Etichetă: Al. Florin ŢENE

Al. Florin ŢENE: Revista ,,Șezătoarea“cea mai importantă revistă de folclor – 95 de ani de la ultima apariție

Revista “Șezătoarea “ a apărut între anii 1892-1925 la Fălticeni, sub coordonarea lui Artur Gorovei. În puținul timp de la apariția revistei, prin varietatea materialelor și valoarea  articolelor și studiile publicate, această revistă românească de folclor a fost recenzată și apreciată de către specialișii români din domeniu, inclusiv cei străini. Intitulată de către întemeietorul ei “revistă pentru literatureă și tradițiuni populare, “ publicația “Șezătoarea “ își propunea să culeagă “cugetarea și istețimea minții neamului nostru.“Aceste idei a fost repetat și în Apelul către învățători din numărul al doilea al revistei, unde M.Lupescu stipula că această revistă va aduce la lumină” produsele literare ale poporului român “, care trebuiesc culese “ cum le știe poporul,“ că în felul acesta ”mari servicii am aduce învățaților cu munca noastră.“ Revista “Șezătoarea “ a scos la lumina tiparului un vast și diversificat material folcoric, cules numai de la sate, din toate provinciile românești și din Peninsula Balcanică, material foarte util pentru cei care studiază folclorul, etnografia, dialectologia și istoria, , cu toate că studiile cu caracter general și cele de interpretare sunt insuficiente sau lipsesc. În cei douăzeci și cinci de ani de apariție, revista aceasta  a avut ca model publicația franceză Revue des traditions populaires,  este, atât prin concepția care domina activitatea întemeietorilor, cât și prin profilul preocupărilor ei, o arhivă a creației populare,  un mijloc de cunoaștere și aprofindare a valorilor spirituale populare. Revista nu s-a limitat la preocupări stricte de folcloristică, ci a înglobat studii de etnografie, folclor, dialectologie și filologie.Șezătoarea a urmat, se pare, ideile lui Bogdan Petriceicu Hașdeu (născut la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Rus. A copilărit la moșia părintească din Cristinești, Basarabia, fiind crescut de către mama sa vitregă, strămoșii săi fiind boieri. Tatăl său, Alexandru Hâjdeu (fiul lui Tadeu Hâjdeu), era un adevărat savant; cunoștea zece limbi străine, printre care și persana, era istoric, publicist și a scris în latină despre flora Basarabiei.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a studiat la universitatea din Harkov, după terminarea studiilor slujind ca ofițer în armata rusă. La 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ținut pentru a scăpa de împilarea și deznaționalizarea forțată practicată de administrația de ocupație. Rușii i-au cerut extrădarea, iar la refuzul autorităților române, i-au anulat dreptul de moștenire pe care-l avea asupra unor moșii ale familiei rămase în partea rusească a Basarabiei. Mai târziu însă i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciară.) care, în Cuvente den bătrâni, a impus o metodă științifică de cercetare a folclorului care, după, analiza lui Lazăr Șăineanu, “ ridică cercetările sale folclorice la înălțimea unor fenomene culturale de primă ordine.”

Hașdeu se baza pe concepțiile lui Herder și Grimm, care sublinia că literatura populară reprezintă spiritul unui popor, era convins că și folclorul face parte din filologie:”Ambele, lingvistica și etnopsihologia, spiritul popoarelor în corelațiune intima, adesea indisolubilă, ambele la un loc formează filologia comparativă. “ Această concepție romantică, potrivit căreia limba reflectă sufletul poporului, l-a făcut pe Hașdeu să conceapă elaborarea monumentalului Etymologicum Magnum Romaniae, în prefața căreia scria : “ orice cuvânt oglindește un lucru, o ființă, o datină; dicționarul unei limbi trebuie să fie pentru un popor o enciclopedie a traiului său întreg trecut și prezinte.În limbă o națiune se privește pe sine însăși într-o galerie de portrete din epocă în epocă…în care ea își recunoaște pe deplin individualitatea.“

Aceste idei ale lui Hașdeu caracterizează și activitatea revistei Șezătoarea, colectivul de redacție  a văzut în folclor expresia manifestării spirituale a poporului. O asemenea concepție, după care lingvistica și folclorul au un obiect de studiu comun, fiind vorba de sufletul poporului, caracterizează cercetarea unor lingviști la începutul secolului trecut. Ea este evidentă și susținută de numeroase preocupări, în opera lui Ovid Densușeanu.

            Revista a publicat numeroase articole lingvistice cu diferite direcții: articole de istorie limbii române, publicarea unui mare număr de glosare de cuvinte dialectale din mai toate zonele țării, publicarea unui vast material lingvistic și etnografic din domeniul agricol, a păstoritului, meșteșugarilor, a pescuitului, , revista a beneficiat și de colaborarea romanistului Gustav Weigand., care a urmărit diferite aspecte ale limbii române și a scris despre revista ȘEZĂTOAREA în Jahresberichtul pe care-l scotea la Lipsca.

            S.T. Kilileanu se oprește, în revistă, prin articolul Cuvinte din Amintirile lui Creangă- tălmăcite de însuși Creangă, în care se studiază felul cum au fost explicate cuvintele dialectale și expresiile din partea a III-a a Amintirilor .

            Alături de contribuțiile folclorice propriu-zise, articolele filologice rotunjesc profilul revistei Șezătoarea, o parte din ele, nu multe, prezentând importanța pentru dialectologie și pentru istoria limbii române literare.

