Comunicat de presă: Începutul lunii august a consemnat continuarea seriei de evenimente organizate în China pentru marcarea Centenarului de către Ambasada României la Beijing.
Cu ocazia prezenței în China a tânărului artist Botond Szőcs, student al Universității Transilvania din Brașov, considerat unul din cele mai promițătoare talente pianistice ale secolului XXI, șeful de misiune român, Excelența Sa Basil Constantinescu, a dorit să marcheze anul Centenarului în unele dintre cele mai importante provincii ale Chinei prin promovarea unui talent românesc, un rezultat al școlii muzicale românești și al pasiunii și devotamentului pentru artă. Astfel, ca parte a vizitelor de lucru ale ambasadorului României în provinciile Zhejiang, Liaoning și Hebei au fost organizate recitaluri ale tânărului muzician român care au încântat publicul chinez, adăugând prestigiu succesului înregistrat la Beijing.
Recitaluri de excepție pentru publicul chinez
Beethoven, Liszt, Rachmaninov – nume valoroase ale lumii muzicale au răsunat în prestigioase așezăminte culturale din provinciile chineze și au adus emoția muzicii mai aproape de publicul chinez, prin interpretarea de excepție a pianistului de 23 de ani.
Prima oprire, în data de 3 august, a fost orașul Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang, considerat a fi cel mai dinamic și inovator oraș al Chinei. Organizat în noua clădire a Conservatorului Muzical, recitalul a reprezentat o ocazie unică de promovare în rândul autorităților locale și a unei audiențe largi a talentului și valorii școlii interpretative românești.
Cea de-a doua oprire a regăsit delegația română în Shenyang, capitala provinciei chineze Liaoning. Ambasadorul României a ținut ca recitalul din data de 8 august din acest oraș a stat să stea sub semnul unei duble aniversări: Centenarul și marcarea a 25 de ani de la înfrățirea provinciei Liaoning cu județul Brașov. Organizat cu sprijinul autorităților provinciale și municipale în clădirea Conservatorului din Shenyang, cea mai veche și prestigioasă instituție de acest fel din China, în prezența unei audiențe obișnuite cu înalte standarde artistice, recitalul a înregistrat un succes remarcabil, răsplătit cu aplauze și ovații.
Serată de muzică clasică cu parfum de vinuri și bucate românești
Remarcabila serie de recitaluri de muzică clasică a continuat la Beijing la 10 august, cu un spectacol de gală, organizat de către ambasada română la The Capital Club, un club exclusivist al elitelor din domeniul afacerilor, culturii și media din capitala chineză. Acordurile de pian au fost împletite cu notele înmiresmate ale unei seri autentic românești, în care participanții au avut privilegiul să participe la o sesiune de degustare de vinuri românești de elită asezonate cu brânzeturi și mezeluri tradiționale românești de casă. Noblețea serii a fost întregită de prezentarea specială făcută de către somelierul companiei SinoDrinks, importator în China al vinurilor Domeniul Coroanei, care a oferit celor prezenți o incursiune în istoria Familiei Regale a României, a podgoriei Segarcea, a poveștii vinurilor românești și a selecției de elită oferită spre degustare.
Marcarea pietrei de hotar în prietenia româno-chineză
Ultimul recital a stat, ca toate celelalte, sub semnul prieteniei româno-chineze, însă simbolistica sa a fost una cu totul deosebită. În 12 august, Botond Szőcs a urcat pe scena Zhongjie Youth Palace din Cangzhou, oraș al provinciei chineze Hebei, pentru un ultim concert organizat de către Ambasada României, de data aceasta cu sprijinul Fermei de Prietenie Sino-Ceho-Slovacă, un etalon al îndelungatei tradiții de cooperare a Chinei cu statele din Europa Centrală și de Est.
Acest eveniment s-a dorit a avea o încărcătură specială, E.S. Basil Constantinescu, ambasadorul României precizând în discursul său că există o punte specială de legătură între cehi, slovaci, chinezi și români care datează de exact 50 de ani. În august 1968, România se opunea invaziei Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, atitudine sprijinită de către China. Acesta luare de poziție a rămas în istorie ca momentul care a pecetluit prietenia sino-română, inclusiv prin faptul că, în acest context, Ambasada României la Beijing a rămas până în prezent singura misiune diplomatică vizitată de două ori de către un premier chinez: în august 1968, când premierul Chou Enlai a exprimat sprijinul și aprecierea față de poziția României referitoare la invazia Cehoslovaciei și a doua oară, câțiva ani mai târziu, pentru a mulțumi României pentru contribuția crucială în normalizarea relațiilor sino-americane.
