ALCHIMIA IUBIRII
Hai…
mi-a spus îngerul,
suflându-mi ușor peste aripa,
aș vrea să te
duc
acum să punem niște puncte
am găsit câteva i-uri incomplete
și ele vin de la
iubire
infinit iremediabil
intens imaginat… și alte câteva alte mii de cuvinte.
(Am înțeles jocul, e exact ce îmi doresc)
să pun infinite i-uri
pe toată alchimia iubirii…
dar până atunci, mai am de făcut
puțină…
fizică.
ALCHEMY O LOVE
Come along,
the angel urged me,
gently blowing over my wing,
I’d like to
take you
to dot some „i”s
as I found some that were incomplete
and they come from
infatuation
infinity irremediable
intense imaginary… and several other thousands words.
(I understood the game, it is exactly what I need)
dotting „i”s
for an entire alchemy of infatuation
but until then, I still have to work
a bit…
on my Physics.
A2
Când am luat acel tren (așteptam de câteva anotimpuri într-o gară pustie)
nu știam că,
după câțiva pasageri anonimi
din câteva stații răzlețe,
vei veni
să privești
cu mine fluturii captivi în neoane colorate…
Am uitat tot, chiar tot,
chiar și o elementară lecție de
gramatică
nu mai știam unde să pun cratima într-un noiembrie târziu
(de-acum te voi învăța că noiembrie se scrie noi-embrie)
și ți-am cedat locul de la geam
lăsându-te să vezi lumea prin ochii mei…
călătorim clandestin, abandonați,
scoși dintr-un timp în care trebuie să ne obișnuim
cu
o
echilibristică cumplită…
călătorim clandestin și,
chiar dacă cineva ne va surprinde,
vom coborî
împreună.
A2
When I got on that train (after waiting several seasons on an empty quay)
I didn’t know that,
after several random stops,
you’ll come
to watch with me
butterflies stuck in colourful neon signs…
I have forgotten everything, literally everything,
even my basic grammar
training
I didn’t know how to put a hyphen between a late November anymore
(I’ll teach you from now on to hyphenate now-ember)
andI let you stay in my window-seat
allowing you to see the world through my eyes…
clandestine travellers, abandoned,
out of a time where we are forced to run on
a
very
thin, atrocious rope…
clandestine travellers, and,
should somebody spot us,
eager to get down
together.
LECȚIA DE EXTROSPECȚIE
Când a sunat de intrare în lumea noastră
nu știam răspunsul la nicio întrebare
vedeam doar cum luna se împământenește în idei, interogații și demonstrații
despre cum se deconstruiește o utopie
despre cum fiecare lacrimă reconstruiește o frondă a emoției…
profesorul scria cu sufletul pe tabla colorată
oglindind decadent aparențele simple
– nu știm nimic…. îmi șopteau percepțiile întoarse pe dos
ca o mănușă cu sute de degete încurcate de căutare…
– vei avea cel mult un 1 la purtare…și asta cu indulgența forțată
a celui care scrie demonstrații pe tabla colorată
uitându-și sufletul rătăcit în nevoia de timp și alte nimicuri
…dar, până vei învăța să scrii din nou cu sufletul
(și dacă nevoia de timp nu se spulberă în pauză)
am șters tabla…ca să o putem lua de la capăt…
A LESSON ON EXTROSPECTION
When the bell went for class in our world
I knew the answer to no question
I saw the moon coming down to earthwith ideas, interrogations and demonstrations
on how to deconstruct a utopia
on how each tear reconstructs a revolt of emotion….
the teacher was writing on the coloured blackboard with his soul
mirroring decadently the simple appearances.
– we know nothing… whispered the perceptions turned inside-out
as a glove with hundreds of fingers mingled in a search…
– you’ll get a One in Behaviour at best… and this with the forced indulgence
of the one writing demonstrations on the coloured blackboard
forgetting his lost soul in his need for time and other odds and ends
…but, until you’ll learn to write again with your soul
(and if the need for time doesn’t vanish during the break)
I cleaned the blackboard…to be able to start it all over again.
REINVENTARE
„Regret
că nu țin un jurnal
(mi-a spus Prometeu jucându-se cu fluturii)
fluturii, florile, fericirea
sunt atât de fragile
aș vrea să le cuprind în mine
veșnic…
fără uitare
fără minciuni
fără remușcări
utopic”
Și atunci
da, atunci, am reinventat mitul
parcă sacrificiul nu era destul (ce folos dacă totul se regenerează)
și am forțat pasărea
să coboare în cercuri, deasupra inimii
pentru a visa acolo
despre minuni, enigme și alte rătăciri
până când, într-un final, a ajuns, utopic,
acasă.
