Al. Florin ŢENE – Un obiectiv ce trebuie să stea pe agenda jurnaliștilor: de ce este blocată învățarea inovatoare*

Decalogul 26 pentru ziariști

1. Printre multele obstacole care împiedică apariția învățării inovatoare, patru au o importanță deosebită: mentalitatea, rămânerea în proiect, folosirea eronată a puterii și existența impedimentelor structurale.

2. Distanța dintre învățarea cibernetică și cea umană este egală cu pasul dintre menținere și inovație.

3. Diferența dintre acestea este egală cu cea dintre conservarea valorilor și inovarea lor, dintre autoreglarea automatelor și participarea oamenilor și dintre menținere și inovare.

4. Cursa înarmărilor este un obstacol serios în calea învățării inovatoare.

5. Aproape jumătate din oamenii de știință din lume sunt angrenați în cercetarea și dezvoltarea militară.

6. Presa are un rol important în ameliorarea cursei înarmărilor și instalarea păcii în lume.

7. Secretul și misterul din domeniul militar contaminează inevitabil dezvoltarea învățământului civil.

Continue reading „Al. Florin ŢENE – Un obiectiv ce trebuie să stea pe agenda jurnaliștilor: de ce este blocată învățarea inovatoare*” →

Al. Florin ŢENE: Dorul este o expresie a sufletului, iar dorința este o cerință a fizicului*

Decalogul 25 despre ziariști

1.Este greu de imaginat o mai mare deschidere pentru științele umaniste și pentru științele sociale decât marcarea unui progres în înțelegerea modului cum funcționează procesul învățării.

2. Jurnalistul dacă dorește să fie apreciat de cititori, trebuie să fie gata să accepte excluderea din redacție de către patron.

3. Dacă redacția este poarta spre cititor, articolul scris de ziarist este cheia care o deschide.

4. Îmbunătățirile aduse în cadrul mijloacelor de comunicare în masa depend și de jurnaliștii dornici și pregătiți să le utilizeze în mod constructive.

5. Ritmul schimbărilor tehnologice în domeniul internetului, televiziunii și telecomunicațiilor este atât de rapid, încât multe personae nu sunt în stare să țină pasul cu dezvoltarea lor.

6. Dialogul în trei într-o redacție este o experiență ce recompensează, mai ales când urmează a fi tradus într-o poziție comună în formă scrisă.

7. Deși această întreprindere colectivă a fost pentru noi o sursă de putere, suntem perfect conștienți de slăbiciunile pe care cititorul le va sesiza în cee ace privește fluența și exprimarea ideilor.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Dorul este o expresie a sufletului, iar dorința este o cerință a fizicului*” →

Al. Florin ŢENE: 10 ani de la înființarea Filialei Constanța-Dobrogea a Ligii Scriitorilor Români

Cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate, Filiala Ligii Scriitorilor Români Constanța-Dobrogea este recompensată cu Diplome și medalia Virtutea Literară

În luna noiembrie, anul acesta, se împlinesc 10 ani de la înființarea Filialei Ligii Scriitorilor Români, În această perioadă membri acestei filiale au organizat multiple activități în slujba culturii, Limbii și Literaturii Române.

Având ca președinte pe scriitorul Alexandru Birou, alături fiind talentata scriitoare Vasilica Mitrea, această filială, împreună cu toți membri, au lansat cărți, au organizat excursii tematice, recitaluri de poezie și spectacole de muzică și poezie.

Cu ocazia sărbătoriri a 10 ani de la înființare, Filiala Dobrogea-Constanța va organiza o amplă manifestare culturală, în cadrul căreia Conducerea Ligii Scriitorilor Români va înmâna Medalia VIRTUTEA LITERARĂ domnului Alexandru Birou, președintele filialei, doamnei Vasilica Mitrea i se va înmâna DIPLOMA VIRTUTEA LITERARĂ, iar revistei DOBROGEA CULTURALĂ și colectivului de redacție vor primii DIPLOMA DE EXCELENȚĂ.

Dorim tuturor membrilor Filialei Constanța-Dobrogea, sănătate, inspirație și spor în activitatea acestora în slujba culturii române.

