Ioan IACOB: Interviu cu Daniel Ioniță – Președintele Academiei Româno-Australiene pentru Cultură

Ioan IACOB: Cum se vede România, in Anul Centenarului Marii Uniri, de la…celălat capăt al lumii?

Daniel IONIȚĂ: Cu riscul de a fi acuzat de nostalgie nefondată – România la modul general, și România în Anul Centenarului Unirilor (să nu uităm ca pe lângă Translivania, au mai avut lot in 1918 unirea cu Basarabia în martie, și cu Bucovia în Noiembrie) – se vede frumoasă, magică chiar. Am fost puțin adus la realitate de un bun prieten, cantautorul Nicu Alifantis – care mi-a re-amintit „Daniel, nu uita totuși că noi trăim niște realități dure, uneori.” I-am dat dreptate. DAR, imigranții români ca mine, care au părăsit România de multă vreme, văd lucrurile bune și pozitive. Distanța în timp și în spațiu (Australia este foarte departe față de Romania) ne face sa punem aceste lentile mai roze. Și poate asta e bine!

Ioan IACOB: Am aflat – de la Radio România Actualități – câteva lucruri deosebite despre modul cum ați sărbătorit Centenarul Marii Uniri in Australia, dar aș vrea să imi povestiți dumneavoastră câte ceva.

Daniel IONIȚĂ: Într-adevăr. Academia Australiano-Română pentru Cultură, a cărei menire este să promoveze, să susțină și să organizeze legături culturale între România și Australia, a organizat un eveniment la Biblioteca de Stat din Sydney, o instituție augustă, de prestigiu. Am reușit să adunăm aici pentru prima data în istoria diasporei românești de la antipozi, unii din cei mai buni și mai talentați artiști care trăiesc aici – între care soprana Adriana Paul, violonista Aliona Cigulea (originară din Chișinău), actorii Cătălin Anastase și Tug Dumbly (ultimul câștigător al multor premii de interpretare poetică, care a recitat Glossa lui Eminescu în engleză, bineânțeles, la parlamentul statului New South Wales – dar asta e altă poveste)… Apoi pianistul Gabriel Onțanu, cantautorul Daniel Reynaud, scriitorul și editorul George Roca, excepționala coregrafă Cristina Iordadche Yeo și grupul de dansuri românești de la Sydney Dance Rhythms.

Publicul numeros, sala a fost arhiplină, a gustat din plin evenimentul, al cărui sumar a fost preluat și de TVR Internațional, cât și de Corina Dobre în emisiunea ei „Corespondent TVR”. Excelența Sa, ambasadoarea României în Australia și Noua Zeelandă, dna. Nineta Bărbulescu, a vorbit despre semnificația istorică a Anului Centenar. Au mai fost prezenți și dl. Iulian Nițu, Consulul General al României la Sydney cât și alte personalități, cadre academice, oameni de cultură de origine română dar și australieni get beget. De aceea, evenimentul a fost bilingv… atât în limba română cât și în engleză.

Ioan IACOB: Am terminat recent un doctorat intitulat „Arc poetic transatlantic: Mihai Eminescu – Edgar Allan Poe”, în urma căruia am aflat că Poe – dacă ar fi avut posibilitatea să opteze – a mărturisit că POEZIA ar fi fost prima sa opțiune. De ce Daniel Ioniță a optat definitiv pentru poezie? Sau, formulând altfel, de ce Daniel Ioniță nu a renunțat niciodată la poezie?

