Al. Florin ŢENE: Aduceri aminte – Primul roman citit de mine în copilărie a fost “ Zvetlana“de Octav Dessila

                                                           -125 de ani de la naștere-

În mica bibliotecă a părinților mei, pe lângă Biblie, broșura Prohodul, cărți de economie ale lui tata, și alte câteva cărți de Gib I.Mihăescu, se afla și roamnul “Zvetlana “ de Octav Dessila. Această carte o am și acum, după ce am desfințat câteva biblioteci, unele cu mii de volume, pe care le-am avut, datorită mutării noastre din Drăgășani, Baia Mare,  Tarna Mare și Cluj-Napoca. Acest roman l-am citit la vârsta de 12 ani.A fost primul meu roman citit, după care au urmat cele al lui Gib I. Mihăescu, și încă alte mii de romane până în prezent.

Pe atunci nu știam mare lucru despre autorul cărții, însă acum, după atâția amar de ani, mi-am adus aminte despre acest autor când se împlinesc 125 de ani de la naștere.Drept mulțumire pentru prima carte a sa pe care am citit-o am scris acest articol.

DESSILA Octav, s-a născut la 4 dec. 1895, Bucuresti  și moare la 29 iul. 1976 în București. A fost prozator si dramaturg.

Părinții săi au fost Iorgu Dessila, functionar la CFR, si Aristița (n. Gheorghiu).

A absolvit prima promotie a Liceului Militar de la Mânăstirea Dealu cu grad de ofițer.

Debuteaza editorial cu romanul “Dragomir Valahul” apărut în  1927 pe când împlinise 32 de ani, a urmat, apoi  “Zvetlana” (1930), “București, orașul prăbușirilor” (1930), ‘Neastâmpăr’ (1934), “Turba” (1936), “Cartea cu minciuni” (1936), “Două chemări” (l-D”, 1936), “Iubim” (I-III, 1941 -l943), “Porti fără număr” (I-II, 1946). A scris si teatru (Un om care dă palme vieții, 1938; Mihai Viteazul, în 1967. A fost membru al Societății Scriitorilor Români (193l-l948) si al Uniunii Scriitorilor (din 1967). A primit Premiul Soc. Scriitorilor Români (1935); Premiul „I. Al. Bratescu-Voinesti” al Academiei. (1937).
Trilogia “Iubim” (194l-l943) urmează și încheie succesul de public al romanelor sale.

Între cele două războaie mondiale era un scriitor foarte citit, alături de roamenle lui Cezar Petrescu.

Scriam într-un eseu că, de-alungul timpului, cărțile au o mișcare secretă pe rafturile bibliotecilor.Această mișcare se datorează schimbării gustului cititorilor, sistemului politic și a evoluției civilizației.

Republicarea ei intr-o ediție revăzută (1970) nu reușește să învie nici măcar atenția cititorilor amatori de asemenea romane, ci confirmă caracterul caduc al producției sale literare.

De la Neastimpar (1934) la Iubim (I-III, 194l-l943), autorul a trecut prin dublul comandament al vârstei personale și al comenzii sociale. Dacă în primul roman (ca si in Turba, 1936, de altfel) iubirea este înțeleasa ca o rezultantă a senzualității trăite și etalate, în celalalt, iubirea se încarcă de „spiritualitate”, dar în ambele atitudinea este excesivă. Și, pentru ca schimbarea să nu treacă ne observată, povestitorul impreuna cu personajele ciclului Iubim (I inceput de viata, II Sfirsit de viata, III Uitam prea repede)  dezicerea cu un pueril si neverosimil orgoliu de orice chemare a singelui, fie ca este vorba de un boier îmbătrânit în chefuri – și atunci lucrurile se lămuresc -, fie ca la mijloc se află adolescente pline de calităti, la care teoriile iubirii ascetice devin cel putin bizare. Continue reading „Al. Florin ŢENE: Aduceri aminte – Primul roman citit de mine în copilărie a fost “ Zvetlana“de Octav Dessila”

