Lia RUSE: Culorile Toamnei

CULORILE TOAMNEI

 

Câte culori strânge, neliniștită!

Câtă tandrețe picură pe vise!

Și clipa se arată-așa grăbită

Lunecând spre lumini aproape stinse…

Și-atâtea frunze zboară-n anotimpul

Cu fața spre vară. Soarele scade,

Melancolia, peste fire, cade,

În spațiul de-argint cochetează timpul.

Ușor se scutură brazii de taină,

Totu-i părere!?.. Miros de rășină.

Și încă o toamnă timpul închină

Ochilor noștri, într-o altă haină…

Pe-o melodie apare zefirul

Și-n dans cu frunza imită iubirea

În ochi călătorește nemurirea…

Astăzi, încă, zâmbește trandafirul!

E o toamnă în care râde cerul…

…………………………………………………….

Eu stau pe pat de frunze colorate

Și prind, din jur, atâtea nestemate!

Iubesc toamna,. îi iubesc misterul,

Iubesc și dorul dulce-al strălucirii

Din ochii verzi iviți din sânul clipei

Și din toate culorile risipei,

Ce lasă-atâtea vise amintirii……

————————————-

Lia RUSE

Laval-Montreal, Canada

Octombrie 2019

Ileana VLĂDUȘEL: Poeme

Alint în piatră

 

A rămas așa…întemnițat în timp

Zidit în templul pietrei,

Un alint…

 

Atât de cald că n-a putut fi stins!

Atât de adânc că n-a putut fi smuls!

Iubind

 

atingerea de sentimente, piatra

și-a deșirat de bună voie viața

și gata!

 

În veșnicia pietrei răstignită

Și-n pieptul meu, pe inimă zidită,

Plânsă

 

din ochiul darului în pielea mea-n durere,

Atingerea alintului cu mănă mângâiere

Nu piere!

 

Și a rămas așa…zidit în piatră

alintul ca nicicum și niciodată

să nu cadă!

 

Ca adierea vântului pe frunză

Ce-i lasă ramului golașă umbră,

Stă încă!

 

Și când mă doare viața sau mi-e dor

Din templul pietrei unde stă ecou

Vine din nou….

 

17.10.2019

 

 

Nu mai vorbi!

 

Nu mai vorbi, ține-mă-n brațe,

atinge-mă și stinge-mă, dă-mi pace

și de războiul ce se duce-n piept

du-mă departe, nu mai pot s-aștept!

Ia-mi inima  în palmele amândouă,

Frământă-mi gândul cât afară plouă,

Răstoarnă cerul, varsă luna-n pat,

Continue reading „Ileana VLĂDUȘEL: Poeme”

Anatol COVALI: Grupaj poetic (tridilete*)

E-atât albastru

 

E-atât albastru-n mine de când iar
azuru-îmi dă îngerii lui în dar

*

ca să-mi cioplească forma împlinirii
cu dălţile luminii,când pătrund
să caute ce de o viaţă-ascund
în inima de marmură-a iubirii.

*

E-atât albastru-n mine ! Parcă-s rai
ascuns în suflet pe-un picior de plai

*

pe care pasc albastrele mioare
ale speranţei mele, ce nicicând
n-au flămânzit în viaţa mea, păscând
iarbă-mpletită cu raze de soare.

*

E-atât albastru-n visuri şi în dor
când cer senin zăresc în viitor.

18 octombrie 2019

 

 

Mă-ntreb

 

Mă-ntreb adeseori de-ţi aminteşti
de anii ce-n iubire-au fost fireşti

*

şi alergam ţinându-ne de mână
pe pajiştile dragostei dintâi
convins că lângă mine-ai să rămâi
pân’ la sfârşit, ca splendidă fântână.

*

Mă-ntreb şi n-am răspuns, când plin de dor
dorinţele la fel de mult te vor,

*

iar paşii amintirii trec prin mine
şi-ţi simt tandreţea caldă-n mângâieri,
cuvintele părându-mi adieri
în timp ce arde dragostea-n retine.

*

Mă-ntreb şi-s fericit că dn destin
doar clipe minunate-ntruna vin !

17 octombrie 2019

 

 

Îmi amintesc

 

Îmi amintesc surâsul tău dintâi
al cărui farmec îmi şoptea: Rămâi

şi îţi voi da în dar o primăvară
de care fericit ai să te-ncânţi
când vei începe dragostea s-o cânţi
la a-mplinirii splendidă chitară.