Președinte național al Ligi Scriitorilor

Al.Florin Țene

Al. Florin ŢENE: Poetul Teofil Mândruțiu “Pe drumuri pe sub mare “ cu un “ Pumn de praf și pământ“

Un poet al căutărilor pentru înțelegerea misterului divinității este poetul Teofil Mândruțiu, autor a mai multor volume de poezie. După ce a debutat la vârsta de 16 ani, autorul, fost cadru militar, își exersează harul talentului în înțelegerea zilei “când o să vină poruncind a fi lumină “ (Drumuri pe sub mare ) Domnul Dumnezeu.

Cele trei cărți de care facem vorbire, “Drumuri pe sub ușe “, “ Pumn de praf și pământ“ și “Cusături în torente “ , apărute la cunoscuta Editură “Napoca Nova “, 2019, ne descoperă un poet sensibil, ce-și pune numeroase întrebări despre existența noastră, la ceea ce e, în obiect, este ireductibil la subiect, dar și ce este în subiect , este ireductibil la el însuși, la conceptele și formulele care-l descoperă ca poet, și cu ajutorul cărora el se analizeasă pe sine, prin credința în Dumnezeu: “Eu te-am făcut liber, omule,/ da rai ajuns pribeag./ Când te vei întâlni cu Fiul Meu,/ te vei întâlni cu Mine. “ ( Drumuri pe sub mare- Dealoguri de la Dumnezeu la om).

Pe cât de impresionantă este apariția omului pe pământ, stranie și dramatică,, pe atât de uluitoare este implicarea poetului în destinul propriei opere. Este în Teofil Mândruțiu ceva din sublimitatea poeților pentru care poezia e un moment divin consumat în secret până la capăt și a cărui divulgare ar fi preferabil să se producă: “Așa se face că îmbătrânim și aflăm că trăim/ Atât de puțin și cu atâta nonsense,/ În lumi de condens/Sau în lumi uscate,/ Perete-n perete cu lumile moarte. “ ( Ce facem cu viața noastră?). “Moartea oricariu om este mai mult treaba supraviețuitorilor, decât a lui, medita Thomas Mann

În poezia lui Teofil Mândruțiu divinitatea a câștigat un glas esential, poetul își vede viața ca o trecere spre vămile umbrelor: “nu am făcut pe pământ multe lucruri,/ dar am biruit lumea alături de Hristos/ și îmi ajunge cerul, unde El m-a așezat/ pe scaunul Lui de domnie. “( Vămile umbrelor).

Dacă în poezia “Chemare “ din volumul “Drumuri pe sub mare “ are credință în Înviere și “Va învia,/ Ne cheamă Domnul, din durere,/ La nunta Sa. “, în poezia “Scrisoare “ pe care o găsim în volumul “Pumn de praf și pământ “ poetul mărturisește că poartă în inimă și în suflet pe toți acei ce“poate mâine nu veți fi“ și la toți le spune”Și vă mai rog, pe fiecare-n parte,/ Primiți-mi inima și dați-o mai departe, / Căci dragostea întreagă în inimă s-a copt,/ Vă binecuvântez, mă rog și-n inimă vă port. “,în timp ce în volumul “Cusături în torente “ decoperim un îndemn creștinesc: “Călătoriți pe urma lacrimii,/ pentru că, după ea, rămâne drumul purificat/ de bluestem și păcat. “ Lacrimile izvorăsc mai mult la durere. Balzac spunea că “Durerea este flacăra care ne luminează viaţa”.

Concepția lui Teofil Mândruțiu despre divinitate este izbitoare: poetul vede și trăiește în toate ipostazele spiritul religios, activ, tragic și cu speranță în Fiul Domnului:“-Spune-mi, nădejde,/ dacă pleci de la om, te mai întorci?/ -Mă întorc, ori de câte ori/ mă trimite Dumnezeu.“( CUSĂTURI ÎN TORENTE- Leacul iertării)

La un poet transilvănean cum este Teofil Mândruțiu spritul religios în paradigma lui Radu Gyr pare a crește explicabil către un activism evlavios, dar și teluric, de felul lui Aron Cotruș, ori către o sublimare oraculară sau metafizică în gustul lui Traian Dorz: “Dumnezeu ne-a dat cuget și gând/ apoi trece pe la fiecare, pe rând,/ să adune roade, ca vierul din vie,/ să ude inima cu apa Lui vie“( Pumn de praf și pământ-Păziri.)

