Sofia Doina GAVRILĂ: Renunțări

Renunțări

 

Din neînsemnatul, măruntul fir de nisip
se naște o perlă rară din cruntă durere,
în neantul inimii stă ascuns al iubirii chip,
purtat în suflet, cu mister, dor și tăcere.

Iar trupul acesta un hotar de lumină,
te doare de dor când acceptă destinul,
de a fi doar trecere între viață și tină,
gustând pe rând, și mierea și veninul.

Aduni în suflet ecoul urletelor de lupi,
o mare fremătând în zbucium de apă,
și zumzetul dulce al albinelor din stupi,
când fiara din suflet cu lacrimi se-adapă.

Să te răzvrătești împotriva cui, a sorții?
să cauți printre neadevăruri dreptatea,
sau să accepți, să te desfete vraja nopții
în mrejele minciunii găsind voluptatea.

Ne dăruiești tu viață, prea târziu uneori,
ce trebuia de mult să trăim, să se întâmple,
pierduți în labirinturi prea pline de erori,
devii înțelept când ninsorile-ți cad pe tâmple.

Și te întrebi, de ce tu viață mi-ai dat acest bun,
când uneori e prea târziu și toate-n tine apun???

—————————–––

Sofia Doina GAVRILĂ

20 februarie 2019

Elena NEAGU: Lacrimă de nor

M-am închis în lacrimă de nor
ca să mă simți și să te dor

În mine m-am închis și-am ferecat ferestre ,
să mi-te plâng , cât toate ploile terestre…
M-ascund in fluturi ,în galben de gutuie ,
să nu mai știu cum sufletu-mi în rugă
și azi, golgota suie…
Mă dori,cum doare rugăciunea în lacrimi
către cer,
mă dori de la Drăgaică și până-n
Lerui-ler…
M-ascund sub crucea nopții, ca penele
de corb,
fântânile’au secat, nici strop de apă
nu-mi e îngăduit să sorb.
In muguri nu m’ascund, dezgheț
nu mai aștept …
m-ascund in … joi să pot uita de rana mea
din piept …
… să pot uita de noi…

————————-

Elena NEAGU

18 februarie 2019

Miriam Nadia DĂBĂU: Iubire de Brâncuși

Iubire de Brâncuși

 

La porțile tale, istorie,
bat clopote românești
prin Poarta Sărutului liber
Brâncuși te primește-n prezent!

Pe boltă sunt stele ce plâng,
pe pământ urmași ce suspin,
dar dragostea de frumos
E scrisă pe piatră sublim!

Un dor mare spre infinit
e Coloana lui Brâncuși
cu ea atingi norii visând
de român singuratic, plângând!

Mai lasă, istorie, trecutul,
prezentul e aici printre voi,
Brâncuși lovește cu dalta
Și scrie iubire în noi !

———————————–

Miriam Nadia DĂBĂU

(Miriam Miriam)

Paris, Franța

20 februarie 2019

*Imagine: Constantin Brâncuși -„Domnișoara Pogany III” din 1933

Elena TUDOSA: La o margine de gând (poeme)

Scânteie reaprinsă

 

Rătăcită, pierdută printre gânduri în amurg de seară,
Îmi privesc sufletul stins, ca o liră fără de acord,
Mă închid într-o lume a mea, ca să nu doară
Tristețea, din care blestemată am fost ca să sorb.

 

Mă cufund în tăcerea în care dureri rău mă rod,
Și mă simt precum arcușul rupt de vioară,
Vitregita de soartă – s prizoniera pe-al destinului eșafod,
Condamnată să-mi beau pelinul din cupa amară.

În adâncul în care mă pierd cărarea mi-e pustie,
,, la o margine de gând”,, mă opresc să caut al meu loc,
Mă desprind de drumul ce mi l-a hărăzit o ursitoare șuie,
Să-l străbat aiurea, fără să găsesc un strop de noroc.

Dezamăgită de viața ce mă chinuie și mă arde,
Ca pe un rug mocnind în jar cu foc de dor,
Mă desprind de iluzii și de speranțele fade,
Caut(vreau) să-mi împac sufletul, în liniște să-l înfășor.

Arunc clipele triste, le prefac în pulbere de argint,
Și le-mprăștii în zarea întunericului în care pășesc,
Încercând să nu cad în abis să mă pierind (cufund),
Din durerea ce-o sorb, îmi scriu versul prin care trăiesc,

Și ca o scânteie am să mă reaprind, din cenușă în care mocnesc.

 

Consolare

 

O, Doamne vieții de-aș putea,
Să-i întorc roata înapoi,
Să nu trec prin ea singurea,
Să fim din nou, noi amândoi.