Îmi amintesc că m-am oprit s-ascult
al pasiunii tale viu tumult,

că am uitat de mine şi de-oricine,
cutreierând prin codrii tăi superbi
unde-ntâlneam dorinţi în chip de cerbi
ce galopau prin tine şi prin mine.

Îmi amintesc şi zâmbrtul ce-a spus:
Mai stai !…Şi nu regret că m-am supus !…

16 octombrie 2019

Continue reading „Anatol COVALI: Grupaj poetic (tridilete*)”

Al. Florin ŢENE: LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în folosul culturii

13 ani de la înființare

Liga Scriitorilor Români înfiinţată la data de 8 septembrie 2006 în baza Încheierii civile nr. 1531/CC/2007, eliberată de către Judecătoria Cluj-Napoca, Secţia Civilă, înscrisă la Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală cu codul nr. 21998990/26,06,2007, şi-a desfăşurat întreaga activitate prin filialele sale, atât din ţară cât şi din străinătate. Liga Scriitorilor Români este o asociaţie profesională, deschisă, care nu se contrapune altor uniuni, societăţi sau fundaţii similare, primind în rândurile sale pe baza liberului consimţământ şi a criteriilor de performanţă profesională, scriitori care se simt solidari cu scopurile şi obiectivele Ligii şi nu sunt membrii ai altor uniuni de creaţie liberă. Cu toate că membrii altor asociații scriitoriceși și uniuni de creație pot să se înscrie și în Liga Scriitorilor și să activeze în cadrul acesteai. Conform Constituției este libertate în asociere. Doar nu suntem partid politic. Aici pot fi primiţi şi alţi scriitori şi asociaţii de profil din ţară sau diaspora care consideră că această asociaţie profesională este mai reprezentativă pentru ei, scopul principal al Ligii Scriitorilor fiind încurajarea, stimularea şi promovarea creaţiei literare în rândurile membrilor săi, precum şi în rândurile publicului larg prin desfăşurarea de activităţi culturale, literare şi artistice, membrii ei putând avea calitatea de stagiari, titulari sau onorifici (pentru scriitori consacraţi de notorietate). Liga Scriitorilor Români a luat fiinţă la iniţiativa scriitorului Al. Florin Ţene, după o bursă primită de la Uniunea Europeană, la Bruxeles, cu scopul democratitzării mişcării scriitoriceşti din ţara noastră, aşa cum este în toată Europa. Până la data de 31 decembrie 2014, conform Art.13 din Legea nr.246/2005, Liga Scriitorilor a reuşit să înfiinţeze un număr de peste 33 filiale cu structuri teritoriale, dintre care 12 în străinătate astfel: – Filiala Argeş, preşedinte Cosmescu Nicolae; – Filiala Alba, preşedinte Făgăraş Petru; – Filiala Arad, preşedinte Lucia Bibarţ; – Filiala Bucureşti, preşedinte Elisabeta Iosif; – Filiala Braşov, preşedinte Popescu Viorica; – Filiala Bistriţa, preşedinte Menuţ Maximilian; – Filiala Bihor (Oradea), preşedinte Iştoc Nicolae; – Filiala Bacău- președinte, Caraghin Iuliana-Maria; – Filiala Cluj-Napoca, preşedinte Iulian Patca; – Filiala Călăraş, preşedinte Marin Toma; – Filiala Dâmboviţa (Târgovişte), preşedinte Ion Iancu Vale; – Filiala Dobrogea, preşedinte Alexandru Birou; – Filiala Dolj, preşedinte Elena Butu; – Filiala Gorj, preşedinte N. Tomoniu; – Filiala Hunedoara, preşedinte Ion Velica; – Filiala Maramureş, preşedinte Carmen Baitan; – Filiala Năsăut-preşedinte Ioan Mititean; – Filiala Iaşi, Nord-Est, (Moldova), preşedinte Dan Teodorescu; – Filiala Olt,( Slatina) preşedinte Paulian Buicesu; – Filiala Timişoara (Banat) preşedinte Doina Drăgan; – Filiala Suceava, preşedinte Dragoş Vicol; – Filiala Vâlcea, preşedinte Constantin Mănescu; – Filiala Vrancea, preşedinte Victoria Vârtosu; – Filiala Mureş, preşedinte Mircea Dorin Istrate; – Filiala Anglo-Saxonă, preşedinte Mariana Zavati Gardner; – Filiala Noua Zeelandă, Australia, preşedinte George Roca şi Ion Miclău, secretar; – Filiala Germania, preşedinte Petru Jipa; – Filiala U.S.A., preşedinte Florentin Smarandache; – Filiala Republica Moldova, preşedinte Vasile Cocarcea, din orașul Orhei; – Filiala Serbia, preşedinte Vasile Barbu; – Filiala Spania, preşedinte Ilisie Niculina; – Filiala Franţa, preşedinte Cornelia Cănureac; – Filiala Italia, preşedinte Gabriela Ciobanu; – Filiala Canada, preşedinte Virginia Mateiaş; – Filiala Ungaria, preşedinte Ana Radici Repiski; – Filiala Bacău, președinte Caraghin Iuliana Maria; – Filiala Buzău, președinte Dumitru Negoiță Dumitru. Unele dintre filiale, prin strădaniile membrilor săi au reuşit să-şi scoată propriile reviste sub egida Ligii Scriitorilor, prin care se popularizează activitatea literară a membrilor săi şi nu numai, urmând ca şi alte filiale care şi-au propus deja, să-şi creeze reviste proprii cu ajutorul organelor locale sau sponsorilor. Enumerăm mai jos filiala şi denumirea revistelor înfiinţate până în prezent, astfel: – Filiala Cluj-Napoca, revista Agora Literară, redactor şef Iulian Patca; – Filiala Iaşi, revista Moldova Literară, redactor şef Mihai Știrbu; – Filiala Timişoara, revista Heliopolis, Doina Drăgan; – Filiala Argeş, revista Carpatica, redactor șef.N. Cosmescu; – Filiala Bucureşti, revista Cetatea lui Bucur, Elisabeta Iosif; – Filiala Dolj, revista Constelaţii diamantine, redactor şef, Doina Drăguţ, revista Regatul Cuvântului şi Sfera eonică director şi redactor şef N.N. Negulescu; – Filiala Dobrogea, revista Dobrogea Culturală, Al. Birou; – Filiala Vâlcea, revista Memoria Sloavelor, redactor şef Ion Nălbitoru; – Filiala Banat, revista Vestea, redactor şef, N.Danciu Petniceanu; – Filiala Vâlcea, revista Memoria Slovelor, red.Constantin Mănescu; – Filiala Vrancea, revista Lumina Cuvântului, Mariana Vârtosu; – Filiala Olt, Scurt Circuit Oltean, redactor şef Marinela Preoteasa; – Filiala Iași, Nord-Est, redactor șef Dan Teodorescu; – Filiala Buzău, revista Vărsând o lacrimă, redactor șef Negoiță Dumitru; – Filiala Brașov, revista Ritmuri brașovene, redactor șef.Viorica Popescu; – Filiala Dolj, revista Constelații diamantine, redactor șef Doina Drăguț; – Filiala Orhei, Republica Moldova, revista Agora Literară, redactor șef, Vasile Cocarcea.