—————————-

Al.Florin Țene         

Florin ROȘIANU: Lansarea antologiei ECOUL SINGURĂTĂȚII. Un eveniment remarcabil în cultura clujeană din vremea pandemiei

Miercuri 7 octombrie, la orele 17.00, a avut loc în sala mare a Bibliotecii Județene “Octavian Goga “din Cluj-Napoca lansarea antologiei “Ecoul singurătății “, apărută la Editura Ecou Transilvan, în coordonarea directoarei acestei edituri Nadia Fărcaș. Antologia cuprinde 58 de autori din toată țara cu lucrări scrise în timpul epidemiei. Remarcăm faptul că la lansare au fost prezenți foarte mulți autori din țară, de la Borșa, la Pitești de la Cluj, la București.

În prezidiul fiind Nadia Fărcaș, scriitorul dr. Ionuț Țene, șeful biroului învățământ, cultură, culte din cadrul Primăriei clujene și poetul Victor Constantin Măruțoiu.

Păstrându-se distanțarea fizică, și purtându-se mască, sala a fost plină de iubitori de cultură,în timp ce Nadia Fărcaș, coordonatoarea antologiei, a dat cuvândul doamnei manager al Bibliotecii Județene “Octavian Goga “Sorina Stanca. Aceasta, în cuvântul dânsei, a subliniat importanța acestei masive lucrări în cultura română.

În continuare a luat cuvântul Ionuț Țene, care a făcut un amplu expozeu despre epidemiile de-alungul istoriei și oglindirea lor în scrierile autorilor din acele vremuri. Consideră pandemia o încercare metafizică în maniera istoriografică a lui Constantin Portelli, ca o exagerarea a fricii de oameni la omul occidental. E şi un moment de reflecţie interioară pentru un scriitor, care a trecut de la excursii turistice exterioare la incursiuni interioare într-un spaţiu limitat. Cartea este o radiografie a unui timp excepţional, care trebuie trăit cât mai aproape de normal pentru a nu te îmbolnăvi mai mult psihic decât de Covid 19. „Aştept volumul II cu experienţele scriitorilor în etapa II a pandemiei”. E un timp al provocărilor din care scriitori pot să extragă subiecte interesante.

Victor Constantin Măruțoiu a vorbit despre rolul religiei în astfel de epidemii.

Nadia Fărcaș a invitat pe profesoara Felicia Schlezak, care a vorbit despre fiul domniei sale care se află în Germania , autorul textului din antologie.

În continuare au vorbit, despre această amplă lucrare și epidemia prin care trece omenirea, următorii: Gabriela Șerban, directoarea Bibliotecii ”Tata Oancea“ din Bocșa, care a prezentat și revista trimestrială pe care o editează”Bocșa culturală “, dr.Iustinian Zegreanu,, Ana Chiș, Al.Florin Țene, președintele national al Ligii Scriitorilor Români, care a spus: fără a face o comparație între operele cuprinse în această voluminoasă antologie și marile opere apărute în timpul epidemiilor din istoria omenirii, da câteva exemple de aceste opere din istoria literaturii universală, pentru a înțelege că talentul se poate exprima și în diferite extreme. “Decameronul” este opera de maturitate al umanistul italian Giovanni Boccaccio (1313-1375) şi una din capodoperele literaturii europene. Giovanni Boccaccio a început scrierea „Decameronului” după o epidemie de ciumă care a avut loc în Florenţa în anul 1348 şi şi-a încheiat opera în jurul anului 1353. Personajele fug din Florenţa care era devastată de molimă şi se refugiază în provincie, într-o vilă retrasă, să nu mai vadă moarte în jur. În continuare vorbitorul a vorbit despre “Jurnalul din anul Ciumei” – Daniel Defoe Cartea lui Daniel Defoe este un jurnal al anului în care ciuma a secerat prin Londra (1665-1666). Autorul descrie epoca neiertătoare a Evului Mediu, mizeria din acea epocă şi bolile. În timpul ciumei din capitala Angliei, au murit peste 100.000 de oameni. Ciuma a fost răspândită de un negustor care s-a îmbolnăvit de la un balot de mătăsuri importat din Olanda. La început oamenii nu au luat în serios boala, ba chiar au luat-o în derâdere. Spuneau că nu se întâmplă mare lucru dacă sunt doi-trei bolnavi, ei se vor vindeca, iar viaţa va merge mai departe. În scurt timp, singura cale de scăpare devine fuga. Primii fug cei de la curtea regală, la Oxford. Îi urmează nobilimea. Săracii şi cei din pătura mijlocie nu au unde să plece, rămân pe loc.

Al.Florin Țene a vorbit despre romanul „Ciuma” de Albert Camus şi publicat în 1947, care prezintă cazul unei epidemii din oraşul algerian Oran. El ridică o serie de întrebări legate de natura destinului şi a condiţiei umane. Personajele din carte, de la medici şi până la turişti şi fugari, sunt folosite pentru a arăta efectele pe care le are ciuma asupra populaţiei. Romanul este considerat a fi inspirat din epidemia de holeră care a ucis un procent mare din populaţia Oranului în 1849 după ce oraşul a fost colonizat de francezi, dar acţiunea romanului este plasată în anii 1940.

A dat aceste exemple, spunea vorbitorul, pentru a înțelege proverbul românesc “orice rău poate să aducă și un bine “, consolându-ne că, iată, și în epidemia declanșată de virusul Corona aduce un “bine”. Stimulează creația. Vorbitorul a remarcat faptul că în antologie sunt publicați autorii cu fotografia, curriculum vitae și articolele, eseurile, poeziile, proza scrise în timpul epidemiei din 2020.A remarcat lucrările lui Ion Avram, Alexandru Blaga, Antonia Bodea, Teodor Curpaș, Ionel Federiga, Ștefania Kory Calomfirescu, Vasile Lechințan, Andrei Marga, Victor Constantin Măruțoiu, Ioan Mititean, Lucreția Mititean, Liliana Moldovan, Ana Pandrea, Rodica Scutaru Milaș, Ioan Seni, Maria Someșan, Gheorghe Șoptirean, Vasile Șt.Tutulea, Maria Toader, Al.Florin Țene, Ionuț Țene, Titina Nica Țene, Cornel Udrea, Raveca Vlașin, Iustinian Gr.Zegreanu, și mulți alții.