Daniel IONIȚĂ: Interesantă întrebare! Discutam acum trei ani cu regretatul romancier și poet brașovean Daniel Drăgan, care îmi mărturisea regretul de a nu se fi dedicat poeziei decât târziu, în cariera lui de scriitor. Personal, pot spune că am fost fascinat de literatură în general, dar total cucerit de poezie încă de mic copil. Părinții mei, oameni cu educație medie, erau cu toate acestea împătimiți cititori de literatura bună. Aveam o bibliotecă uriașă și foarte variată pentru o urbe bucureșteană, și o familie „neacademică”. Tată meu recita poezie de factură religioasă (Costache Ioanid, Traian Dorz, Vasile Militaru), iar mama era (și este încă) pasionată după marea poezie românească, de la clasici și moderni, la contemporani. Am simțit încă de mic că înțeleg și apreciez poezia. Dacă ni se dădea la teză analiza literară a unui poem (ceea ce s-a întâmplat de câteva ori), luam notă foarte mare (9 sau 10) fără să fi citit altceva decât poemul în sine. Dar ceea ce m-a „fixat” pe partea poeziei a fost, fără tăgadă, faptul că am editat și tradus peste 120 de poeți și peste 150 de poezii, din marea poezie românească, de la Alecsandri și Eminescu până la contemporani ca Ana Blandiana, Ioan Es Pop, Nora Iuga, Adrian Popescu sau Mircea Cărtărescu, ca și toți ceilalți poeți importanți dintre aceste două extreme. Această muncă a fost însumată în volumele „Testament – Antologie de Poezie Română” (acum se lucrează la ediția a treia) publicate de Editura Minerva, ca și o ediție specială apărută în Statele Unite anul trecut. Această muncă a cizelat, zic eu, talentul meu poetic, și a dus la volumele proprii: „Agățat Între Stele” (Minerva 2013), „ContraDicție” (Pim 2016), „Insula Cuvintelor de Acasă” (Limes- Cluj 2017). Ca și publicarea a două poezii ale mele în limba engleză, într-o importantă antologie de poezie contemporană Australiană, publicată de prestigioasa editură de poezie din Sydney, Puncher & Wattmann in 2016.

Ioan IACOB: Cum s-a născut ideea Academiei Româno-Australiene?

Daniel IONIȚĂ: Scânteia ideii a venit de la scriitorul și redactorul român din Sydney George Roca (editor, între altele la Confluențe Literare, ProLitera, și alte reviste print și on-line ale scriitorilor români din Romania și din afară). În Octombrie 2014, la Old Vienna Caffe din Sydney, am adunat un grup de actori, scriitori, artiști plastici, editori de carte, cadre universitare, și idea a prins imediat. Membrii fondatori sunt, printre alții, Associate Professor Dr. Daniel Reynaud, Dr. Carolyn Ricket, actorii Clara Vodă și Bogdan Vodă, scriitorul George Roca, subsemnatul și alții. Au devenit membrii ai academiei, între timp, istoricul și criticul literar Alex Ștefănescu, cantautorii Nicu Alifantis, Adrian Ivanițchi și Cătălin Condurache, actrița Manuela Hărăbor, și alții. Cu toți aceștia colaborăm activ la evenimente culturale organizate de Academie atât în Australia, în România cât și în Statele Unite ale Americii, unde de asemenea am avut evenimente și avem mebrii. Cum am mai spus, țelul important al academiei este organizarea și promovarea de evenimente și proiecte culturale în ambele direcții și cu participare atât românească cât și australiană. Continue reading „Ioan IACOB: Interviu cu Daniel Ioniță – Președintele Academiei Româno-Australiene pentru Cultură” →

George ROCA: Invitație – Cartea ,,Taina scrisului” due 1 Mai 2018

În urmă cu 6 ani am inițiat un proiect numit TAINA SCRISULUI.
Mi-au răspuns atunci 50 de corespondenți (ale căror eseuri au fost publicate în mai multe reviste de pe internet. Pentru a le accesa vă recomand REVISTA CONFLUENȚE LITERARE unde sunt foarte bine grupate:

http://confluente.org/xx/xx/search/

Bateți: “TAINA SCRISULUI” și vă vor apărea materialele. În cazul în care doriți să le citiți sau consultați…sau să vă inspirați (mă refer la formatare!!!)