Dar e un gând ce e fugar,
Căci roată vieții nu se poate-ntoarce,
Și ce-mi doresc e în zadar,
În viata mea, n-am liniște și pace.

Și voi urma dar calea ei,
Destinului mă voi supune,
Sperând ca anii, să nu-mi fie grei,
Acum, că eu nu te mai am pe tine.

Asa a fost să fie, al vieții mele fir,
Chiar de-i cu noduri și multe suspine,
Ii mulțumesc lui Dumnezeu că mai respir,
Și că mă aflu și mă mișc prin lume.

Mă consolez cu viața ast’a mea,
Și cu destinul dat de Dumnezeu,
Nu sunt eu cel ce-o pot schimba,
Nimic nu se întâmplă făr’de-ajutorul Său.

——————————-

Elena TUDOSA

20 februarie 2019

Florentina SAVU: Mi-a îmbobocit inima

Mi-a îmbobocit inima

 

Mi-a îmbobocit inima
Și strălucește
Cu zâmbete de roșu-aprins,
Toți bobocii săi
Își iau sevă
Din nervurile sale
Și se înalță în lumină
Cu zâmbete discrete
Pe chip.
Inima bate în ritm de iubire
Și fiecare bătaie
Devine boboc.
Din aceștia
Rup cu mâinile mele
Și dăruiesc
Oamenilor triști,
Înșelați ori sărmani,
Măcar pentru
A le presăra pe buze
Din petalele lor
Și a le stârni apoi
Zâmbetul și speranța…

Da, mi-a îmbobocit inima!

———————————–

Florentina SAVU

19 februarie 2019

Ioan PRISACIUC: Ce culoare are vântul?

Ce culoare are vântul?

 

Ce-n păr se joacă că nebun,
Spune-mi! Cum zboară-n noapte gândul?
Nu știu! Nu știu ce să îți spun..
De unde izvorăște sentimentul?
Dragostei pentru o floare,
De unde vine-n noi durerea?
Unei iubiri ce-n lacrimi moare!
Cum ajungi pân’ la speranță?
Dacă sufletu-i pustiu,
Unde se ascunde jalea?
Să o-nchid..pân’ nu-i târziu!
Cum poți să rupi…lanțuri,lacăte?
Ce sufletul ți l-au legat,
Cum poți să treci de suferința,
Unei mame ce-a plecat?
De ce nu sunt iubiri eterne?
Copii fără de lacrimi pe obraji,
Cum de războaie-ncrancenite,
Fac mii de victime și azi!
Ce suntem noi fără credința?
Fără Dumnezeu de sus…
Fără crucea de durere,
Ce-n Golgota a apus!
Ești doar pământ, pământ cu suflet,
Unde florile vor crește..
Și udat cu multe lacrimi,
De femei…ce nasc în iesle!
Cine-mi spune unde-i moartea?
Inimă să-i cuceresc,
Să-mi lase părinți-n viată,
Și pe toți ce îi iubesc!

——————————-

Ioan PRISACIUC

Imagine Internet

Alexandru NEMOIANU: Despre verticalitate

În urmă cu câteva zile (Februarie, 2019) unul din principalele canale de știri TV din USA a prezentat un interviu cu Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Sziajjarto. În primul rând, cu anume invidie, am observat Engleza perfectă în care se exprima ministrul maghiar, fără accent, fără greșeli, fără pauze.

În interviu, ministrul maghiar explica nouă politică de încurajare a creșterii populației în Ungaria: prin stipendii și avantaje financiare date familiilor cu mai mulți copii. În același interviu, Peter Szijjarto, fără emfază, dar categoric, a repetat că Ungaria nu va admite politica de diluare etnică, adică influxul de migratorii distructivi care năpădesc Europa. Ce a fost remarcabil, a fost împrejurarea că cel care lua interviul, Tucker Carlson, a încheiat spunând, ”este un privilegiu să trăiești într-o asemenea țară(i.e Ungaria”.

Imediat am simți durere, asta luând în considerare modul în care se vorbește și este tratată România. Iar aici trebuie subliniate câteva lucruri.

