Corona Montium”* s-o aducă de mireasă,

Legând astfel Daco-Getii veșnic de aceeași casă!”

 

Continue reading „Ioan MICLĂU: SARMISE SI GETUZA (Nunta Soarelui)”