REINVENTING
‘I regret
not keeping a diary
(Prometheus told me playing with the fireflies)
fireflies, flowers, felicity
are things of such fragility
I’d like to keep them inside me
forever…
without oblivion
without lies
without remorse
ideally.‘
And then,
yes, precisely then, I re-invented the myth
as if sacrifice weren’t enough (what’s the use if everything regenerates)
and I forced the bird
to descend in circles, above the heart
to dream there
about miracles, enigmas and other wanderings
until the moment when, finally, he ideally
reached home.
NORDUL
În fiecare zi
te simt căutând nordul
indiferent de răsărituri și apusuri
ce se înșiră aproape ritmic
într-un rollercoaster de senzații infinite…
m-aș opri
o secundă, un anotimp
atât cât să pun în text monotypecorsivași14
dar e atât de perfect și de fragil totul
încât voi continua să scriu în același timesnew roman
pe care
l-am descoperit, împreună,
acum,
odată cu
nordul.
THE NORTH
Every day
I feel you searching for the North
irrespective of dusks and dawns
creating an almost rhythmical chain
on a merry-go-round of infinite sensations…
I’d stop
for a second, for a season.
just to use monotypecorsiva and 14 for my text
but everything is so fragile and so perfect
that I’ll go on using the same old times new roman
which
we discovered, together,
now,
together with
the North.
A FI SAU A NU FI
Într-o zi (bună sau rea, albă sau neagră)
– așa cum e tentația oamenilor de a face doar confesiuni paralele –
am să îmi iau scena în primire și la schimb
voi da o felie de suflet tăiată cu precizia unui bisturiu
(doar așa putem observa toate trăirile, replicile, axiomele îngândurate)
deci….
mă va lua scena în primire și de acolo
de sus,
d
e
f
o
a
r
t
e
sus
voi putea să monologhez despre o nouă (dez)ordine amoroasă,
despre teatru și parfumuri, despre nimicuri și zgomote, despre regretul de a nu fi fost când eram
despre fobii și clișee, artificii mocnite, ceasuri inventate
dar
până atunci
a venit Regizorul, m-a luat de mână și m-a trimis, cu un zâmbet condescendent
să mai învăț…câteva replici.
TO BE OR NOT TO BE
One day (good or bad, white or black)
– the way the temptation of people to make only parallel confessions is-
I’ll take the stage into my stride and in exchange
I’ll give a slice of soul surgically severed
(the only way to grasp al the feelings, the lines, the thinking axioms)
so…
I’ll make the stage my own, and from up
above,
w
a
y
u
p
above
I’ll be able to discourse on a new love (dis)order,
on theatre and scents, on sweet nothings and furious sounds, on the regret
of not having been when I was
of phobias and clichés, smoldering fireworks and invented hour
but
until then
the director came, took me by the hand and sent me, with a lofty smile,
to learn … some more lines.
—————————————
MEȘTER Adriana, (n. 17 iunie 1976). Poet. Profesor de limba și literatura română (Colegiul Național „Gh. Șincai”, Baia Mare). Studii: Licență: Universitatea Babeș – Bolyai, Facultatea de Litere, specializarea română – etnologie. Masterat: Universitatea de Nord, Baia Mare, Facultatea de Litere (Drepturile omului, democrație, pace și toleranță). Doctorat: Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca – doctor în filologie.
Publicații:
- Structura ceremonialului de nuntă pe Valea Izei, în volumul Antropologie şi studii culturale, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, ISBN 978-605-543-318-2
- Componentele scenariului ritualic în obiceiurile vieţii de familie, în volumul Teme actuale în cercetarea etnologică şi antropologică. Studii şi comunicări ştiinţifice, Editura Fundaţiei Pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-606-526-086-3;
- Geometria sunetului şi a tăcerii în poezia lui Ion Pop, în Mişcarea literară, anul X, nr. 1 (37), 2011, Bistriţa, ISSN 1583-1957
- Daniel Turcea – Vocaţia absolutului, în Mişcarea literară, anul VIII, nr. 2 (30), 2009, Bistriţa, ISSN 1583-1957
- Aspecte ale ceremonialurilor de trecere: elemente de poetică folclorică în strigătura de nuntă din Săliştea de Sus, Maramureş, lucrare susţinută la Conferinţa Internaţională „Spaţii culturale şi fond arhaic”, şi publicată în volumul „Spaţii culturale şi fond arhaic”, editura Universităţii de Nord Ethnologica, Baia Mare, 2008, ISBN 978-973-1729-81-7; ISBN 978-973-88841-1-3;
Premii pentru poezie acordate de revista „Cronica”, Iași și „Familia”, Oradea. Poeziile de mai sus sunt din volumul „Jurnalul din Oglindă/ A diary in a looking glass”, în curs de apariție la editura „Limes” din Cluj-Napoca. (George ROCA. Rexlibris Media Group, 30 martie 2018)