Guvernul Ungariei, sub Președenția admirabilului patriot Viktor Orban, a făcut punct central din guvernarea sa promoveze interesele Ungariei și ale Ungurilor. Iar asta a însemnat, în primul rând, afirmarea fără timiditate a valorilor care definesc “fenomenul ungar” și în primul rând identitatea lor creștină. (Nu este vorba aici de a spune dacă politica ungară este bună sau rea în relație cu România, este vorba doar de sublinierea faptului că guvernul Ungariei este curajos și vertical moral și, mai ales, loial față de Poporul pe care îl reprezintă). În acest context guvernul Viktor Orban a respins orice încercare de presiune și amestec în treburile interne din partea Bruxelles și în cuvinte, uneori doar marginal “diplomatice”, le-a spus să își vadă de treabă. La fel, atunci când demonicul Soros a căutat să copleșească opinia publică maghiară, fără multe ceremonii Viktor Orban l-a poftit pe ușă afară; și pe ușă a ieșit vipera bătrână. Iar asta în condițiile în care Soros este un aprig promotor al “Ungariei Mari”! Dar Viktor Orban a înțeles că dacă “fenomenul ungar”, caracteristicile ungare, dispar, la nimic nu folosește nici Ungaria “mare” și nici Ungaria “mică”. Atunci când USA a dus prizonieri în afară USA, pentru a îi putea tortura în voie, Ungaria a refuzat să îi accepte pe teritoriul ei și, mai mult, a refuzat ca avioanele care îi transportau să treacă prin spațiul aerian maghiar. Iar rezultatul acestei atitudini ferme a fost că Ungaria se bucură de respect în față tuturor țărilor lumii.

Am menționat toate acest lucruri pentru a sublinia că verticalitatea morală are importantă și lipsa ei are teribile consecințe. Încă mai dureros, ca exemplu în contrast, se află România.

Întreaga slugărnicie față de orice capriciu al USA și lacheilor săi, compromiterea securității naționale prin acceptul amplasării bazelor de rachete americane în România, acceptarea torturării “prizonierilor” americani în închisori românești, punerea serviciului de siguranță al țării sub control American, TOATE aceste manifestări de abjectă slugărnicie nu au folosit la nimic. La nimic nu au folosit declarațiile goale de conținut despre relația “strategică” dintre România și USA. Ambasadorul USA își permite să ia la rost când vrea guvernul României, își permite să se se comporte ca un proconsul care aprobă sau interzice acte de politică internă și are obrăznicia să trateze România că pe o colonie bananieră. În România George Soros, vipera bătrână, care este dușman jurat al Românismului își face de cap: controlează ONG-urile, bună parte din media și acum și “opoziția”, adică USR, PLUS, ”julien”, prin sinistra organizație “Pentru o Românie curate” al cărei “ideolog” este drăgălașa Alina Mungiu-Pippdi. Așa zisa “opoziție” din România: USR, PLUS, ”julien”, abominatia #rezist,ONG-urile și toți “imbecilii utili”, nu fac decât să supraliciteze slugărnicia. Reprezentanții acestor abisuri ale necinstei sufletești nu pregetă să denunțe România tuturor celor care vor răul țării și mai nou promovează o persoană, nedeterminată ca gen și suspectă penal, într-o funcție în care ar putea face rău României. Persoana cu pricina întreține o ura jurată față de România și Români și starea ei de suspectă penal ar trebui să o descalifice de la poziții procuratoriale, ea se află într-un flagrant conflict de interes. Iar la asta se adaugă dorința sistematică a aceleiași “opoziții”de a degrada cultura românească și a perverti sufletul românesc. Programul lor, în această privința, prevede promovarea politicii de “corectitudine politică”, eliminarea conceptelor de dragoste de Neam și Țară și glorificarea unei “culturi” în care sodomia și transexualitatea sunt considerate manifestări de sănătate și în care distrugerea moștenirii creștine, care a fost și este temelia civilizației românești, devine o virtute, iar acestea se adaugă unei adevărate goane către slugărnicie și supunere față de transnationali, și tot ce înseamnă imperiul globalisto-sodomit.

Știu bine că mi-am atras și îmi voi atrage insultele celor care sunt cantonați într-o obtuzitate anostă, a celor necinstiți sufletește, a celor care continuă o “lupta” contra unui comunism care, Slavă Domnului, nu mai există în România de treizeci de ani, a celor care nu pricep și stau cu capul în nisip și ciugulesc din mâna demonicului Soros și slujitorilor lui, dar am să repet: în momentul de față actuala administrație reprezintă, pentru România, răul mai mic. Să nu ne amăgim!