Datorită scriitorilor, membri ai Ligii, s-au înfiinţat Cenacluri Literare în fiecare dintre filialele din ţară şi străinătate în care aceştia îşi fac publice lucrările, în şedinţe lunare, cu aceste ocazii organizându-se diferite manifestări de carte, culturalartistice, contribuind în acest fel, din plin, alături de alte organizaţii de profil, inclusiv Uniunea Scriitorilor, la promovarea culturii în oraşele de reşedinţă. Un exemplu elocvent în acest sens au fost „Zilele Culturii Vrâncene” la organizarea cărora a contribuit în mare măsură şi Liga Scriitorilor din Focşani, la fel s-a întâmplat la Cluj unde, în cadrul “Zilelor Clujului “ scriitorii membri ai filialei au organizat un spectacol muzical-literar-poetic. În acest context un sprijin deosebit în promovarea scrierilor şi activităţilor noastre l-au avut publicaţiile A.R.P. coordonate de către Mariana Brăescu Silvestri, cotidianul clujean Făclia coordonat de către Mihaela Bocu, Port@Leu, condus de către scriitorul Corneliu Leu, revista Răsunetul din municipiul Bistriţa condus de către Menuţ Maximilian, Oglinda literară prin scriitorul Gheorghe Neagu, Napoca News prin directorul editorialist Ionuţ Ţene, televiziunile locale din Bucureşti, Baia Mare, Vâlcea, Bistriţa, Iaşi, Timişoara, revistele editate de către publicistul George Roca, Gigi Baciu, Ion Iancu Vale, Ion Miclău, Aurel Pop, Sabin Bodea, Marin Toma sau Primăria Cluj-Napoca care a finanţat câteva numere din revista Agora Literară, inclusiv cele 16 reviste editate de Liga Scriitorilor Români.La Cluj-Napoca, fiinţează două Cenacluri literare patronate de Liga Scriitorilor,” Artur Silvestri”, condus de voichița Pălăcean Vereș, şi “ Vasile Sav“, actualmente “ Radu Stanca“, condus de Al. Florin Ţene. Prin strădaniile graficianului, scriitorului George Roca, președintele filialei din Australia, s-a introdus pentru fiecare filială, sigla Ligii scriitorilor Români, care însoțește toate aparițiile ziarelor și revistelor locale, sau orice act aparținând Ligii Scriitorilor Români. În cadrul cenaclurilor înființate-n fiecare filială, s-au desfășurat de-a lungul timpului diferite activități cultural artistice, lansări de cărți, dezbateri pe diferite teme de interes general sau strict culturale. Astfel, au fost organizate împreună cu filiala Vâlcea, lansări de cărți pe teme de istorie și întâlniri cu scriitorii membrii ai Ligii din Argeş, Cluj, la Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani. Filiala din Bucureşti a organizat lansări de cărţi la bibliotecile din capitală şi împreună cu Asociația Română pentru Patrimoniu, preşedintă scriitoarea Mariana Brăescu Silvestri, s-au acordat premiile anuale ale acestei importante organizaţii. Filiala Bucureşti a creat parteneriate cu Reţeaua Literară Europeană şi cu Tărâmul poeziei de pe aceeaşi reţea descoperind în concursurile organizate în colaborare poeţi foarte tineri, valoroşi, încă din şcoală. Tot în cadrul filialei Bucureşti s-au lansat cărţi ale scriitorilor filialei şi ale scriitorilor din Canada, Austria, la Biblioteca Metropolitană şi la Târgul Gaudeamus. Filiala şi-a desfăşurat activitatea în parteneriat cu instituţii naţionale sau cu fundaţii de prestigiu cum sunt Fundaţia de Interferenţe Culturale, Club UNESCO „Paul Polidor”, Fundaţia Mirabilis, de asemeni s-a participat la festivalul ONG-urilor prilej cu care sa oferit revista Ligii „Agora