Dacă dvs. doriți să participați la acest proiect v-aș ruga să îmi trimiteți materialele până la data de 1 mai 2018, deoarece lucrez la o carte care va conține aceste eseuri.
Aceasta va fi prezentată la Congresul Academiei Româno-Americane care va avea loc la Cluj în luna mai.

Mult succes!

Cartea nu este sponsorizată, așa că cheltuielile de publicare îmi revin tot mie!
Vă rog sa citiți și textul de mai jos, text pe care l-am trimis (ca invitație) în anul 2012… (trecut-au anii!)

Distinși prieteni

Ma adresez colaboratorilor care mi-au trimis pe parcursul anilor materiale literare spre publicare.

Încerc să inițiez un proiect – un grupaj de eseuri cu titlul TAINA SCRISULUI adică primii pași pe care i-ați făcut în domeniul scrisului și continuarea acestora până în zilele noastre.
O descriere a evoluției dumneavoastră de scriitor.
Realizări, prietenii literare, consacrare…
Eventual învățatorii, profesorii, bunicii, părinții carev-au initiat în Taina Scrisului.

Poate într-o zi vom publica și o carte. (A VENIT VREMEA!)

V-aș ruga să folosiți un titlu simplu de cel mult 5 cuvinte.

Pe cei care doresc sa participe, îi rog sa îmi trim ită materialul sub forma de eseu (proză), de cel mult1000 de cuvinte (adica aprox 2 pag A4 font Arial 12) și o fotografie portret sau bust,

Cu prețuire,

George ROCA
Rexlibirs Media Group
14 iulie 2012

***

Taina scrisului – Fă bine ce faci !

Am început să scriu de când eram la şcoala primară. Poate acestă meteahnă mi se trage de la admiraţia pe care o aveam faţă de fosta mea vecină, Doina Coman (alias Ana Blandiana) din Oradea. Surorile Coman, Doina şi Geta, locuiau într-o cladire lipită de-a noastră. Vroiam şi eu să fiu „scriitor” cu tot dinadinsul! Aşa că m-am zbătut destul de tare… să mă perfecţionez, sa scriu cât mai bine, să fiu publicat. Iubeam orele de limbă şi literatură română! Am avut profesori excelenţi care m-au încurajat. Printre ei, pe Gheorghe Grigurcu la liceu – renumitul critic literar din zilele noastre – şi apoi la facultatea de filologie pe distinşii Aurel Dragoş Munteanu, Iosif Pervain, Traian Blajovici, Cornel Săteanu, Dumitru Pop, Maria Alexandrescu-Vulişici, Valentin Chifor – toţi profesori universitari mai târziu – şi chiar şi pe Stelian Vasilescu, secretarul literar al teatrului din Oradea pe care trebuie neapărat să îl menţionez. La fel şi pe fraţii Lucian şi Ovidiu Drimba, ambii profesori universitari şi scriitori, personalităţi care au sclipit pe firmamentul literaturii române contemporane.

Continue reading „George ROCA: Invitație – Cartea ,,Taina scrisului” due 1 Mai 2018” →

Adriana MEȘTER: Jurnal din oglindă/A diary in a looking glass (poeme/poems)

ALCHIMIA IUBIRII

Hai…

mi-a spus îngerul,

suflându-mi ușor peste aripa,

aș vrea să te

duc

acum să punem niște puncte

am găsit câteva i-uri incomplete

și ele vin de la

iubire

infinit iremediabil

intens imaginat… și alte câteva alte mii de cuvinte.

(Am înțeles jocul, e exact ce îmi doresc)

să pun infinite i-uri

pe toată alchimia iubirii…

dar până atunci, mai am de făcut

puțină…

fizică.