În încheire Al.Florin Țene a spus: această mare lucrare rămâne în istoria literaturii române o mărturie a sufletului nostru, care rezistă și creează chiar și atunci când trupul ne este bolnav, dar, salvat de talent.

În continuare a mai vorbit: Francisc Balogh, Tiberiu Fărcaș și Adriana Ungureanu din București. Toți vorbitorii au evidențiat utilitatea acestei lucrări și strădania Nadiei Fărcaș de a edita o astfel de lucrare frumoasă și din punct de vedere tipografic și estetic. La finalul programului au cântat: la vioară Rodica Cosma, studentă la Academia de Muzică “ Alexandru Dima“din Cluj și Amelia Hodiș la chitară și voce.

––––––––-

Florin Roşianu

Al. Florin ŢENE: 147 de ani de la nașterea lui Ovidiu Densușeanu

         La începutul secolului XX lingvistica și filologia din țara noastră erau dominate de trei specialiști în domeniu: Ovid Densușeanu la București, Alexandru Philippide la Iași și Sextil Pușcariu la Cluj. Datorită unor calități intelectuale Ovid Densușeanu, încă te tânăr, s-a impus în țară și străinătate.Timp de peste patru decenii, sa impus ca un mare filolog de talie europeană, dar și ca maestru al catedrei.Acesta, (numele de familie pronunțat Densușianu s-a născut în. 29 decembrie 1873, în Făgăraș, și a decedat  la 9 iunie 1938, în București, a fost  filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru titular al Academiei Române și profesor la Universitatea din București.

            Studiile le-a făcut la Liceul Național și la Universitatea din Iași, unde a fost apreciat ca student eminent, cu serioase studii și având un evantai de cunoștințe în domeniul umanistic, iar mai târziu s-a evidențiat în Germania și Franța. Avea un interes pentru istoria, limba și literatura română, făcându-l să conceapă o metodă în domeniul lingvisticii, aflată la baza unor contribuții științifice remarcabile. Datorită operei științifice, putem spune că după Hașdeu este cel mai mare filolog modern al românilor. Densușianu a înțeles exact nivelul cercetărilor lingvistice românești la începutul secolului trecut și necesitatea  unor noi orientări, al unor noi metode și lucrări, care să ateste maturitatea și prestigiul filologiei românești.

            Cele mai multe lucrări ale lui Ovidiu Denșușeanu privesc istoria limbii române.Este vorba de prima sinteză românească în acest domeniu:”Istoria limbii române “ publicată în limba franceză în 1901, tradusă în limba română în 1961 de J.Byck. Aceasta fiind o lucrare valoroasă, cuprinzând primul volum “Originile”, cel de-al doilea volum fiind  un studiu amănunțit al limbii române vechi.Fiind vorba de Secolul al XVI-lea. Decenii de-a rândul această carte a fost fundamentală pentru filologia română.O lucrare remarcabilă a rămas până în prezent monografia dialectală “Graiul din Țara Hațegului. “

            Ovidiu Densușeanu a inițiat antologii dialectale românești: “Graiul nostru “, în colaborare cu I.A. Candrea,și Teodor Speranția. Antologia dialectală, cuprinzând, în transcriere fonetică, texte din toate ținuturile românești. Ovidiu Densușeanu a mai publicat lucrări valoroase, precum: Evoluția estetică a limbii române, Probleme de toponimie și onomastică, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Aspecte lingvistice ale păstoritului, Evoluții semantice, Dicționar etimologie al limbii române, în colaborare cu I.A. Candrea. Continue reading „Al. Florin ŢENE: 147 de ani de la nașterea lui Ovidiu Densușeanu” →

Al. Florin ŢENE: Lansare de excepție – Cartea “Poeți clujeni postdecembriști“ de Adrian Țion rescrie istoria contemporană a poeziei din Ardeal

În organizarea Biroului Învățământ, Cultură, Culte din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a avut loc în după amiaza zilei de 30 septembrie a.c., la Centrul de Cultură Urbană din Parcul Central ,,Simion Barnutiu”, lansarea cărții ”Poeți clujeni postdecembriști“ de Adrian Țion. Despre cartea criticului literar, apărută printr-un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliul Local Cluj-Napoca, care a fost editată la Editura Casa Cărții de Știință a vorbit, în debut, istoricul și criticul literar Mircea Popa, care, afirma că nu există poezie nouă sau veche, poezia poate fi ori bună, ori rea. Acesta sublinia că poezia postdecembristă de la Cluj a venit ca un val care dorea schimbarea generației trecute. Debutanții în poezie, după evenimentele din decembrie 1989, alcătuiesc o primă generație a libertății și a expresivității eului poetic. Meritul lui Adrian Țion este că a alcătuit o antologie critică despre acești poeți. Printre altele, Mircea Popa a subliniat că la această generație exprimarea liberă a fost un câștig al revoluției. Astfel, acum, poeții acestei generații se află pe un teren de coagulare și de extensie.Un rol important, în perioada aceea, l-a avut cenaclul “Zalmoxis“, înființat prin luna noiembrie 199,. la care au aderat tinerii Ionuț Țene, Horia Muntenuș, Ioan Pavel Azap, Daniel Moșoiu, Dorin Crișan, Daniel Hoblea, Flavia Teoc etc.Vorbitorul a încheiat subliniind că, prin talentele acestea, cuprinse în prezenta carte este o veritabilă carte de vizită a Clujului liric. Istoricul literar a amintit faptul că, în presa vremii, a scris cronici la primele cărți publicate ale acestei generații de poeți, care a revoluționat limbajul.

