IUBIRE DE MAMĂ

Privesc de multe ori în depărtare,
Te strig cu dor, iar tu din zare,
Alungi din suflet orice ger,
Maicuță, ce frumos zâmbeşti din cer.

În zorii zilei când îmi sting setea,
Din roua florilor de vară,
Când amintirile nu sunt o povară,
Se leagănă pe unde line-al unui vânt,
Ți-aud glasul suav de-odinioară,
Venind de undeva, dintr-un loc sfânt.

Şi uneori îți regăsesc privirea,
Pe flori albastre, ca o fotogramă,
Tu-alungi din mine orice teamă,
Cu iubirea ta eternă,
Cu iubirea ta de mamă.

Trecând încet prin anotimpuri,
Îți văd paşii prin nori albi, pufoşi,
Şi-mi amintesc cum îmi spunea-i odată,
Şoptind cu glasul tău duios:
„Copil drag sa nu uiti niciodată,
Viața e un basm frumos!”

VIAȚA E O POEZIE

Stingându-şi setea pe la vreun izvor,
Zburând în înalţimi şi printre nori,
Păşind pierdut în gânduri, prin abis,
Sufletul știe, viața este doar un vis.

Călătorind pe stele singuratice,
Păşind grăbit spre-un ideal suprem,
Şi uneori şoptind cuvinte enigmatice,
Sufletul ştie că viața este un poem.

Construind castele efemere,
Rațiunea crede în putere,
Dar totul are-n esență o altă fire,
Sufletul ştie, viața e numai iubire.

Atâta bogație şi autoritate,
Atâta râvnă, atâta confuzie,
Dar sufletul rămâne-n pietate,
El ştie, viața este o iluzie.

Jonglând prin înalţimi şi coborâşuri,
Şi amuzându-se citind vreun vers,
Sufletul zâmbeşte, căci el ştie,
Că va trăii odată, undeva în univers.

––––––––––––-

Anisoara Laura MUSTEȚIU
Sydney, Australia

8 Martie 2019