Literară”, cartea de vizită a Ligii Scriitorilor Români. Sau instituit premiile Artur Silvestri. Diploma comemorativă de recunoştinţă, titlul de Excelenţă culturală acordat scriitorului Artur Silvestri, pentru contribuţia la zestrea patrimonială a neamului românesc a fost înmânată soţiei sale Mariana Brăescu Silvestri. S-au acordat şi alte diplome de excelenţă în cadrul filialei Bucureşti. Filiala Braşov a colaborat îndeaproape la emisiunile organizate de către televiziunile locale NOVA, TVS și cu presa locală sau naţională, şi cu revista “Viaţa de pretutindeni” etc. S-au constituit parteneriate cu caracter permanent cu Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Judeţeană G. Bariţiu, Salonul Literar D. Magheru, Casa Mureşenilor, Societatea Libris, Societatea Kronart, Librăria Ochian din Braşov etc. S-au susţinut spectacole de muzică şi poezie în cadrul parteneriatului cu Clubul pensionarilor Braşov, de asemeni s-au intensificat colaborările cu publicaţiile din ţară cum ar fi „Citadela”, „Viaţa de pretutindeni”, „Oglinda literară”, „Cetatea lui Bucur”. Filiala Hunedoara, la rândul său, a acordat premiul „Virtutea Literară” unor scriitori, membrii ai Ligii. O intensă activitate a desfăşurat-o filiala Argeş. Un aport substanţial aducându-şi scriitorii George Baciu și Ion Hiru, aceştia participând în repetate rânduri la activităţi cu cartea organizate de filiala Cluj. La filiala Banat, condusă de Doina Drăgan, în colaborare cu oficialităţile din domeniul învăţământului a organizat prin cenaclul ce funcţionează în cadrul filialei Ligii Scriitorilor, numeroase întâlniri cu cititorii precum și lansări de cărţi la care au participat reprezentanţi ai presei locale. De asemeni în colaborare cu revista Heliopolis şi cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş s-au organizat întâlniri literare unde s-au dezbătut noile apariţii literare ale scriitorilor şi poeţilor locali, cu participarea Televiziunii Europa Nova din Timişoara. Filiala Banat-Timişoara a editat, până în present, două Anuare, care oglindesc activităţile acestei filiale.Filiala Iaşi, pe lângă acţiunile organizate în cadrul Cenaclurilor literare din localitate au colaborat şi cu acţiunile culturale organizate de către Cercul Militar Iaşi, la vernisajul expoziţiei de pictură organizată de către Cenaclul de pictură şi literatură Octav Băncilă. Un aport deosebit au adus membrii Ligii scriitorilor care-şi au domiciliul în Municipiul Gherla, participanţi activi în cadrul Cenaclului local Ion Apostol Popescu care organizează frecvent întâlniri cu cititorii şi scriitorii din Liceele din localitate, alte unităţi(Cămine de bătrâni, Case de copii, etc.) precum şi întâlniri cu persoanele private de libertate din cadrul Penitenciarului de maximă siguranţă din Gherla, unde au fost invitaţi şi alte personalităţi, scriitori ai Uniunii Scriitorilor. De asemenea în fiecare an se organizează activităţi cultural artistice cu diferite ocazii de omagieri ai personalităţilor româneşti(Mihai Eminescu, Ştefan cel Mare, Unirea principatelor, etc). În acest an, 2014 cu aceată ocazie s-au organizat schimburi de experienţă, întâlniri cu membrii Cenaclului literar „Octavian Goga” din Cluj, manifestare evidenţiată şi de presa locală, la care şi-au adus aportul membrii marcanţi ai Ligii Scriitorilor Români şi la care au participat şi membrii ai Uniunii Scriitorilor din România.