În continuare, Marius Mureșan, coordonatorul acestei activități, reprezentantul editurii, a dat cuvântul poetului Ion Cristofor care, printre altele, a spus că revistele apărute după evenimentele din decembrie, cum au fost “Aisberg“, editată de Horia Muntenuș, “Fapta Transilvană“ editată de C. Zărnescu au contribuit la promovarea noului curent în poezia clujeană. Despre poezia lui Ionuț Țene a spus că acesta este ”apostol al poeziei postdecembristă.“ Aducând o subtilă critică la autorul cărții că nu a inclus-o și pe poeta Oana Boc, soția primarului Emil Boc, deși cartea a făcut referire doar la cei care au interacționat cu fenomenul liric ”Zalmoxis”, care făcea legătura dintre interbelic și revoluție, dar și dinamita limbajul poeților postdecembriști.

În cuvântul său, criticul literar Victor Cubleșan a dezbătut problema generațiilor, arătând că optzeciștii au avut curajul să înfrunte cenzura comunistă prin diferite tertipuri, prin acele idei absconse, iar generația postdecembristă a avut și are libertatea deplină a cuvântului, ”Cartea lui Adrian Țion este un tablou, o radiografie”.

Poetul Dumitru Cerna a vorbit despre ”poeții primăriei”, aducând în plin plan activitățile cenaclurilor apărute după decembrie 1989, despre cărțile de debut ale celor care băteau la poarta Poeziei.

În continuare a salutat activitatea acestei generații scriitorul Constantin Cubleșan, care a scris numeroase cronici la cărțile acestei generații care a contribuit la înnoirea limbajului poetic și au publicat cărțile în condiții tipografice deficitare.

Poetul Victor Constantin Măruțoiu a relatat amintiri din perioada tinereții acestei generații, născută sub semnul poetului Teohar Mihadaș, fost deținut politic anticomunist.

Autorul, criticul literar Adrian Țion, a explicat exhaustiv despre elaborarea acestei cărți, ce cuprinde 30 de poeți clujeni, afirmați în jurul grupului Zalmoxis, poeți care, de-alungul timpului, și-au îmbogățit opera, contribuind la înnoirea metaforei, lirismului și al cuvântului. Atunci au apărut termenii lirici ”cuvânt tăiat” și ”destructurarea versului”. Despre acest paradox au vorbit Ion cristofor și Mircea Popa, care au subliniat avangardismul tinerei generații lirice, dar care, în același timp, cereau reîntoarcerea la metafora interbelică. Cu această ocazie mulțumind Primăriei clujene și biroului de Învățământ, Cultură, Culte pentru sprijinul acordat în lansarea cărții. La final, cantautorul Emerich Imre, fost membru Flacăra a fascinat publicul, cu un frumos concert folk.

Cartea lui Adrian Țion este o lecție de critică literară data confraților leneși care nu mai scriu despre noile voci lirice ale Ardealului. Antologia critică este o isagogie de istorie literară a poezei românești.

Vorbitorii au făcut referire la legătura dintre grupul Zalmoxis și istoria religiilor a lui Mircea Eliade, o grupare lirică arhetipală pentru un ethos metaforic. „La 30 de ani de la Revoluția Română (acest proiect a început în toamna anului 2019), prezentul volum ilustrează succint creațiile literare ale celor 30 de poeți clujeni afirmați în jurul grupului Zalmoxis sau în afara lui, subliniind contribuția fiecăruia la înnoirile limbajului și ieșirea din tiparele tabuizante ale epocii anterioare. Acești poeți sunt: Ionuţ Ţene, Horia Muntenus, Adrian Mihai Bumb, Ioan-Pavel Azap, Dumitru Cerna, Sorin Grecu, Tudor Ștefan, Ştefan Manasia, Marius Ţion, Adrian Suciu, Flavia Teoc, Daniel Hoblea, Ioan Negru, Dan Marius Drăgan, Victor Ţarină, Dorin Crişan, Alexandru Hălmăgean, Daniel Moșoiu, Ştefan Melancu, Persida Rugu, Dinu Virgil, Vasile Gogea, Luciana Medve, Ioan Buteanu, Iulia Cibişescu, Mihaela Handrea, Laurenţiu Mihăileanu, Victor Constantin Măruţoiu, Maria Pal, Ion Antoniu” scrie autorul Adrian Ţion în prefaţa cărţii publicate la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.

––––––––-

Al. Florin Țene

Al. Florin ŢENE: Care sunt argumentele care m-au făcut să scriu romane despre scriitorii interbelici

          Exista pe vremuri o colecție de popularizare a unor evenimente istorice, sau a unor personalități, pe care, noi elevii, o citeam cu mare interes. Pe lângă aceasta au început să apară romane despre viața romanțată a unor scriitori din literatura universală, dar și din literatura română, cărți pe care le studiam cu pasiune, respingând studiile seci, anoste și plictisitoare apărute între coperțile cărților cu aer academic.

         Acele romane ne atrăgeau prin felul de a aborda viața romanțată a scriitorilor, modul de a creiona atmosfera socială în care au trăit și mai ales felul cum zugrăveau realitatea, în contextual vieții acestora. Astfel, autorii acelor cărți ne făceau să trăim și să suferim alături de ilustrele lor personaje, iar pe nesimțite învățam viața și opera personalităților– „oameni viiˮ – ale acelor romane.

        Pe când eram elev la liceu, am citit cu interes Romanul lui Eminescu, apărut în perioada 1935 – 1936, la Editura Națională– Ciornei, cu cele trei volume Luceafărul, Nirvana și Carmen Seaculare, L.N. Tolstoi în amintiri și scrisori, Editura ARLUS – Cartea Rusă, 1953, de I.E. Repin, Viața romanțată a lui Stendhal, de A. Vinogradov, apărut la Editura „Cartea Rusă”, în 1959, Viața lui Tolstoi, vol. 1,2 și 3, de Henri Troyal, apărute la BPT, sau, după studiile universitare, Cervantes, de Bruno Frank, apărută la Editura Pentru Literatură Universală, București, 1969.