În cele trei cărți poetul cântă pumnul de praf care trece prin clepsidra vieții, dar și acel bulgăre de pământ care face să vibreze “ Țărâna( care) nu se scurge în țărână./ Țărâna se-mparte cum s-ar ține de mână. Nici trupul ce se trage prin rădăcină din lut/ Nu a avut viață `nainte de-nceput.”(Pumn de praf și pământ- Țărâna ).Dumnezeu urcă, spune Teofil Mândruțiu, pe om la Cer și pe Fiul Său pe cruce. Ca o mântuire a omenirii Poetul observă mai acut și cu un sentiment pricepător fenomenele universale, văzute prin teologie, apropierea spiritului de Cartea Cărților, înclinat esteticește tot mai des să proiecteze în simbol ceea ce i se pare că ar avea, din imediat, durabilitate morală.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Poetul Teofil Mândruțiu “Pe drumuri pe sub mare “ cu un “ Pumn de praf și pământ“” →

Al. Florin ŢENE: Propoziția este un mesaj purtător de informații care pot fi măsurate prin cantitatea de incertitudine pe care o îndepărtează*

Decalogul 23 pentru ziariști

1.Mărirea complexității datorată activitii umane pune la încercare societatea și pe jurnaliști.

2. Relațiile și interdependențele lărgesc contextul. Înțelegerea devine din ce în ce mai dificilă, pe măsurră ce contextele și valorile ce le sunt atașate se înmulțesc.

3. Cetățenii, inclusiv jurnaliștii, nu învață în ritmul cerut de societate.

4. Nu de puține ori, un articol foarte bun, sau un eseu, care depășește înțelegerea societății prezente, este criticat.însă peste ani aceași societate, dar cu altă generație, laudă articolul sau eseul respectiv.Vorba aceea, orice faptă bună trebuie criticată!

5. Neglijarea contextelor stânjenește învățarea. Informația este răspândită de mijloacele mass-media cu pretenția de a fi înțeleasă independent de context.

6. Anticiparea nu se limitează la prevederea sau alegerea tendințelor dezirabile și evitarea celor catastrofale; ea creează și alternative noi.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Propoziția este un mesaj purtător de informații care pot fi măsurate prin cantitatea de incertitudine pe care o îndepărtează*” →

Manuela CALAFETEANU: A apărut cartea “Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști “ de cunoscutul jurnalist și scriitor Al.Florin Țene

Noua apariție editorială a scriitorului Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor Români, membru al Uniuni Ziariștilor Profesioniști, este o” bornă” care marchiază teritoriul înțelepciunilor unei experiențe de-o viață al jurnalistului ce a dat culturii române peste 80 de cărți din toate domenile literaturi.

Cartea ”Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști „ , apărută la Editura Napoca Star, 2019, cuprinde 39 de decaloguri, și așa cum spune autorul, oprindu-se la această cifră care reprezintă vârsta la care Mihai Eminescu a ”trecut în nemurire”. Cartea se deschide cu o „Schiță de autoportret„ în care autorul își relatează secvențe din viața sa din timpul perioadei drăgășenene, pe când era elev la Liceul Teoretic, povestind cum a înființat Cenaclul literar “Gib I. Mihăescu“, pe când era elev în clasa a X-a. La ședințele acestuia au participat viitorii scriitori, Virgil Mazilescu, Radu Vasile, viitorul Prim Ministru, Dumitru Velea, Nicolae Cochinescu, viitorul Procuror general al României, Ilie Vulpe, Nicolae Bărbulescu, Emil Banță și mulți alții.Interesantă este relatarea despre Gazeta Literară drăgășeneană pe care a expus-o pe gardul liceului, ce cuprindea patru rubrici, una de poezie, celelate de articole și cronica ultimei ședințe a cenaclului literar, confiscată în aceași zi de director și securitate.

În această scurtă autobiografie, autorul povestește evenimente din perioada studenției de la Baia Mare când a înființat Cenaclul “Nord” împreună cu scriitorii Vasile Radu Ghenceanu și Ion Ghiu Pauleana.

Sunt relatate momente din viața sa în tangență cu mari scriitori, prieteni, jurnaliști,oameni de artă și cultură, inclusiv personalități care au avut o contribuție în promovarea culturii române.

Partea consistenă a cărții sunt cele 39 de decalogurile cuprinzând 390 de texte pline de înțelepciune, filozofie și sfaturi pentru ziariști, provenind din experiența de-o viață a talentatului jurnalist și scriitor Al.Florin Țene, dar și din înțelepciunea marilor personalități de pe mapamond din toate timpurile. Autorul acestei interesante cărți este un Om de mare cultură, promotor și manager cultural, fiu al meleagurile vâlcene, care toată viața și-a dedicate-o culturii, literaturii naționale, și nu numai.