Liga Scriitorilor este fondatoarea şi una din iniţiatoarea sărbătoririi Zilei Naţionale a Limbi Române, sărbătorind-o împreună cu pesre 100 de scriitori în Staţiunea Jupiter, la Hotel Rio. Scoatem în relief tradiţia participării Ligii Scriitorilor prin preşedintele Al. Florin Ţene, sau a altor membrii, la manifestările cultural-artistice organizate de către Primăria Gherla, Casă de Cultură, Cenaclul literar Ion Apostol Popescu cu ocazia sărbătorilor „Zilele municipiului Gherla”, cu ocazii cu care s-au lansat de fiecare dată cărţi ale unor membrii ai Ligii sau ai altor scriitori sau poeţi locali, înmânânduse „Diplome de excelenţă” persoanelor care şi-au adus contribuţia în mod deosebit la dezvoltarea culturii locale şi nu numai.Pewrsonalităţilor acordăm medalia”Virtutea Literară “, pe care au primito Iulian Patca, Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Al. Florin Ţene, C.T. Dârţu, T. Barbu, Emil Istocescu, etc. Au fost organizate schimburi de experienţă între filiale, sau cenacluri literare, activităţi consemnate de-a lungul timpului în ziare sau popularizate pe posturi de radio şi TV locale, propunându-se ca şi pe viitor să se pună accent deosebit pe întâlnirile dintre Cenacluri din cadrul filialelor Ligii, cu cenacluri similare din localităţi, întâlniri cu elevii şi studeţii, răspunzând cu promptitudine la invitaţiile făcute în acest sens de către alte organizaţii, pe plan local. Filiala Cluj, în colaborare cu filiala Iaşi a organizat lansările Dicţionarului „Personalităţi Române şi faptele lor” de Constantin Toni Dârţu, preşedintele filialei Ligii Scriitorilor Iaşi. Filiala Braşov, preşedintele Popescu C. Viorica, în colaborare cu Fundaţia „Itu”, a organizat numeroase manifestări culturale, iar filiala Bistriţa prin Menuţ Maximilian a provocat acţiuni culturale, revistele, cărţile şi cronici culturale, în paginile cotidianului Răsunetul… Menţionăm în mod deosebit activitatea Cenaclurilor literare ale filialei Cluj şi „Vasile Sav”, unde în mod frecvent membrii Ligii Scriitorilor şi nu numai îşi lansează cu succes noile creaţii literare, aducându-şi un aport deosebit la dezvoltarea culturii…Tot în cadrul acestui cenaclu au fost organizate recitaluri de poezie cu concursul Grupului vocal Speranţa. De asemeni s-au organizat medalioane literarmuzicale, plastice, în colaborare cu Continue reading „Al. Florin ŢENE: LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în folosul culturii”