           Astfel de cărți au deschis drumul spre înțelegerea vieții scriitorilor și a unor personalități din istoria culturii române dar și din cultura universal.Aceste cărți m-au făcut să înțeleg studiile științifice despre scriitorii pe care îi învățam la facultate. Cărțile de acest gen au influențat, nu în puține cazuri, destine, au modelat caractere. Fiindcă, așa cum spunea Thomas  Mann: „Minunat lucru când omul are o cauză pe care o apără! Asta îl face și pe el frumos și îi face frumoasă și cauza.ˮ.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Care sunt argumentele care m-au făcut să scriu romane despre scriitorii interbelici” →

Al. Florin ŢENE: Adevărata educația patriotică se face în școală prin ”ISTORIA scrisă de tineri“

De câțva ani primesc din Avrig de la profesorul Din Petre cărți cu eseuri și articole cu teme istorice scrise de elevii săi de la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr “, din orașul a cărei latură sudică este străjuită de crestele Făgărașilor, numiți de geograful francez Em. de Martonne „Alpii Transilvaniei” cu  vârfurile Suru (2281m), Budislavu (2345m), Ciortea (2426m) și Scara (2213m).Despre acele cărți am scris cu mare plăcere. fiindcă am descoperit în profesorul Din Petre acel dascăl adevărat care  insuflă învățăceilor lui spiritul dragostei de neam și țară prin istoria neamului românesc așezat de veacuri pe teritoriul din spațiu carpato-danubiano-pontic.

Cartea pe care am primit-o acum, se întitulează “Istoria scrisă de tineri-volumul VI “, având o dedicație care mă onorează: “Domnule Președinte al Ligii Scriitorilor din România, Alexandru Florin Țene, am onoarea să vă dăruiesc acest volum în semn de aleasă prețuire pentru implicarea Dumneavoastră excepțională în dezvoltarea culturală a României. Cu deosebită gratitudine, ss Din Petre, Avrig, 21.09, 2020. “

Pe ultima copertă se află  următoarele rânduri, scrise de prof.Emilian Marius Novac, directorul Liceului Teoretic “Gh.Lazăr Avrig “, cuvinte încărcate de lumina speranței:”Sesiunea de comunicări și referate vine ca un omagiu adus martiriului celor trei eroi naționali care, prin acțiunile lor, au exprimat povara și suferința îndurată de țăranii Transilvaniei din secolul XVIII, s-au sacrificat pentru îndreptarea și ușurarea vieții acestei clase sociale atât de oprimată de conducătorii politici din acea vreme.

Este încurajatoare și dătătoare de speranță pentru viitor această manifestare și binevenită pentru sufletele celor care simt românește. O națiune nu-și poate construi viitorul fără un trecut.Un trecut pe care tânăra generație are datoria să-l cunoască, să îl respecte și să învețe din ce a fost bun și din ce a fost rău. “.Acest text este un extras din “Prefață “,  semnată de directorul liceului ce evidențiază Sesiunea Regională de Comunicări și referate pentru elevi:”235 de ani de la martiriul lui Horea și Cloșca “, sesiune care în anul acesta a ajuns la vârsta de 10 ani, timp în care spiritual patriotic a fost îmbrâțișat de elevi, care astăzi sunt cetățeni demni ai României.

Editorul și inițiatorul  cărții, apărută la Editura Napoca Star, Cluj, 2020, este profesorul Din Petre, absolvent al Facultății de istorie din cadrul UBB Cluj, care semnează și “Cuvânt înainte “.

Profesorul Din Petre, de-alungul anilor, mi-a trimis aceste antologii cu creațiile elevilor săi, comunicări științifice, eseuri, texte scrise și referate, compuse de elevii participanți la Sesiunile de Comunicări și Referate a elevilor de-alungul a unui deceniu, .Despre aceste cărți am scris cu entuziasm și am publicat în diferite ziare și reviste.

Și în anul acesta, 2020, am primnit de la distinsul profesor antologia cu titlul amintit mai înainte.Volumul de față este oglinda fidelă  a aspiraților elevilor de a răspunde  la realitățile sociale, politice din țara noastră prin studierea aprofundată a istoriei neamului din care provin.Interesantă această abordare istorică și culturală ce coagulează în prezent experiența unui trecut, în căutarea soluțiilor necesare  prezentul țării ce încă este în căutarea   drumului ce duce spre un viitor luminous, civilizator și democratic.

În “Cuvânt înainte “, profesorul Din Petre face o retrospectivă a activităților elevilor săi participanți la diferite concursuri regionale, interregionale și naționale, pe teme de istorie, unde elevii Liceului din Avrig au obținut diferite premii.