Andrada Victoria DIACONESCU: Ediția a VIII-a a Festivalului Limbii Române

În organizarea revistei internaționale STARPRESS și sub egida Ligii Scriitorilor, Epidemia Coronavirus 19 nu a împiedicat sărbătorirea Limbii Române! Lansarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ  – STARPRESS –  în anul coronavirusului, 2020 / Ligya Diaconescu

Chiar dacă starea de alertă cauzată de pandemie nu a permis un eveniment de anvergură, în acest an, Ziua Limbii Române a fost totuși marcată la poale de Făgăraș, Sâmbătă de Sus, în aer liber,  într-o acțiune culturală organizată de Ligya Diaconescu, prin Revista sa, STARPRESS, în colaborare și sub egida  Ligii Scriitorilor  Români, condusă de președintele Al. Florin Țene, respectând toate regulile impuse  și distanțarea socială.

Ediția a Vlll-a a Festivalului Limbii  Române ar fi trebuit să se desfășoare cu peste 150 de oameni de cultură, ca în fiecare an, începând din 2013, când scriitoarea, jurnalista Ligya Diaconescu, director al al Revistei Internaționale STARPRESS (româno-canado-americană) a organizat, secondată de președintele Ligii Scriitorilor Români, scriitorul Al. Florin Țene, această minunată sărbătoare, devenită festival, pe parcursul a patru zile, la Sfinx (în Bucegi, împreună cu regretatul om de cultură Corneliu Leu), apoi la Jupiter, Rm.Vâlcea, Sâmbăta de Sus, Moneasa, Horezu și Olănești.

Ediția a Vlll-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30-31 august, 1-2 septembrie 2020, la casa de vacanță a soților – scriitoarei Mariana Popa și  Ovidiu Popa, distinși organizatori de evenimente de sulflet, care ne-au sprijinit și în organizarea Zilei Limbii Române din 2014 la Mănăstirea (Academia Sâmbătă de Sus), și în organizarea Festivalului Primăverii de la Brașov în anul 2019, (în acest an nemaiputandu-se organiza din cauza pandemiei, izolării). Soțîi Popa ne-au găzduit în proprietate privată a domniilor lor, de la poalele Făgărașilor pe Valea Viștei, numită Viștișoara, în apropiere, (la 3 km) de Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Întâmpinați  într-o atmosferă sărbătorească cu tricolorul la intrare fluturând, într-o grădina plină de flori zâmbitoare, în culori de nedescris, cu mese distanțate (programate pe grupri ) dar într-o apropiere sufletească și vibrație de nedescris, cu inimile bătând la unison, gazdele noastre ne-au “răsfățat” făcându-ne să dorim toți cei 11 „adunați “acolo să  rămânem și cu sufletul și cu trupul în acel minunat loc, la acești oameni deosebiți.

Prezența oaspeților s-a făcut în 30 august, cu bucuria revederii. Sărbătorirea Zilei Limbii Române a început in 31 august la ora 11,00, ca în fiecare an, în mângâierea razelor soarelui, mirosul îmbietor al florilor și adierea brazilor pe care i-am asemănat cu bravi eroi, vânjosi și frumoși.

Gazda noastră, scriitoarea Mariana Popa, redactor-șef cultural al Revistei STARPRESS, membru al Ligii Scriitorilor Români, secțiunea română a rostit un cuvânt de bun sosit, vorbind despre această sărbătoare deosebită, pandemie și bucuria de a ne revedea, chiar și în aceste condițîi de alerta. A vorbit și despre inimoasa organizatoare Ligya Diaconescu, vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, „Doamna Limbii Române’’ numită așa de scriitorul Al. Florin Țene, și ”Doamna Sufletului Românesc” numită  astfel de istoricul George Rotaru, dar și despre colaborarea cu Liga Scriitorilor și renumitul om de cultură, președintele L.S.R. Al. Florin Țene, care neputând participa la această ediție a festivalului – și exprimându-și regretul, fiind prima la care nu a participat a transmis un mesaj emoționant.

A urmat Ligya Diaconescu care a prezentat programul manifestării, al festivalului, oamenii de cultură prezenți, reușind și de această dată să fie înconjurată de valoroși oameni de cultură, cuprinzând cam toate secțiunile, deși în număr mic :  poezie, proză, epigrame, călătorii, muzică ușoară, pricesne, romanțe.