Prin cenaclurile și Liga Scriitorilor Români, pe care le-a înființat, Al.Florin Țene a atras în jurul său un numeros public iubitor de literatură, fiind un adevărat pedagog, însuflând publicului dragostea de cultură, dar și bunătate pe măsura sufletului său mare.

Subliniez, apreciind una din zecile de adevăruri ale lui Al.Florin Țene, care spune : “ Momentele constitutive ale culturii ca process istoric complex, sunt următoarela:1-Cunoașterea, moment cognitive- ce reflect legile faptelor sau proceselor din mediul natural sau social, de ordin material sau spiritual, de natură obiectivă sau subiectivă; 2-Valoarea, fiind momentul axiologic, adică raportarea rezultatelor cunoașterii la nevoile, trebuințele sau aspirațiile omului, aprecierea lor critică în funcție de interesele sociale umane.3- Creația. Momentul creator, ca Continue reading „Manuela CALAFETEANU: A apărut cartea “Sens și Contrasens în înțelepciunile pentru ziariști “ de cunoscutul jurnalist și scriitor Al.Florin Țene” →

Al. Florin ŢENE – Eminescu scria: “Stejarul crește numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni.”*

Decalogul 22 pentru ziariști

1. Parafrazândul pe Eminescu, pot să spun; un jurnalist talentat se dezvoltă într-o redacție a unui cotidian neutru care nu răspunde la sugestile interesate ale patronatului. Jurnalistul care încearcă “să împace și capra și varza”, adică și pe cititor și pe patron nu este un ziarist mare.

2. Descriminări vechi de când lumea și practici pericoloase de dominație și superioritate continua, bântuie o lume dens populată în multe zone ale pământului, incapabilă să dezvolte planuri de redistribuție echitabilă, de cooperare și de solidaritate morală, de care specia umană, pentru prima data în istoria ei, ar putea să depindă din ce în ce mai mult. La această situație au contribuit și marile trusturi de presă și jurnaliști bine plătiți.

3. Un ziarist pensionar mi-a povestit că a rămas perplex și fără cuvinte când un fost cititor al său l-a întrebat: Cine ești?

4. Ziaristul care critică cu interes un coleg din altă redacție care este mai prejos decât el din punct de vedere al talentului nu câștigă o biruință prea mare.

5. Omenirea de-alungul evoluției sale culturale, s-a adaptat la mediul înconjurător- cu success, desi deseori fără să-și dea seama- organizând o asemenea ambianță încât să asigure supraviețuirea specie și să mărească treptat bunăstarea unui număr tot mai mare de indivizi.

6. Momentele constitutive ale culturii ca process istoric complex, sunt următoarela:1-Cunoașterea, moment cognitive- ce reflect legile faptelor sau proceselor din mediul natural sau social, de ordin material sau spiritual, de natură obiectivă sau subiectivă; 2-Valoarea, fiind momentul axiologic, adică raportarea rezultatelor cunoașterii la nevoile, trebuințele sau aspirațiile omului, aprecierea lor critică în funcție de interesele sociale umane.3- Creația. Momentul creator, ca act sau proces istoric, individual sau colectiv, prin care are loc prefacerea unor obiecte, procese, însușiri, legi etc.de ordinul realității naturale, sociale sau pshice în fapte sau valor de cultură.4- Asimilarea critică și generalizarea social a valorilor, culturale deja constituite nu este un proces exterior culturii înseși, ci face parte integrantă din cuprinsul acesteia.Conceptele cultură și valoare nu coincide. Cultura este un process în cuprinsul căruia valoarea reprezintă un moment esential dar nu singurul; ea afectează finalizarea umană a culturii, raportarea sa la aspirațiile și nevoile oamenilor, a societății.Valoarea este o rezultantă sintetică a activității de cunoaștere a omului care presupune, ca premise necesare, reflectarea sau prelucrarea unor elemente, trăsături ale obiectelor lumii exterioare care întruchipează forțe sau facultății esențialmente umane și deține un loc și un rol anumit în viața umană.

Continue reading „Al. Florin ŢENE – Eminescu scria: “Stejarul crește numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni.”*” →

Al. Florin ŢENE: Viața interioară a celor ce scriu își găsește expresia supremă în armonia dintre materie și spirit*

Decalogul 21 pentru ziariști

1. Îți iubești meseria de jurnalist? Atunci nu-ți risipi nesăbuit talentul, căci din talentul tău îți câștigi viața.