Cartea prezentă cuprinde 20 de comunicări și referate ale elevilor participanți la seminar: Simina Antonoiu de la Colegiul Național Alexandru Lahovari, Rm.Vâlcea, având coordonator dr.Sorin Oane, lucrarea având titlul”Medicina ]n Egiptul Antic “.Andrei M. Morar cu lucrarea “Perspective istorice asupra voievodului Radu Negru”, de la Colegiul Național Radu Negru din Făgăraș, județul Brașov, având coordonator prof.Ioan-Armand  Streza,  Vlad Miclăuș și Adrian Cujbă, de la Colegiul Național  cu lucrarea “Controverse istiorografice privindu-l pe legendarul Negru Vodă “ de la Colegiul Octavian Goga  din Sibiu, având coordonator prof. Adrian Neamțu, Georgiana Nicol Rad cu lucrarea “Istoria sașilor din Transilvania “ de la Liceul Teoretic Constantin Noica din Sibiu, având coordonator prof.Paula Luca, Nistor Denisa cu lucrarea “Michelagelo Buonarroti( 1475-1564 ) – spiritual Renașteri“, de la Colegiul Tehnic Cibinium, din Sibiu, coordonator prof.Daniela Curelea, Adriana-Jessica Banea, Raluca-Andreea Verzescu cu lucrarea “Perechi celebre în istorie “de la Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr din Avrig, coordonator prof. Elena Anghel, Antonia Sebastiana Dumitru, cu lucrarea “Legendele Dumitrei, “, Colegiul Național George Coșbuc din Năsăud, coordinator prof. Floare Vaida, Denisa Lagăru, cu lucrarea “A pornit Răscoala lui Horea dintr-o confuzie? “ de la Liceul Gheorghe Lazăr-Avrig, coordonator director adjunct Marcel Luca, Alexandru Barna, lucrarea “Monumente istorice în Hălmagiu “, Liceul Teoretic-Sebiș, jud.Arad, coordinator Gheorghe Barna, Ștefan Ristoiu, lucrarea “ Dr.Valer Moldovan-personalitate transilvăneană“, Liceul de Coreografie și Artă Dramatică Octavian Stroia-Cluj-Napoca,, coordonator Laszlo Fazakas, Karla Durdun, Ioana Nicoară, Rareș Vizante, cu lucrarea   “Aspecte cu privire la apariția și folosirea în Sibiu a mijlocului de transport în comun tranvaiul la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decade ale secolului al XX-lea.Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu”, coordonator profesor dr. Dragoș L. Curelea.Luiza Cășvan, Camelia Munteanu, Larisa Șchiopu cu lucrarea “România și Bulgaria  între anii 1914-1916, în percepția ciobanului român Nicolae S. Șucu “, Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr- Avrig, coordonator prof.Petre Din, Raul Vasile Rațiu cu lucrarea “ Cum este “ucisă, a doua oară, Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Toderoiu! ) “, de la Liceul Teoretic Samuiel Micu ,Sărmașu, județul Continue reading „Al. Florin ŢENE: Adevărata educația patriotică se face în școală prin ”ISTORIA scrisă de tineri“” →

Al. Florin ŢENE: “Cântece pentru glas și toacă “de Dorel Vișan, sau esopismul eului în trăirile sale

La o manifestare organizată de Liga Scriitorilor Români am primit de la actorul și poetul Dorel Vișan recenta sa carte”Cântece pentru glas și toacă “, apărută la Editura “Școala Ardeleană “, Cluj-Napoca, 2017.

Cartea ce se deschide cu o prefață de Tudor Dumitru Savu are coperta semnată de Ioachim Gherman având  o tehnică mixtă a Îngerului păzitor de Florica Tănase, iar ilustrațiile din interior sunt ale Adrianei Grand.

Volumul apărut în condiții grafice și tipografice de excepție, având pe paginile supracopertei aprecieri semnate de Fănuș Neagu și Constantin Cubleșan, este structurat în patru cicluri consistente și trei postfețe-considerații, semnate de Romulus Vulpescu (Mai 2002 ), Diana Câmpan și Costin Tuchilă.

Cartea lui Dorel Vișan, cuprinzând 200 de poeme-psalmi, este o re-lectură, așa cum evidențiază Diana Câmpan, a propriei vieți, în care eul, prin retrăire, vibrează la trăirile clipelor de odinioară.Un fel de memoria clipei înveșnicită în versuri.Ciclul “Păcate “se deschide cu un poem dedicat în memoria soției sale Mariana, intitulat “Doamne, nu te îndepărta “, care, practic, are  rezonanța unei rugăciuni către Dumnezeu: “Doamne, nu Te îndepărta de noi/ Și nu-Ți întoarce fața, Căci nu ne-ai fost/ Și nu ne ești oaspete…/Ci părinte…/Și orict de răi/ Și oricât de netrebnici ar fi copiii,/ Tatăl nu tulbură fântâna plină de lacrimi,/ A râsului lor… “

Poemele, unele ample, din primul ciclu, sunt incantații către divinitate, un “strigăt”interior pentru liniștirea eului tulburat: “Doamne, sunt convins că existi!/ În ziua necazului meu? Am strigat către Tine/ Și m-ai auzit./Sunt convins că exiști. “Acest “strigăt “interior este acea rezonanță interstelară la plecarea soției Mariana spre Înaltul Veșniciei, din poezia”De ce nu pot eu oare…? “ scrisă în iulie 1993, când “Caii-mi bat din copite/ Vărsând cumplita hrană/ Ce-i moartea, nu ovăz…// Ochiu-mi uscat mă doare,/ De ce nu pot eu oare/ O lacrimă să vărs…? “Biografia presupune și un calendar spiritual personal, pe care poetul îl respectă, și o toacă bisericească auzită de la depărtare de sufletul autorului sporește emoția lui, dar și a cititorului.

În ciclul al doilea intitulat “Voi veni cu fluxul “poetul  realizează o cartografie a trăirilor printr-un lirism  și un calendar care nu e doar al aducerilor aminte, dar și al cosmosului, divinității și al civilizației.  Poemul care dă și titlul ciclului, scris în amintirea părinților, este o pânză policromă și polifonică a unei monografii de viață ce se colorează în nuanțe nostalgice, după o regulă care ajunge până la ritualic, și poetul e meritos atunci când face etnografie în “Semănătorul “, realizând un paralelism între Dumnezeu ca Mare Semănător și țăranul nostru, precum George Coșbuc, sau Ion  Pillat,zugrăvind  imperisabilul unei populații, numită țărani, într-un poem dedicat Divinității:”Eu cred…/ Că Marele Semănător/ Precum țăranul în proaspătul ogor-/ Cu dragoste și stăruință/ A aruncat/ În fiecare din noi/ Câte-o sămânță “

De aici și până la sentimentul de reprezentativitate e doar un pas și poetul se închipuie oștean ( Aștept brumatele zori) cu o delegație eponimă, un OM ce-și pune întrebări (Cine ești tu? ), fără să aștepte răspuns, apt să facă toate cele ale lumii lui și, de asemenea, să le cânte: “N-are rost să te formalizezi,/ Spune-mi pe nume, simplu: Iov…/ Nu, nu sunt din Huz, bine-nțeles/ Nu sunt ales…/ Am folosit numai simbolul,/ Afurisitul…”dușmanul- “ La cei ce-am făcut bine/ Privirile li-s grele( )“( IOV.)