A vorbit despre mesajele primite din întreaga lume și regretul scriitorilor care au participat la sărbătoarea noastră în anii precedenti că nu au mai putu fi prezenți în acest an, inclusiv cei de peste hotare, Melania Rusu Caragioiu, din Montreal – redactorul-șef al Revistei STARPRESS  Canada, Mary Smith / New York – redactorul-șef al Revistei STARPRESS – USA, Adalbet Gyuris, Germania, Maria Giurgiu – Italia, Ionela Flood – Marea Britanie, Elena Buică / Totonto, Canada, Virgil Ciuca / USA, Miriam Nadia Dabău/ Paris / Franța, Ovidiu și Elena Jucan din Cluj etc.

Continue reading „Andrada Victoria DIACONESCU: Ediția a VIII-a a Festivalului Limbii Române”

Liliana DEREVICI: SFINȚII ÎNCHISORILOR” prezentare la „Șezătoarea literară” ținută la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” -6 septembrie 2020

Sub coordonarea părintelui IOAN RAZA, astăzi 6 septembrie la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” s-a desfășurat „Șezătoarea literară” cu tema „SFINȚII ÎNCHISORILOR”, având ca invitați speciali pe scriitorii LUCIA ELENA LOCUSTEANU și  AL. FLORIN ŢENE, președintele național al Ligii  Scriitorilor. După cuvântul de introducere al părintelui, doamna LILIANA DEREVICI a creionat viețile și activitatea literară a celor doi invitați, personalități de seamă ale Clujului, iar în privința scriitorului Al.Florin Țene cunoscut în țară și pe mapamond. care promovează cultura română în  străinătate prin strălucita lui creație literară. Au fost evidențiate profesionalismul dar și delicatețea scriitoarei LUCIA ELENA LOCUSTEANU, poetă, critic literar, eseistă care cultivă valorile morale pentru adevăr și artă. Iar scriitorului AL. FLORIN ŢENE i-au fost remarcate talentul vulcanic și neliniștit, personalitatea complexă și prolificitatea scrierilor sale. Ambii sunt deținători a numeroase distincții, medalii și premii interne și internaționale, prezenți în dicționare și antologii.

A urmat expunerea doamnei LUCIA ELENA LOCUSTEANU care a vorbit despre cartea sa  „Și-au purtat cu demnitate crucea” relatând despre destinul socrului său, preotul  Titus Locusteanu care a fost un martir al închisorilor, privat de libertate, executând 6 ani de închisoare, nevinovat fiind.

 

„Pat de lumină țărâna le fie făclie aprinsă!”

„A nins peste ei petale de clipe

Iar clipa-i de-acum pentru ei veșnicie!

O caldă lumină le fie țărâna

Și flori să răsară din sufletul lor!”

 

„Iar noi să ne ducem povara luminii

Arzând ca o torță sub ploaie de flori!”

 

FLORIN ŢENE, scriitor polivalent având la activ 84 de cărți de poezie, romane, critică literară și eseu în monografia „Întoarcerea din cruciadă”evocă viața poetului Radu Gyr, între realitate și poveste. Poetul Radu Gyr, pentru derapajele sale politice de extremă dreaptă din perioada interbelică a plătit cu ani grei de pușcărie și o condamnare la moarte. Au fost recitate poeziile „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”pentru care poetul a fost condamnat și „Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă”.

                Radu Gyr , un mare poet  care a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generații, un munte de suferință, de demnitate și de disperare, acesta este Radu Gyr. El a cântat jalea dar și credința neamului său, poezia sa fiind o frescă a acestei epoci. A compus zeci de mii de versuri, fără a le scrie ci memorându-le, căci în temniță nu se permitea scrisul nici cititul. Poezia sa în cătușe  este profund creștină, națională se umană, descriind cruda realitate.

“Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist și ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El, în celulă
Și-l făcea mai înalt și mai trist. »

 

Întreaga prezentare a fost moderată cu profesionalism de către doamna TEODORA JURMA, poetă și scriitoare, care a adus completări binevenite, recitând din poeziile sale. Au luat cuvântul și alte persoane participante la șezătoare, punând în discuție tema abordată.