Dorel SCHOR: La pețit

 Era într-o sâmbătă după amiază, beam o cafea cu Menaşe şi tocmai discutam puţină politică internaţională, când a sunat la uşă madam Brodiciche din Odesa. Ne-am cam mirat pentru că dumneaei nu ne prea vizitează, mai ales când are părul pus pe bigudiuri.
   – Vă rog să mă scuzaţi, ne-a spus ea, dar am venit în legătură cu o acţiune filantropică. Noi, doamnele din bloc, ne-am gândit să-l însurăm pe băiatul cel mare al familiei Gurnişt. Are peste treizeci de ani, meserie bună, educaţie europeană şi merită, mai ales că a început să chelească.
   – Madam Gurnişt ştie? s-a interesat Menaşe.
   – Ferească Dumnezeu! Tocmai ea vrei să ştie?
   – Păi, băiatul ăsta nu se poate însura singur? N-a găsit o fată bună? Că doar băieţi nu prea sunt, dar fete câte vrei…
   – Şi-a găsit, spune madam Brodiciche, şi nu numai una. Dar nu sunt pe placul lui maică-sa. Doamna Gurnişt, doar o ştiţi,  e foarte, foarte pretenţioasă. Vreo două luni a umblat tânărul cu o educatoare de la cea mai bună grădiniţă din oraş. Nu i-a plăcut lui maică-sa că e blondă şi blondele au tendinţă la îngrăşare când se apropie de cincizeci de ani… După aia a umblat cu o fată brunetă, slăbuţă care lucrează la o bancă. A spus madam Gurnişt că nu e pentru el, că astea după o vreme, de prea multe conturi, devin religioase… Alta nu lucra la bancă, era cam tăcută, nu vorbea, adică nu vorbea atunci când vorbea madam Gurnişt şi tot nu era bună. Că, adică, o femeie care tace nu e femeie… Pe scurt, a mai făcut curte unei fete isteţe, care terminase medicina. A invitat-o la masă deja, şi fata, ca să-i facă plăcere, îi laudă friptura şi îi cere reţeta. Iar madam Gurnişt zice că o fată care nu ştie să gătească, degeaba a terminat o facultate. Şi totul se strică…

Continue reading „Dorel SCHOR: La pețit”

Simon JACK: Poeme

Zilele trec

 

una după alta zilele trec
ca aburii ferestrelor închise în spatele
zidurilor ce-și risipesc obloane,

rămân mereu același zid
același rost
intre cărămizi ce știu a descifra
…ruine amețitoare,

zilele trec
trec pe de rost
și lutul vămilor e gata,

cei ce aprind lumina după noi
aceleași ziduri în fața ferestrelor
umezite de aburii
altui noroi,

…dar cu obloane risipite
in nouă descifrare,

zilele trec
aceleași vămi, amețitoare!…

 

 

Flanel

 

La picioarele absurdului
iși fac baie în lapte de geană toate umbrele
ce s-au murdărit
in albul imaculat al insomniilor
cu gust de fructe de pădure,
un pic mai jos
orizontalul pământ al ochiului străveziu
se amestecă în copitele de rumeguș
al unei carii ce-și așteaptă ninsoarea
peste flori de liliac-vampir,

Continue reading „Simon JACK: Poeme”

Eleonora SCHIPOR: „Djura”- O importantă competiție la CIE Cupca

            Zilele acestea terenul sportiv de la CIE Cupca, a găzduit competițiile anuale ale jocului militaro-sportiv,  numit „Djura”.

            26 de școli din raionul Hliboca, însoțiți de instructorii lor au venit la aceste competiții, organizate de secția raională de învățământ public

            Prezenți din partea ARS Hliboca au fost dl  Lopuleac, metodiștii secției raionale a învățământului public Vasilii Șveț, Ruslan Șciur, Nicolai Leah, profesori de educație militară și fizică.

            În haine militare, echipați cu toate cele necesare, elevii școlilor noastre  au trecut  5 probe importante: cunoașterea primului ajutor medical, obstacolele, marșul la pas, canatul, tragerea la țintă.

            De asemenea toate școlile au prezentat câte o mapă cu o măsură petrecută în școală.

            Toate școlile s-au prezentat bine, dând dovadă de o bună pregătire, de seriozitate.