2. Cine apreciază talentul unui ziarist vrednic, apreciază mai mult omul, dar cititorul care apreciază ziaristul care spune neadevăruri nu cinstește meseria de jurnalism.

3. Puțini analizăm raportul dintre creier și inteligență. Filosofi, moraliști, sociologi și, chiar, ziariști, cautăm să dezlegăm tainele vieții cu ajutorul rațiunii, făurim sisteme de gândire, analizăm ideile și sentimentele cu subtilitățile respective, urmărim curentele culturale și sociale prin oceanul furtunos al istoriei, scriem studii metafizice, concepții etice ce dispar în neant, precum Crucea de pe o Catedrală în explozia de lumină a soarelui.

4. Amintirea adevărului din scrierile noastre nu mai este adevăr, amintirea neadevărului din scrierile altora este încă minciună.

5. Ralph Walde Emerson scria: “Pentru fiecare lucru pe care l-ai ratat, ai câștigat altceva și pentru fiecare lucru pe care îl câștigi pierzi ceva. “

6. Nu avem încă un mijloc sigur de a măsura inteligența.Comparând, cu mijloace obijnuite ale psihologilor, diferiți jurnaliști, se poate spune desigur că inteligența unui Einstein e superioară acelui gazetar iscusit, dar nu se poate indica o relație numerică.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Viața interioară a celor ce scriu își găsește expresia supremă în armonia dintre materie și spirit*” →

Al. Florin ŢENE: Când ziaristul este concediat tot rămâne cu învățătura*

Decalogul 20 pentru ziariști

1.Winston Churchill spunea : “Succesul nu este final, eșecul nu este fatal, curajul de a continua este ceea ce contează. “

2. Ziaristul nu e bine să-și însușească în scrierile lui un termen, o etichetă de o teorie socială, filosofică, teorie literară, fiindcă așa cere uzanța jurnalisticii de specialitate, ci pentru că așa crede, pentru că așa simte.

3. Semnul dinstinctiv al unei societăți civilizate stă în capacitatea acesteia de a apăra drepturile cetățenilor săi.Un rol important în acest domeniu îl are și presa.

4. Ce interes ar avea societatea să producă suferință unora dintre membrii săi, și prin presa aservită mediului politic aflat la conducere, să-i excludă din procesul politic, să le restricționeze libertatea de a se mișca și de a vorbi și pentru a scrie liber?

5. Lev Troțki spunea în anul 1936 că: “Scopul justifică mijloacele atâta vreme cât el însuși este justificat. “

6. Nu este nici o îndoială că mijloacele de comunicare în masa au o profundă influență asupra concepției noastre despre viitor,care, la rândul său, va avea o influență considerabilă asupra calității acestuia.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Când ziaristul este concediat tot rămâne cu învățătura*” →

Al. Florin ŢENE: Ziarisul care nu știe să pună o întrebare nu este instruit, cel care nu intervievează niciodată nu este născut pentru această meserie nobilă.*

Decalogul 19 pentru ziariști

Dinamica societăților umane este foarte complex, dar este rezonabil să presupunem că, pe termen lung, societățile juste sunt mai stabile și mai durabile decât cele injuste.

2. Milton Friedman în anul 1980 scria că:”O societate care pune egalitatea- a se citi egalitatea veniturilor-înaintea libertății va sfârși prin a nu avea nici egalitate, nici libertate. “ Acest fenomen s-a întâplat în societatea comunistă. Egalitarismul rău înțeles de Marx.

3. Orice concepție despre dreptatea socială presupune, cel puțin implicit, noțiunea de imparțialitate.

4. Lucru cel mai bun ce-l poate face un ziarist care dorește să scrie despre imparțialitate este să accepte principiul diferenței.

5. Inegalitățile sunt juste doar dacă toată lumea are de câștigat de pe urma lor; în celelate cazuri, este preferabil egalitatea.

6. În această situație ideea de basă este: dreptatea ca echitate.

7. Fiecare ziarist are un instinct natural de a-și urmări propriile interese și este în interesul tuturor ca oamenii să coopereze între ei; doar astfel vor reuși să nu se mai războiască și să se desprindă de viața singuratică, săracă, rea, brutală și scurtă.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Ziarisul care nu știe să pună o întrebare nu este instruit, cel care nu intervievează niciodată nu este născut pentru această meserie nobilă.*” →