În final părintele IOAN RAZA, talentat în ale scrierii după rugăciunea de încheiere a mulțumit oaspeților prezenți, invitându-i să mai revină în cadrul șezătorii noastre.

 

   Liliana Derevici

 

Victor ROȘIANU: Scriitorul și ziaristul Al.Florin Țene invitat la șezătoarea culturală “Sfinții închisorilor “

        Duminică,  6 sePtembrie, la ora 16, la Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci “ din Cluj-Napoca, str.Plopilor nr.46, preot Paroh Gavril Vârva, în coordonare preotului Ioan-Emilian Raza, are loc șezătoarea culturală “Sfinții închisorilor “. În cadrul șezătoarei vor participa scriitorii Lucia Elena Locusteanu și Al.Florin Țene. care vor vorbi despre poetul Radu Gyr și  Locusteanu Titus.

          Al Florin Țene prezintă romanul său “Întoarcerea din cruciadă-viața scriitorului Radu Gyr între realitate și poveste“, apărut în anul acesta.

           Despre viața și activitatea scriitorului Al.Florin Țene vorbește Liliana Derevici.

            Scriitoarea Lucia-Elena Locusteanu vorbește despre socru domniei sale Locusteanu Titus care a fost condamnat 10 ani pentru o carte bisericească pe care a scris-o.

 

Victor ROȘIANU

Al. Florin ŢENE: Drumul de la cronicari la profesionalismul ziariștilor din UZPR condusă de “vocea de aur “ Doru Dinu Glăvan

       Scriam mai de mult că istoria profesiunii de ziarist a început pe teritoriul celor trei principate românești încă din perioada cronicarilor, și chiar de mai înainte, de la Învățăturile către fiul său Teodosie, scrise în slavonă de voievodul muntean Neagoe Basarab.

De atunci și până astăzi Istria jurnalismului de la noi a avut  o evoluție sinoidală și rectilinium.Despre această istorie a jurnalismului am scris în cartea “Orcice călimară poate să devină un vezuviu “, apărut anul trecut.

Făcând o retrospectivă a acestei istorii, comparând activitatea UZPR din ultimii cinci ani, de când este condusă de președintele Doru Dinu Glăvan, am constatat că organizația noastră, prin activitățile întreprinse este net superioară multiplelor de organizații de același profil din istoria profesiunii noastre. Iar dacă fac o mica analiză comparativă cu alte organizații ce adună în jurul lor creatori, UZPR se află pe o treaptă net superioară.

De când a fost ales în fruntea UZPR, “vocea de aur “ pe care o ascultam cu mare plăcere la Radio România, care mă făcea să “văd” numeroasele competiții sportive. prin cuvintele rostite, de vocea caldă și alertă a domnului Doru Dinu Glăvan, UZPR a căpătat statutul de Organizație non-profit de utilitate publică. Cunosc o parte din zbaterea și efortul acestui mare profesionist, ca noi să beneficiem de o indemnizație pentru munca de creație și jurnalism de-o viață întreagă.La un moment dat, pentru a sprijini această inițiativă a domnului președinde, am scris un amplu eseu despre rolul ziaristului ca scriitor și creator, cu exemple din literatura română, în care arătam că majoritatea scriitorilor noștri au început ca ziariști, că jurnalismul este o muncă de creație.Eseu pe care l-am trimis Parlamentului României.

În ultimii cinci ani de când este președinte Doru Dinu Glăvan, organizația noastră editează, mai multe publicații, printre care interesanta revistă CERTITUIDINEA, a deschis siteul UZPR la care colaborează o mulțime de colegi.

Întâlnirile cu ziariștii din toată țara, au condus la organizarea de de filiale ale UZPR, în care ziariștii profesioniști activează, inițiind multiple  activități culturale, lansări de carte. Aceste filiale editaează antologii, publicații și ziare în parteneriat, uneori, cu alte organizații culturale, cum ar fi Liga Scriitorilor Români. Toate acestea se datorează domnului Doru Dinu Glăvan care ani la rând a colindat întreaga țară, înființând aceste filiale și promovând etica și spiritul libertății cuvântului.Președintele UZPR este un adevărat promotor cultural, un îndrumător al tinerilor jurnaliști, încât UZPR a devenit o adevărată academie a jurnalismului. Astfel că, așa cum spunea Friedrik-Wilhem Nietzsche, aceasă școală a jurnalismului promovează zicerea filozofului: “Nimic nu e mai de preț și mai rar decât cinstea. “ Nu de puține ori Doru Dinu Glăvan în cuvântările sale, așa cum a fost și cea de la Cluj, promovează faptul că informația este “arma “ invicibilă a democrației.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Drumul de la cronicari la profesionalismul ziariștilor din UZPR condusă de “vocea de aur “ Doru Dinu Glăvan”