Continue reading „Al. Florin ŢENE: “Cântece pentru glas și toacă “de Dorel Vișan, sau esopismul eului în trăirile sale” →

Al. Florin ŢENE: Moartea – idei ale fragilității umane în analiza Cristinei Bogdan

Cartea primită de la cadrul universitar Cristina Bogdan din Capitală, având ca titlu „MOARTEA și  lumea românească premodernă-discursuri întretăiate„ apărută la Editura Universității din București, este un studiu  aprofundat despre Moarte, care este o trecere a materiei din starea vie în altă stare, redată de lumea românească premodernă și înveșnicită în iconografia bisericească, jurnale, mentalități, scrisori. obiceiuri funerare ale coreligionarilor, inclusiv în arta murală etc.

În rândurile care urmează nu am să fac o analiză aprofundată exhaustivă a cărții ce are referenți științifici de primă mărime, precum profesorii universitari dr. Eugen Negrici, dr.Toader Nicoară și cercetătorul științific Andi Mihalache de la Institutul “A.D. Xenopol “ al Academiei Române din Iași, ci mă voi rezuma la o prezentare schematică, de îndrumare a cititorilor.

Pe ultima copertă sunt publicate trei aliniate semnate de Cătălina Velculescu, care, printre altele, scrie:”Cristina Bogdan gândește însă lumea europeană ca un întreg și cultura ca un tot unitar, în care artele vizuale și artele cuvântului nu trăiesc în sfere separate, ci dau glas, fiecare cu instrumentul ei, felului la care oamenii își duc și își reprezintă existența. “

Coperta și grafica sunt semnate de Ana Breiner și fotografiile realizate de Corina Bogdan.

Cartea este structurată în șapte capitole . Fiecare capitol conține una sau mai multe subdiviziuni în care analizează aspectele unui “dat”de Dumnezeu, sau cum ar zice evoluționiștii, trecerea omului de la materia vie la cea moartă și ceremonialul acesta reprezentat în obiceiuri, superstiții și în pictura bisericească.Volumul se închide cu Capitolele VIII.Post scriptum, IX.Catalog al reprezentărilor morții în iconografia din Țara Românească și X. Bibliografie selectivă.

Încă de la început, autoarea așează analiza sa în contextul disciplinei științifice, început în secolul trecut, la îndemnul lui Lucian Febvre, un istoric modernist francez, ce a stârnit curiozitatea cercetătorilor să analizeze această temă. Opera acestui savant-filozof,  este de o extraordinară varietate cuprinzând probleme teoretice ale istoriei,  studii de istorie a civilizațiilor, a instituțiilor, a mentalităților, istoria religiilor, ce l-a influențat și pe Mircea Eliade, și probleme de istorie economică și socială. Adversar al istoriei politice tradiționale a promovat o istorie împotriva evenimentului, axată pe marile probleme ale civilizației și având permanent în centrul ei omul. Formula lui Febvre “omul măsura istoriei, singura sa măsură, mai mult, rațiunea sa de a fi” a schimbat metodologic abordările în istorie. Inspirat, probabil, de zicerea filosofului grec Protagoras din Abdera care spunea că “omul este măsura tuturor lucrurilor. “

În primul capitol,  Cristina Bogdan, plonjează într-o analiză a pionieratului acestor probleme, folosind un bogat aparat bibliografic prin care a lărgit  considerabil suprafața investigaților ce au condus la “apariția unor clasificări”, ce au structurat “o tipologie a comportamentelor și sensibilităților colective în fața morții. “

Philippe Aries scria în “Moartea sălbatică “la pagina 244, că revoluția și înțelegerea sentimentelor omului a declanșat în perioada romantică europeană, romantismul, care a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800. În mare parte, romantismul a fost o reacție împotriva Revoluției Industriale, cât și împotriva normelor politice și sociale ale Iluminismului. Romantismul a influențat artele vizuale, literatura și muzica, dar de asemenea a avut un impact și asupra istoriografiei, educației și istoriei naturale (științele naturii).a translatat observația de pe ” moartea sinelui” pe ”moartea celuilalt”.

Moartea survenită în urma unor calamități în Țara Românească este abordată prin optica lui Pierre Chaunu, pe care autoarea îl parafrazează, subliniind că moartea vine  la Paris așa cum vine și în Țara Românească.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Moartea – idei ale fragilității umane în analiza Cristinei Bogdan” →

Victor ROȘIANU: Fructuos schimb de experiență între filialele Cluj și Iași ale Ligii Scriitorilor Români

           

           În dimineața zilei de 20 septembrie a.c. în ambianța modernă a cinematografului “Mărăști “din Cluj-Napoca, a avut loc o bogată activitate culturală realizată de scriitorii filialelor Iași și Cluj ai Ligii Scriitorilor Români.