ALCHEMY O LOVE

Come along,

the angel urged me,

gently blowing over my wing,

I’d like to

take you Continue reading „Adriana MEȘTER: Jurnal din oglindă/A diary in a looking glass (poeme/poems)” →

George ROCA: Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Sydney

Anul 2018 marchează Centenarul Marii Uniri și a fost declarat oficial de către Guvernul României ca fiind „An Centenar Aniversar”. Este un an-sărbătoare al tuturor românilor de pe mapamond. De fapt Centenarul a început chiar de pe data pe 1 Decembrie 2017 (Ziua Națională a României) și se va incheia la 1 Decembrie 2018. La această înițiativă s-au asociat câteva instituții majore precum Televiziunea Română (TVR), Teatrul Național București, Patriarhia Ortodoxă Română, Institutul Cultural Român, Primăriile de județ precum și unele organizații non-guvernamentale și asociații românești din străinătate….

Festivitățile au fost pornite pe data de 26 noiembrie 2017, cu câteva zile înainte de Ziua Națională a României, de către Teatrul Național din București care a prezentat un spectacol extraodinar în cinstea centenarului, sub regia lui Ion Caramitru.

Pe aceeași temă se înscrie și spectacolul de muzică și poezie de la Sydney, spectacol patriotic bilingv (în limba română și engleză) intitulat „România 100!”, care va avea loc duminică 11 martie a.c. începând cu orele 15:00 în sala de spectacole a Bibliotecii de Stat din Sydney, Australia, fiind organizat de către Academia Româno-Australiană pentru Cultură, cu susținerea Ambasadei României la Canberra și a Consulatului General al României de la Sydney.

Continue reading „George ROCA: Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Sydney” →

George ROCA: Scriitoarea Alexandra Mihalache creează un blog pentru cititorii de bine

Talentata scriitoare (excelentă poetă!!!!) Alexandra Mihalache are un blog nou. După publicarea a 3 volume de versuri şi unul de cugetări şi aforisme, autoarea a realizat un frumos blog personal unde îi puteţi urmări creaţiile. Veţi regăsi acolo date despre autoare, recenzii, evenimente, dar şi creaţii personale din multe genuri literare pe care le abordează cu succes.

Alexandra Mihalache ne trimite prin scrierile ei mesaje pline de sensibilitate şi ne invită să descoperim frumuseţile universale din artă şi cultură. Deşi poezia şi aforismul sunt marile sale iubiri, scriitoarea a pătruns şi în alte genuri literare precum eseul şi literatura pentru copii.

Poezii, eseuri, recitări, aforisme, umor şi literatură pentru cei mici vă aşteaptă să le lecturaţi, toate scrise cu sensibilitate, iubire pentru frumos şi pentru cei cărora a realizat acest blog.

Într-unul din eseuri, Alexandra Mihalache vorbeşte despre puterea de vindecare din artă şi ne transmite un mesaj profund. Cum ne vindecă arta puteţi descoperi pe: Blogul scriitoarei Alexandra Mihalache (https://alexandram.ro/)

Scrierile Alexandrei le-am publicat deseori în revistele cu care colaborez şi unde au avut un impact benefic la publicul cititor. Să sperăm că şi pe viitor o să o „citim de bine” (cum îmi place mie să zic!) nu numai în revistele „Argument” „Confluenţe Literare”, „ProLitera” sau „Cetatea lui Bucur”, dar şi accesând pagina sa personală la adresa: https://alexandram.ro/

Descopăr de asemenea că titlul blogului este:

„Alexandra Mihalache – Casa literară la modă”!

Wow! Sună bine! Îmi place!

Şi mai are şi peste 40 de mii de aprecieri! Felicitări!

Am fost, am văzut şi (sincer!) am rămas încântat.

Îi urez mult succes în drumul său spre culmile literaturii, care se întrevede luminos.

———————

George ROCA

Rexlibris Media Group

Sydney, Australia

1 februarie 2018

George ROCA: Poeme pentru România 100

NOSTALGIE

Stând la Sydney pe terasă

Gândurile mă apasă

Ochii mi se umezesc

Când cu florile vorbesc

Şi le spun că-mi este dor

De Ţara Străbunilor

Flori mici de „Nu mă uita”

Înţeleg durerea mea.

Reverie printre glastre

Admirând florile-albastre

Ca un pui de bogdaproste

Care cântă a dragoste.