Al. Florin ŢENE: GLORIE LIMBII ROMÂNE

GLORIE LIMBII ROMÂNE

 

Mi-e dat să-mi rostesc gândurile

să visez

în Limba Română,

fiecare cuvânt un fagure,

ca mierea luminii în degetarul macilor,

ca vârsta arborilor în cercuri,

în fiecare din ele trudeşte un străbun,

veghează o baladă.

 

Patria Limbii Române e Istoria

acestor plaiuri păscute de Mioriţa,

modelate de doine

şi fiecare cuvânt al ei a fost cioplit

cu grijă

la izvoarele dorului.

Ea nu poate fi mutată,

cum nu se poate înstrăina fântâna

de izvoare.

                       

Am spart coaja de nucă

a cuvântului şi peste înţelesuri am dat

de bine, dulci ca mierea,de ducă

şi ură,

avea gust de zgură

dar şi de păcat,

simţeam eminesciană vibraţie,

înţelepciunea lui Pann din gură în gură

era în sămânţa gata de germinaţie.

 

Am spart coaja seminţei cuvântului

şi-am dat peste altă sămânţă,

un alt înţeles, o altă cărare,

o altă speranţă,

o clanţă

pentru o altă,

o altă…

                                               

până rămâne

măduva Limbii Române.

 

În fiecare cuvânt e un oier,

un ţăran

care face holda să cânte

imnurile acestui pământ

scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente

ale brazdelor.

 

Rostiţi un cuvânt în limba noastră

şi veţi simţi

şi gustul mierii

şi vânturile veacurilor

şi mirosul câmpiilor.

 

Rostiţi un cuvânt în Limba Română

şi veţi auzi

mângâierile mamei

şi vorbele tatei grele ca piatra

din temelia casei.

 

Ascultaţi un ţăran vorbind ogorului

şi veţi vedea cum trec cuvintele

din hrisoave în versurile eminesciene

precum ploaia în rădăcini.

Aceasta este eternitatea ei,

gloria ei

de a fi mereu

ca frunzele pe o cetină seculară.

–––––––––––––-

Al Florin ŢENE

Cluj-Napoca

31 August 2013

(de Ziua Limbii Române)                                 

 

Al. Florin ŢENE: “Poezia poeziilor” sau, și “Poet de sapiens”

           

            Alexandru Vlahuță spunea: “Cărțile sunt glasuri eterne în spațiu “, și avea dreptate. Citind cele două volume primite din Germania de la poetul și filozoful  Augustin Ostace, intitulate “Poet de Sapiens “și  “Poezia Poeziilor “, apărute în colecția Filozofia literaturii, tipărite la Revox Internațional, mă face să înțeleg aforismul clasicului Vlahuță.

            Prima carte se deschide cu un “ Precuvînt Proto-Poetic“ semnat Poet de Sapiens, sub acest pseudonim aflându-se autorul, text în care face apologia unei cărți cu o singură poezie, poem despre istoria unui personaj, despre un fenomen complex, galactic, univers, planeta noastră etc. Fiind vorba despre o poezie a poeților, de tip enciclopedic, practic e o Poezie în centrul căreia se află Poetul Sapiens.Augustin Ostace, concluzionează, după două pagini de apologie a poeziei filozofice, scriind:”poezia, chiar de geniu fiind, nu poate unifica ansamblul extrem de divers al disciplinelor creative-umane (picture, sculptura, muzica, dansul, baletul, știința, legile ei, economia, politica )fiindcă,  ea poezia, accentuează laturile alegorice ale exprimării umane, laturile metaforice ale trăirii umane, magia versului, mitologiile începuturilor, transcendent, mistica, hermeneutica lirizantă sau fragmente sau întregiri simbolizate…”

            Versetele din primul volum încep cu o destăinuire dezarmat de sinceră: “ N-am fost ales nici măcar poetuc local/ De pe o străduță oarecare/ Nici măcar poetaș în micuț cătun/ Sau din sătucul cu trei tinde la fum..“( Versetul 0).