Spectacole cu sala plină
Botond Szőcs a fost însoțit în această serie de recitaluri de mentorul său, Prof. Dr. Stela Drăgulin, Directorul Centrului Muzical al Universității Transilvania din Brașov. Prin atenta sa supraveghere și susținere, tânărul student brașovean a reușit să câștige inimile audienței chineze și să ofere o interpretare plină de sensibilitate a unor piese complexe, recunoscute pentru măiestria artistică pe care o impun interpreților.
Toate cele patru spectacole, atât cel din Beijing, cât și cele din provinciile chineze, au fost susținute cu sălile pline, demonstrând interesul audienței chineze pentru arta și cultura românească.
––––––––
Alexandra ACHIM
Cancelaria Ambasadorului
Beijing, 13 august 2018
Duminica, 19 august 2018 s-a făcut sfințirea bisericii „Sfânta Maria” din orașul Sydney, Australia.
Cuvântul stigmergie a fost introdus de către biologul francez Pierre-Paul Grassé în anul 1959 pentru a desemna fenomenul prin care insectele sociale (furnici, albine, termite etc.) sunt stimulate să acţioneze prin însăsi opera pe care o realizează. Acest cuvant se formează prin alaturarea cuvintelor greceşti „stigma” (marcaj, semn) şi „ergon” (muncă, acţiune). În traducere literară, stigmergia semnifică acţiunea unui agent ca urmare a „semnelor” („marcajelor”) lăsate de agenţii predecesori, angajaţi în realizarea unui obiectiv comun. În domeniul activităţilor umane, până acum au fost consacrate două modele de bază privind organizarea indivizilor: modelul ierarhic-competitiv şi modelul cooperativ. În cazul primului model, activităţile umane se desfaşoară în cadrul unei ierarhii piramidale, sarcinile de lucru fiind transmise şi controlate de sus în jos. Modelul generează „secrete de muncă” şi competiţie între membrii organizaţiei. În etapa actuală, acest model devine, din ce în ce mai mult, o frâna în realizarea progresului tehnologic. Al doilea model, aplicat în cadrul echipelor de dimensiuni relativ mici, se bazează pe consensul participanţilor. Ca urmare, necesită timp îndelungat pentru stabilirea consensului, fiind ineficient în grupurile ai căror membri au niveluri de educaţie şi de cultură diferite. În cazul modelului ierarhic, un individ cotrolează grupul, pe când în cazul modelului cooperativ grupul contolează individul. Stigmergia conduce la un model organizaţional cu totul diferit. Inspirat din modul de acţiune al insectelor sociale, acest model se bazează pe iniţiativa şi pe colaborarea distribuită şi egală a tuturor membrilor grupului. Nici-un individ nu are nevoie de permisiunea cuiva (ca în modelul competitiv) sau de consensul membrilor grupului (ca în modelul cooperativ) pentru a iniţia o acţiune sau un proiect. Fiecare membru al grupului are autonomie completă în demersul creativ, iar puterea grupului rezidă în capacitatea de a accepta sau de a respinge acest demers. Modelul stigmergic este vizibil în proiecte precum Wikipedia, softurile Open Source, sau în jocul unei echipe sportive ( fotbal, volei ctc.). Pentru a da un exemplu mai recent, noi cei care publicăm în revista revistele on-line alcătuim un grup care acționează stigmergic. Ajunși în acest punct, se poate emite ipoteza potrivit căreia în realizarea oricărei creații umane acțiunile, gândurile, cuvintele creatorului sunt stigmergice, întrucât sunt generate pentru îndeplinirea aceluiași scop : realizarea operei științifice, artistice, literare etc.
Există o tendința omenească de a considera majoritar și dominant ceea ce este zgomotos, țipător, la vedere. Până la un punct este de înțeles căci acest gen de manifestări atrag atenția. Dar cel mai adesea aceste manifestări foarte la revedere nu sunt alta decât superficialitate și cel mai adesea superficialitate de prost gust. Între felurile de care pomeneam se găsesc vorbirea tare și vulgară, ținuta vestimentară ostentativă, vulgaritatea afectivă sau afectivitatea lacrimogenă, abundența termenilor hipocoristici („de drăgălășenie”, alintul țigănesc gen: „scumpul”, „puiul” și eiusdem farinae). Cel mai frecvent aceste manifestări se pot întâlni în marginea orașelor mari, în „mahalale”, acolo unde locuitorii nu mai sunt definiți, se află într-o îndoilnică tranziție de identitate și unde cei mai mulți nu au identitate, fiind purtați de impulsuri mimetice, imitație rău aleasă. În acele locuri „modelele” sunt cântăreți și cântărețe la modă, preferința muzicală este „maneaua” și sursa de informare televizorul sau zvonul. Dintre asemenea locuitori se alege gloata care se îmbulzește în adunări sau „proteste” fără rost; gloată care poate ucide și distruge fără să aibă idee de ce o face. Aceia sunt oameni periculoși.