Gângurit de guguştiuc

Mă-ndeamnă să mă duc…

Să mă duc ori unde, aiurea,

Să mă iubesc cu pădurea,

Să văd o turmă de oi

Păscând iarbă în zăvoi

Şi un munte cu tichie

De zăpadă argintie

Să ascult frunza cum creşte

Şi o vorbă-n româneşte…

Pe pământuri australe,

M-a cuprins aşa-ntr-o doară,

Dor de gliile natale

Ce călcam odinioară!

M-am născut acol’ departe

Într-un oraş din Ardeal

Şi-am să mor printre străini

Pe-al Pacificului mal.

Dorul mă macină-ncet

Şi-mi aduc cu drag aminte

De strada copilăriei

Şi de-o vorbă de părinte.

Am lăsat acolo totul

Cu durere şi regret

Şi-acum simt că amintirea

Se şterge încet-încet!

Inima îmi plânge tare

După sfânta Românie

Nu mai cânt ca altădată

Nu mai recit poezie.

Mi-e dor munţi cu zăpadă,

De o stână, de un deal,

De măicuţa mea iubită,

De o vorbă din Ardeal.

O lacrimă-mi se prelinge

Din colţul ochiului stâng,

Nostalgia mă învinge

Şi tăcut încep să plâng.

Simt în pieptu-mi un fior

Şi bătăi de zeci ciocane,

Fiindcă inimii i-e dor…

Dor de plaiuri transilvane!

Continue reading „George ROCA: Poeme pentru România 100” →

Nicolae DINA: Între „patria de sânge” și ,,patria de suflet”

Lectura oricăreia dintre cărţile doamnei Elena Buică – scriitoarea româno-canadiană alintată pe întreg mapamondul cu supranumele afectiv „Buni”, exprimând întreaga consideraţie a celor care o cunosc şi o admiră – este un real festin literar pentru fiecare cititor impresionat de sinceritatea, afectivitatea, reflexivitatea, pasiunea scriiturii şi, mai ales, de talentul de a comunica sufleteşte cu lectorii săi, indiferent de tematica şi de conţinutul fiecăreia dintre ele.

Nici cele două volume, a căror lansare la Alexandria este o onoare pentru iubitorii cărţilor sale din judeţul nostru (să nu uităm că este originară din Ţigăneştii Teleormanului unde şi-a petrecut copilăria, adolescenţa şi o parte din tinereţe), nu încalcă orientarea pe care însăşi şi-a impus-o, aceea de a ajunge la sufletul fiecărui cititor, aceea de a-şi deschide inima şi mintea în faţa acestuia, cu sinceritatea şi dragostea de oameni care i-a stat şi îi stă în fire dintotdeauna.

Volumul bilingv „Între două lumi, Canada şi România/Between two worlds, Canada & Romania” a fost publicat în acest an, 2017, la Editura „Armonii Culturale” din Adjud – editor, Gheorghe A. Stroia -, fiind dedicat împlinirii a 150 de ani de existenţă a Canadei (patria de suflet) şi, în egală măsură, centenarului Marii Uniri prin care s-a săvârşit România modernă (patria de sânge, patria natală) care se va sărbători în anul 2018. Volumul are o semnificaţie deosebită pentru scriitoare, în sensul că marchează, prin anticipare, împlinirea vârstei de 85 de ani, fiind dedicat şi împlinirii celor două decenii de când trăieşte în patria adoptivă – Canada.

Titlul cărţii este mai mult decât elocvent, scriitoarea trăind de două decenii „între două lumi”, cea mai mare parte din timpul fiecărui an petrecând-o în ţara adoptivă, cu gândul la patria natală pe care o vizitează anual, vizită plină de emoţii, de sentimente, de bucuria că Dumnezeu îi acordă această şansă.