            În cele 333 de versete, poetul trece prin o istorie absconsă a frămânărilor eului de-alungul istoriei omului sapiens.Transcendența este salvarea sapiensului din căderea în păcat, din patimi, iar rugămintea către zeul necunoscut pentru a-i da puteri miraculoase este o speranță.: “Dă-mi zeule slăvit, Tu, mare Iddhipada,/ puteri miraculoase,/ Voința, energia, gândirea, cercetarea/ Ce prin a lor sumare, să am încredințarea…/Dar am nevoie Indrya, de aptitudine tari/ Credința, energia, înțelepciunea, atenția, concentrarea/ Să lupt reghirlandat cu vasul del de flor/ Azururi nesfârșite, în munții cei cu sorii…“( versetul  169).

            Amplul poem, secvențiat în cele 333 de versete, cifră magică. Cifra trei reprezintă trinitatea, minte, corp și suflet. Apariția lui 333 ca număr de versete al acestui poem, structurat în versete,poate fi confirmarea că toate cele trei niveluri sunt dezvoltate, iar poetul este în formă.Totul trece în tarot. cifra trei indică faptul că autorul pune întrebări retorice la care așteaptă răspunsuri, iar așteptarea este veșnică.

            Un răspuns îl poate da Carl Gustav Jung: “Viața noastră conștientă nu este decât o coajă de nucă plutind pe oceanul inconștientului nostru.

            Cea de-a doua carte primită, având numărul 31, intitulată”Poezia Poeziilor “ cuprinde tot 333 versete, semn că autorul a înțeles semnificația trinității de care vorbeam.

            Poemul, format din versete, începe cu exprimarea unei dorințe: “Aș vrea să scriu o Poezie a Poeziilor!/…îi spun într-o zi Zeului smerit. “discuția dintre cei doi continua. Această conversație, se pare, că este dintre conștiința sapiensului creator și eul Poetului.Convorbirea dintre cei doi trece printr-o istorie a universului, precum Ulisses ce străbate” legenda zării/ Recăutând să țeasă. Imensa vrajă- a mării…

            Discuția este, practic, o dorință a Poetului, a cărei eu se frisonează la auzul marilor personalități antice, borne ale graniței civilizațiilor:Homer, “Hesiod iluminând a zeilor cărare”, Pindar, Hora’iu cel Elen, Vergilius, Pavese,  Borges „Copil de mamă bogată-n spirit „Unamuno prieten cu dușmanii lui, inclusiv Ionesco din extramiorithic. Nu este uitat nici Hopkins, cel “adormit sub umbrarea”

            Practic, cele două poeme fluvii, cuprind istoria lumii exprimată prin marile borne ale intelectualității. Versurile sunt încărcate de latinisme, germanisme, cuvinte ce intelectualizează textul, dar, uneori, îngreunând înțelegerea versetelor.

            Există în poemele lui Augustin Ostace o adâncime a perspectivelor ontologice, exemplificând spiritualismul cu extazul și terorile lui, o atât de strânsă omogenitate între cea ce este creat și istorie, încât poetul-filozof întruchipează o dramă universală a sapiensului cu răsunet filozofic, desprins de cazul particular și de sentimentele incomunicabile.Marile alegorii ale lui Augustin Continue reading „Al. Florin ŢENE: “Poezia poeziilor” sau, și “Poet de sapiens””

Al. Florin ŢENE: Sărbătorirea Zilei Limbii Române la Cluj-Napoca de către Primărie

        Clujenii și și turiștii aflați în municipiul de pe Someș sunt așteptați, lunii, 31 august 2020, să participe la manifestările dedicate Zilei Limbii Române. Evenimentul organizat de Primăria Cluj, sub coordonarea scriitorului dr.Ionuț Țene, va avea loc începând cu ora 15.00, pe platoul pietonal din faţa clădirii Casino – Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, Cu această ocazie, vor susţine conferinţe despre limba română cunoscuții scriitori: Horia Bădescu, Vasile Igna şi Adrian Popescu. Iar actori  Teatrului Naţional din Cluj-Napoca vor recita din lirica română contemporană.