            Manifestarea a fost deschisă de scriitorul Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor, care le-a urat bun venit pe meleagurile lui Blaga celor sosiți din capitala Moldovei, unde se mai aud pașii lui Eminescu..Prezentatorul, a subliniat faptul că suntem presați de timp datorită programului încărcat, exmplificând cu un aforism de Sfântul Augustin”Ce este deci timpul? Dacă nimeni nu mă întreabă, știu ce este. Dacă cineva mă întreabă, nu știu ce să-i răspund. “ A mulțumit domnului dr.Ionuț Țene, șeful biroului Învățământ, Cultură și Culte, din cadrul Primăriei clujene pentru prezența sa la manifestarea noastră.Apoi, într-un medalion literar, a făcut o scurtă prezentare biografică celebrului actor și poet  Dorel Vișan, prezent pe scena cinematografului alături de Al.Florin Țene, care în scurta sa prezentare a dat glas unui citate din Hamlet către Polonius: “Domnul meu,te vei asigura că actorii sunt bine tratați? Ascultă, să nu le lipsească nimic, căci ei sunt adevărații cronicari ai vremurilor noastre. E de ales un epitaph defăimător după ce mori , decât să fii bârfit de ei cât încă ești în viață.“

            În continuare a vorbit actorul Dorel Vișan despre epidemia prin care trece omenirea, a făcut o amplă incursiune în amintirile dânsului despre călătoriile pe care le-a făcut în alte țări, vorbind despre tradițiile, obiceiurile și etnologia altor popoare din Asia.La rugămintea domnulu președinte al Ligii Scriitorilor  poetul Dorel Vișan a vorbit și despre cartea sa “Cântece pentru glas și toacă.“Recitând un poem.S-au făcut schimburi de cărți cu autografe.

            În acest context, Al.Florin Țene a înmânat Diploma “Virtutea Literară “ scriitoarei Corina Matei Gherman și “ Diploma” pentru volumul premiat, pe anul 2019 al scriitorului Calistrat Robu.

            În partea a doua, coordonarea ședinței a fost preluată de Dan Teodorescu, președintele filialei Iași al Ligii Scriitorilor și de Corina Matei Gherman, secretar general al filialei Iași. Aceștia au oferit “Diplome” pentru activitatea depusă în slujba culturii române următorilor scriitori: Lucia Elena Locusteanu, Maria Someșean, Gavril Moisa, Antonia Bodea, Titina Nica Țene, Ruxandra Benea și Al.Florin Țene.

            În continuare, Dan Teodorescu a lansat voluminosul volum de publicistică „Ieșiți din casă! „,apoi a invitat să vorbească despre cărțile lor pe următorii scriitori ieșeni:Ilie Serediuc, Corina Matei-Gherman, Maria Lupu, Anastasia Gârneață, Ioan Hodaș, Silvia Hodaș, Romeo Romila, Dan Teodorescu, Ioan Mugurela Sasu și Ioan Vârlan care a și filmat întreaga acțiune.Remarcăm epigramele lui Ioan Hodaș, viu aplaudate de cei prezenți.

            În partea a treia a programului au vorbit despre cărțile lor scriitorii clujeni: Lucia-Elena Locusteanu, Maria Someșan și Al.Florin Țene.Iar Gavril Moisa a susținut un micro-recital de epigrame mult gustate de auditoriu.

            Istoricul și scriitorul dr.Ionuț Țene a mulțumit din partea Primăriei Cluj pentru interesanta activitate culturală, remarcând cartea monografică a domnului Ilie Serediuc, despre activitățile inginerilor și muncitorilor români în Irak. A recomandat ca astfel de schimburi culturale să se organizeze și cu alte filiale din Timișoara, Baia Mare, Rm.Vâlcea, Brașov etc.

            În încheiere, președintele național al Ligii Scriitorilor le-a mulțumit celor prezenți pentru activitatea lor în slujba culturii române, spunând că o carte bună îți lungește existența, iar o carte proastă te face să meditezi la acest lucru.

            În continuare membrii Filialei Iași au plecat să viziteze Mănăstirea Nicula și să aducă un pios omagiu poetului Ioan Alexandru la mormântul acestuia, apoi s-au întors la Cluj, vizitând obiectivele istorice și muzeistice din Capitala Ardealului.

———————–

Victor Roșianu

Cluj-Napoca, septembrie 2020

Victor ROȘIANU: Schimb de experiență între filialele Cluj și Iași Nord-Este ale Ligii Scriitorilor

Duminică, 20 septembrie a.c, ora 9. are loc la Cinematograful “Mărăști”din Cluj-Napoca schimbul de experiență dintre cele două filiale ale Ligii Scriitorilor Români.

În cadrul manifestării, coordonată de Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor, vor lansa cărți scriitorii Dan Teodorescu, Gavril Moisa, Corina Matei Gherman, dr.Ionuț Țene, Lucia Elena Lodusteanu etc.

Din echipa oaspeților vor participa:  Dan Teodorescu – președintele Filialei Nord-Est Iași, Ilie Serediuc – vicepresedinte, Corina Matei-Gherman – secretar general,  Maria Lupu, Anastasia Gârneață, Ioan Hodaș, Silvia Hodaș, Romeo Romila,Ioan Vârlan (sef de comisie foto-video), și parteneri permanenti, care vin și ajută filiala ieșeană  la evenimentele pe care le organizează: Ioan Mugurel Sasu (scriitor, membru UZPR, din Vama – Suceava), Mihaela Berari (pictor), Maria Teodorescu (inginer chimist), Emilian Frăsinescu (inginer mecanic), Brândușa Frâsinescu (inginer chimist) și  Carmen Elena Dobru (medic).

De la filiala Cluj a Ligii Scriitorilor vor participa, Al.Florin Țene, Gavril Moisa, secretar general, dr.Ionuț Țene, vicepreședinte, șef birou învățământ, cultură, religie din partea Primăriei Cluj-Napoca, Iulian Patca, președintele filialei Cluj al Ligii Scriitorilor, Lucia Elena Locusteanu, Antonia Bodea, Liliana Derevici, Maria Someșan, Ruxandra Benea etc.

După această acțiune colegii ieșeni vor vizita obiectivele turistice, culturale și muzeistice din oraș, inclusiv Mănăstirea Nicula.

––––––––

Victor Roșianu

Cluj-Napoca, septembrie 2020