Continue reading „Nicolae DINA: Între „patria de sânge” și ,,patria de suflet”” →

Elena BUICĂ: Lansarea cărților mele la „Biblioteca din Alexandria”

Primul cuvânt despre lansarea cărţilor mele la Biblioteca judeţeană „Marin Preda” din Alexandria –Teleorman, este mulţumire, o mulţumire sufletească şi o bucurie asemenea unei înălţări de spirit…

Mă aflam pe meleagurile Teleormanului de aproape o lună, bucurându-mă de reîntâlnirile cu prietenii, rudele, cunoscuţii şi sătenii de care mi-a fost atâta dor, de revederea locurilor care cuprind în adâncul lor tainele comorilor de visuri şi speranţe de pe vremea când credeam că pot atinge cerul cu mâna, înaripată de speranţele părinţilor investite în mine. Toate şi totul, văzute şi muiate în necuprins, m-au adus de la cei 8.000 kilometri distanţă, cu dorinţa tainică de a le spune spiritelor părinţilor mei că ceva din speranţele lor le-am îndeplinit şi le pun la picioarele lor.

O toamnă frumoasă şi blândă îşi întindea aripile moi peste tărâmul natal şi peste trăirile mele. Doream să-mi lansez cele două cărţi apărute în 2017 – „Sensul giratoriu al vieţii” şi „Între două lumi, Canada şi România” ediţie bilingvă – ambele apărute la Editura „Armonii culturale”, editor, George A Stroia. Iniţial, intenţionam să fac lansarea la Casa de Cultură din Roşiorii de Vede, unde, cu un an în urmă, fusesem primită cu braţele deschise la lansarea cărţilor publicate în anul respectiv. Dar, cum o astfel de acţiune nu ţine de voinţa sau de efortul unei singure persoane şi, mai ales că apăruseră şi alte activităţi care ar fi tins să se suprapună, am optat pentru o lansare la Alexandria, reşedinţa judeţului, activitatea desfăşurându-se la Biblioteca Judeţeană „Marin Preda”, pe 19 septembrie 2017. Am primit sprijinul personalului şi al directorului Viorel Fota, cărora le mulţumesc şi pe această cale.

În sala de lectură a bibliotecii din Alexandria, s-au adunat personalităţi culturale de pe trei continente: America de Nord, Australia şi Europa. Ca moderator al acestei activităţi, l-am invitat pe scriitorul-publicist George Roca, venit de la Sidney cu mult drag şi pentru această întâlnire de suflet, dar şi-a declinat responsabilitatea motivând că nu-i cunoaşte prea bine pe cei prezenţi şi pe cei care vor vorbi despre cărţi (deşi nu era la prima întâlnire cu oamenii de cultură teleormăneni). Astfel, am rugat-o pe îndrăgita poetă „a iubirii”, aşa cum este cunoscută Domniţa Neaga, să facă oficiile de moderator. A fost o bună alegere, fiindcă poeta Domniţa Neaga, profesoară de limba şi literatura română, jurnalistă, cunoscătoare a uzanţelor unui astfel de eveniment cultural, a ridicat valoarea acestei întâlniri spirituale la înălţimi demne de prestanţa sa. După o scurtă introducere privind motivul întâlnirii, după o sumară trecere în revistă a celor două cărţi, cu menţiunea că „Între două lumi, Canada şi România” este o ediţie bilingvă, moderatoarea i-a prezentat pe cei care, într-un fel sau altul, mi-au stat alături în acest răstimp, pe toţi scriitorii de la masa oficială şi pe oamenii de cultură din sală.