         Ziua Limbii Române a fost instituită prin Legea nr. 53/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013. În actul normativ se arată printre altele că „Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific”.

         În această zi este indicat să se  arborareze drapelul naţional iar societăţile de radio şi televiziune pot să preia în emisiunile lor aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

———————-

Al. Florin Țene

30 august 2020

Augustin OSTACE: Limbaj şi Sapiens

Dacă mersul biped cu potenţial de alergare este considerat ca cea mai profundă caracteristică biofizic anatomică a Speciei Sapiens, atunci limbajul articulat din vocale şi consoane este considerat cea mai profundă caracteristică biofizic-abstractă a Speciei Sapiens.

Dacă strămoşii speciei noastre seamănă anatomic şi genetic cu noi, radicalitatea evoluţiei speciei noastre este dincolo de orice contestabil biologic, îmbrăcând formele misterului şi legendelor creaţiei.

În acest context sărbătorim Limba Română ca parte integrantă a tezaurului Sapiens, care se răsfrânge în slovenitori, cetitori şi scriitori de Limba Română.

Să mulţumim pe această cale tuturor celor care ne-au precedat întru păstrarea acestui tezaur fundamental al culturii noastre, reamintindu-i aici pe cei ce au îndrăznit să statueze ziua de 31 august ca Zi a Limbii române, şi anume Corneliu Leu, Ligia Diaconescu şi Al. Florin Ţene.

Din acest colţ online de spirit şi speranţă, transmitem tuturor rostitorilor de limba românească o încurajare întru mândria datinei străbune.

 

Augustin Ostace, Germania, 27.08.2020

ÎNCEP ÎNSCRIERILE pentru „ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME” STARPRESS CANADA , 2021 / EDIȚIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-ENGLEZĂ / CONTEMPORARY WORLDWIDE ROMANIAN WRITERS ANTHOLOGY – STARPRESS CANADA, 2021

REVISTA INTERNAŢIONALĂ “STARPRESS    REALIZEAZĂ

„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME” STARPRESS 2021 (EDIȚIA BILINGVĂ, ROMÂNĂ-ENGLEZĂ)

CONTEMPORARY WORLDWIDE ROMANIAN WRITERSANTHOLOGY –  STARPRESS 2021

 

                  SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR  ROMÂNI(al carei presedinte este scriitorul AL. FLORIN ȚENE !

 

ÎN ACEST SENS se vor realiza ÎNSCRIERILE SCRIITORILOR la SECŢIUNILE POEZIE, PROZĂ, ESEU, INTERVIU, CRITICĂ  LITERARĂ, CĂLĂTORII  etc., începând cu dată de  5 septembrie 2020.

Înscrierile se fac în limita locurilor disponibile în urma selecției!

Pentru selecție așteptăm câte două materiale, poezie, proză, eseu etc). Colaboratorii care au mai publicat materiale în revistele noastre NU MAI PARTICIPA LA SELECȚIE, SE POT ÎNSCRIE DIRECT.

Condiţii de participare:

1 – Se primesc doar materiale culese pe calculator, corp litera 12, format word doc., cu diacritice.

2 – Materialele vor totaliza 4 pagini A4, împreuna cu traducerea în limba engleză, 2 pagini în limba romană, 2 pagini în limba engleză , în care intră și un scurt cv    și o poză în jpg.(la secțiunea poezie – poeziile se vor încadra pe două coloane, stânga – română, dreapta- limba turcă), ca şi la edițiile anterioare. (se pot    publica si mai multe pagini pentru scriitorii care doresc.)

Continue reading „ÎNCEP ÎNSCRIERILE pentru „ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME” STARPRESS CANADA , 2021 / EDIȚIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-ENGLEZĂ / CONTEMPORARY WORLDWIDE ROMANIAN WRITERS ANTHOLOGY – STARPRESS CANADA, 2021”