            Juriul, din componența căruiua au făcut parte metodiștii secției raionele de învățământ, reprezentanții comisariatului militar, au apreciat prin diplome  și cupe stăruința elevilor.

 

 

            Astfel echipa elevilor de la CIE Cupca, condusă de profesorul de educație militară Petru Morar, a obținut locul 2, obținând 5 diplome la diferite probe.  Locul întâi le-a revenit celor de la liceul din Volcineții Vechi.

            Juriul, în frunte cu dl Vasile Șveț a dat o înaltă apreciere pregătirii tuturor elevilor, le-a mulțumit profesorilor, dar și direcției CIE Cupca, pentru buna pregătire a școlii, a terenului sportiv, a inventarului de care a fost nevoie.

—————————–

Eleonora SCHIPOR,

pedagog-organizatoare la CIE Cupca,

Ucraina

Marin BEȘCUCĂ: Orologiu pentru Gabriela

OROLOGIU PENTRU GABRIELA

 

…cât departe pare timpul
în care ne-o gândim pe Gabriela…
ne stăruim să păstrăm geometria clipei neatinsă,
marginile desenului cu care i ne configurăm chipu-i,
este Lumina ceea…
din biserica lui Elidor,
când ne țineau lumânările împreunării
din Poala lui DUMNEZEU,
părea parte de scânteie
venită să adauge aur
în aura care urma să ne definească UNULne,
totul era atât de condensat,
keopsian aș putea spune!
unde misterul încă nu este întrutotul relevant,
cine om fiind să vorbescă nisipurile pustiei bob cu bob!?
așa ochii ei,
care se dădeau primenire
liturghiei din semnele căreia zideam Calea,
Gabriela!
armonia zidurilor dădea poezia
pe care ne mișcam privindu-i pasul
din laterala Mneriului,
și el vrăjit!
să nu piardă nimic
din surprinderea la care ne eram cu toții martor și parte,
iar când Elidor foșnea de-a dreptul
neliniștile Luminii căzute ca o orbire
care să ne facă să nu uităm ziua…
Duminica Domnului, din 18 a lui august, 2019!
totul se înrâurea din chipul ei alcătuind primenitul miresii,
și toate se adunau într-un joc de creion,
dincolo de versul care doar pe buze ni se scălda,
pastelul împletea sticlirile
când Nașa punea cununa lui Mărțișor,
și câtă poezie momentul ce se-mprumuta altui moment,
altui moment,
altoi din timp peste timp…
azi gândul nostru împreunat i-am dezlipit din depărtare
Ceasul venirii pe lume
și pare că timpul tot s-a adunat în clipă,
Gabriela vine-acum din Orologiu,
pumn de patru să ne fie gândul…

 

 

17 de octombrie         

                                         La mulți ani, Gabriela Victoria MNERIE!

 

…știi tu ce gust are lacrima?
iată ce frământ și cât frământ, că de stai în cotul privirii,
sigur pinealul sare la bătaie…
el știe cel mai bine cum se subîmpart treburile și lucrările
cu memoria,
chiar de ne-am rezuma la apă,
dar nu vreau rezumare!
stă în firea omului să scarpine timpul și trecerile,
în căutarea de adevăruri…
știi tu ce gust are lacrima?
părea că și DILIMANDJARO îmi pune întrebarea,
mai ales că el era jupuit de cosițele-i lan de porumb
iar combinele nu iertau nimic în sarabanda lor…
era o luptă dincoace de George,
iar întrebarea retorică a așteptului duce spre…
și George nu mai vine…!
timpul știe acest aștept pe de rost,
dar în lectura autorului,
totul are un mistic aparte… 666 ori 777, ori 888, ori
când bat clopotele, de ce bat, și de ce lacrima are și sare…
dar în sare sfârâie memoria!
gustul lacrimei păstrează numele celui care care
ți-a provocat-o, păstrează-i chip…
iar prelinsul, deși mereu același, are osebirea
între durere și bucurie…
plâng de bucurie!
tăciunii durerii s-au băgat sub pleoapă, de rușine!
ei mă copleșiseră atâta vreme,
iar când îndoiala prindea și asemănare,
numaidecât lacrima!
ea, chiar ea, venea să-mi scalde ascunsurile sufletului,
iar sufletul,
de ce să vă ascund?
mereu a fost în tagma cumsecade,
mdeh!
cum să spun…
cum să spun!?
biet om am descoperit faliile separate ale eului:
păcătosul, nebunul, și poetul…
Poetul era decisiv în marile momente ale oniricului,
dar acum eram călare pe Vis!
trebuia să aștept deszăpezirea marilor încleștări…
curg sloiuri!
pleoapa,
așa, de-al dracului,
să-mi vadă schima colțului de gură,
însă azi, pe seară, după ce dădusem ochiul cu Elidor,
am intrat cu capul în spinii amurgului,
dând de Marius Cel Vlăsceanu!
care mă prezenta peste cărțile mele,
Continue reading „Marin BEȘCUCĂ: Orologiu pentru Gabriela”