Continue reading „Elena BUICĂ: Lansarea cărților mele la „Biblioteca din Alexandria”” →

George ROCA: Lucky Marinescu, această minunată doamnă a muzicii ușoare românești a plecat la ceruri…

Notă: Azi. 11 ianuarie 2018, am aflat cu durere, aici pe pământ australian, departe de Bucureştiul iubit, că Lucky Marinescu*, minunata doamnă a muzicii uşoare româneşti a plecat la ceruri. Dumnzeu să o odihneasca! iata un articol pe care l-am scris despre dânsa în urmă cu ma bine de opt ani…

–––––––––––––

* (Născută în Cahul, Basarabia, la 12 iulie 1934, decedată la Bucureşti, la 10 ianuarie 2018)

Joi, 17 septembrie, 2009, am avut bucuria să o reîntâlnesc după mai bine 30 de ani pe această minunată doamnă a muzicii uşoare româneşti. Înainte de masă lansasem o carte de-a mea la „Biblioteca Metropolitană” din Piaţa Amzei, când una dintre bunele mele prietene, editoarea Rodica Lupu, îmi spune: „Astă seară ţi-am pregătit o surpriză! Te vei reîntâlni cu Lucky Marinescu!”. Am fost de-a dreptul surprins de veste… Pe Lucky Marinescu? Vai, o plăcere deosebită pentru mine! Şi m-am lăsat copleşit de amintiri…

O cunoscusem personal, pentru prima dată, pe la sfârşitul anilor ’60 la Eforie Nord, unde îmi petreceam vară pe litoral, lucrând în vacanţele studenţeşti. Lucky era deja o cântăreaţă consacrată pe scena muzicii uşoare româneşti. Cântă la barul „Western” din Eforie Nord împreună cu Willy Donea, un alt mare artist. Acolo cântăreţii intrau în spectacol călare pe cal! Lucky era vedetă! Atrăgea publicul ca un magnet! Noi, “litoralenienii” tineri, eram cu toţii îndrăgostiţi de frumoasă doamnă. Atunci când intră Lucky Marinescu pe mica scena se făcea linişte, toţi spectatorii barului o sorbeau cu privirea şi începeau să cânte împreună cu ea. În vecinătatea barului „Western” era un alt bar faimos numit „Can-can” condus de maestrul de balet Grădinaru. Acolo cânta Tana (Taniana Radu), o solistă talentată dar totuşi nu de talia vedetei de la „Western”. Când Lucky începea show-ul la „Western” se golea de clienţi nu numai la „Can-can”-ul ci şi promenada. Se adunau pe la intrare toţi cei care îşi făceau plimbarea de seară pe vestita alee nord-eforiană „Hotel Belona – Hotel Union”.

Continue reading „George ROCA: Lucky Marinescu, această minunată doamnă a muzicii ușoare românești a plecat la ceruri…” →

George ROCA: Magdalena Brătescu – „Rendez-vous cu teatrul israelian”. O primă antologie document în limba română

În febra pregătirilor pentru predarea la editura „Familia” a celei de a opta sa carte, romanul de ficţiune „Preafericita doamnă Reizl Witz”, scriitoarea şi jurnalista româno-israeliană Magdalena Brătescu, cunoscută atât în Israel cât şi în România, îşi lansează zilele acestea la Tel Aviv Antologia teatrului şi Operei israeliene.

„Rendez-vous cu teatrul israelian” este o lucrare-document originală, complexă şi bine redactată, alcătuită cu migală şi pasiune de autoarea sa. Cele trei sute de pagini cuprind sute de cronici, ilustrate cu fotografii din spectacole, grupate în zece capitole corespunzând numărului instituţiilor teatrale unde domnia-sa a vizionat toate premierele prezentate în perioada 2013-2017. Cronicile sale dramatice sunt publicate la rubrica „Din fotoliul spectatorului” pe care cronicara de teatru o deţine de patru ani în săptămânalul de mare succes „Gazeta Românească” şi unde scrie în continuare.

Cititorul, un posibil profesionist al artei dramatice, sau un simplu amator de spectacole, va socoti această antologie o invitaţie îmbietoare pentru toţi iubitorii de teatru şi operă, vorbitori de limbă română din ţară ori de peste hotare, de a cunoaşte îndeaproape efervescenţa vieţii teatrale mereu în evoluţie a Israelului contemporan.

Continue reading „George ROCA: Magdalena Brătescu – „Rendez-vous cu teatrul israelian”. O primă antologie document în limba română” →