Adrian BOTEZ: Zboruri și chemări (stihuri)

ZBORURI ȘI CHEMĂRI

 

e toamnă – păsările zboară sus – pe ceruri :

cu glasuri depărtate – tot ne cheamă

în lumea lor – de dincolo de geruri

…dar cerul  – de atâta sânge – a-nceput să geamă…

 

chemări – chemări – o – mistice chemări

spre ce ne îmbiați – spre ce cărări ?

copacii-au ruginit de-atâta așteptare

a ruginit și sufletu-mi – de-atâta întrebare…

 

Păsări-Argonauți – oare-ați aflat

acolo sus – Lâna de Aur și Lumină ?

ori vreți s-aveți – în noi – tovarăși – doar – de drum și vină?

 

singure vă simțiți ?– sau vreți a ne da sfat ?

…s-a-ntunecat – în zare – zborul enigmatic :

mă lasă mai sărac – mai trist – mai fără de jăratic…

***

 

BĂTRÂNE PRĂPĂDITE ȘI UMILE – FRUNZE

 

bătrâne prăpădite și umile

frunze-și întorc pe dos paltonul cenușiu

se zgribulesc sub Vânt – călău sașiu :

da – știu că nu mai au nici nopți – nici zile…

 

toată filosofia lumii e-n cuvântul „toamnă” :

acum și doar acum – curva din ea e …“doamnă

și-i răstignită – viril – pe largi melancolii

e timpul smead – când morții s-amestecă-ntre vii…

 

cenuși se scurg din ace de ceasornic

iar peste noapte – peste moarte – treacă-se Copac Dornic :

leapădă-se de Foi-Raze – toate umile – dar de-AICI și-ACUM

 

pentru Visul Cărților-Văpăi – de peste Drum…

…cine te-a mințit – din cei cu Mantie ori cu Tiară

că va fi – iarăși – Nouă Primăvară ?…

 

…dacă-ntrebai Moșneag Celestul – ți-ar fi spus

că-acum e – către Bezne – ULTIMUL APUS…!

***

 

 

ÎNCEPUT DE ELEGIE

 

suspin – și eu – pe unde

m-apucă

suspinul

 

nu – nu : suspină la

Temelia Lumii – numai la

Temelia lumii

 

dar – unde-i

Temelia Lumii ?

 

…cad bucăți de

mortar – amestecate cu

păsări : mă uit în

jos – să văd cât de

jos – până unde

jos – cad : poate că acolo să fie

Temelia Lumii…

 

…o lacrimă îmi cade pe

mână – din

cer : probabil că

Temelia Lumii e-n

mâna mea – și e-n cer :

 

prea tac toate – uitându-și de

sine – după acest început de

elegie…

 

pun mâna – streașină – la

ochi : da – cu adevărat – din

sufletul meu – se vede

Continue reading „Adrian BOTEZ: Zboruri și chemări (stihuri)”

Ileana VLĂDUȘEL: Atâta iarnă

Atâta iarnă

 

Atâta iarnă ne desparte

De răsăritul din priviri,

Se zbat săruturi prinse-n ruguri

Și rup  uscate rădăcini!

 

Atât se zbuciumă furtuna

În pieptul nostru viscolind,

Când alungat-a fost iubirea

Stingând lumina din priviri!

 

Atâta iarnă ne desparte

În vara asta, dragul meu,

În timp ce  viscolesc săruturi

Și  plâng singurătăți în noi!

 

Ne sunt privirile orfane

De doruri rătăcind pe drum,

N-a mai rămas măcar o floare

să înflorească-n noi iubiri!

 

Atâta iarnă în privire,

în răsărituri amurgiri,

cad frunzele, uscate-zile

și-n pieptul nostru mor iubiri

——————————-

Ileana VLĂDUȘEL

16 octombrie 2019