Cele pe care le-am spus sunt știute de către majoritatea Românilor, sunt știute de România “tainică” cea care, întotdeauna, a stat la greu și a dus greul. Politica și acțiunile unei “opoziții” alcătuită din oameni necinstiți sufletește și din dușmani jurați ai Neamului Românesc, USR, PLUS,”julien”, abominatia #rezist,ONG-urile sau “România curată”, ideologizată prin drăgălașa super-sorosista, ar trebui oprite. Majoritatea, România “tainică”, ar trebui să vorbească și să arate cu degetul pe acești răi. Dar mai ales, aceiași Românie “tainică” trebuie să știe bine că răul pe care îl face această “opoziție” a incorectitudinii morale, atunci când își va fi făcut lucrarea, va trebui corectat tot de către România “tainică”. Va fi reparat acest rău de către România națională și creștină, România frumuseții, eleganței și demnității, România pe care o iubesc din tot sufletul!

—————————————

Alexandru NEMOIANU

Istoric
The Romanian American Heritage Center

Jackson, Michigan, USA

20 februarie 2019

*Materialele publicate nu reprezintă și punctul de vedere al revistei, responsabilitatea asupra conținuturilor acestora revenind, în totalitate, autorilor.

Rexlibris Media Group: Concursului Național de Poezie „Radu Cârneci” (ediția a II-a)

 

COMUNICAT

 

Revista Arena literarã și Asociația Difuzorilor și Editorilor-Patronat al Cãrții organizeazã în anuI 2019 a doua ediție a Concursului Național de Poezie „Radu Cârneci”, care va fi premers de un moment comemorativ „Radu Cârneci”, organizat de Editura „Betta” și revista „Arena literară”, pe 15 februaerie, orele 16.30 la Casa Schiller din str.Batiștei nr.15 sector 2, București.

Concursul se va desfășura în  perioada 15 februarie-15 martie, finalizându-se cu acordarea premiilor și cu  lansarea ANTOLOGIEI  ce va cuprinde cele mai valoroase dintre poeziile selectate în cadrul concursului. Festivitatea care va încheia Concursul va avea loc în zilele Salonului Internațional de carte „Bookfest-2019″ (finalul lunii mai). Concursul Național de Poezie „Radu Cârneci”, ediția 2019 se va desfãșura în conformitate cu urmãtorul

REGULAMENT

 

  1. Participarea este deschisã poeților de limbã românã, indiferent de vârstã și țara de rezidențã;
  2. 2. Poeziile (ineditecare nu au fost publicate ori postate) vor fi scrise în document word, cu diacritice, paginare A4, font TNR de 12, spațiere la 1,15 – 1,5, vor avea cel mult 5 pagini (3-5 poezii, între care, obligatoriu, UN SONET) și vor fi trimise într-un attach doc, prin e-mail pe adresa,

arenaliterara@yahoo.com

începând cu data de 15 februarie 2019, orele 00.00,

pânã la data de 15 martie 2019, orele 24.00.

Tematica va fi: Iubirea.

 

  1. Într-un attach separat, autorul va trimite un scurt CV, datele de contact (nume și prenume, adresa de domiciliu sau rezidențã, numãrul de telefon și adresa de e-mail) și o fotografie bust, obligatorie pentru cei care doresc ca textele sã le aparã în ANTOLOGIE. Se va preciza expres opțiunea fermã de a achiziționa (sau nu) ANTOLOGIA (2 ex.-70 lei, inclusiv trimiterea prin poștă, la domiciliu).

 

După finalizarea selecției poeziilor ce vor fi incluse în antologie (15 martie-25 martie), autorii vor fi anunțați precizându-li-se  termenul și modalitatea de plată.

  1. Jurizarea se va face în perioada 25 martie-10 aprilie, grupajele de poezii selectate vor fi supuse atenției unui juriu format din 5 scriitori de prestigiu (3 poeți și 2 critici).
  2. Rezultatele vor fi anunțate în revista „Arena literarã” nr. 13 în alte publicații de profil, pe Facebook (pagina Roșu Nae), în grupul Arena literară, pe site-ul:

http://editura-betta7.webnode.ro și pe alte site-uri culturale.

  1. 6. Se vor acorda trei premii și trei mențiuni iar cele mai bune poezii vor fi publicate în numerele următoare ale  Arenei literare  și în alte publicații cu care colaborăm.
  2. 7. La propunerea juriului, cele mai valoroase 50 grupaje de poezii trimise pentru concurs, vor fi incluse într-o ANTOLOGIE.
  3. Laureații ediției I pot trimite poezii, numai dacă doresc să fie incluși în Antologia concursului, ei neintrând în jurizare.

Alte precizări:

  • organizatorii pot decide neincluderea în antologie a participanților la concurs care nu doresc achiziționarea ei, indiferent de locul ocupat;
  • Premierea laureaților, care vor fi anunțați individual și lansarea Antologiei vor avea loc în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest-2019 de la finalul lunii mai, cel mai probabil duminică, 2 iunie, după orele 12.00.

––––––––––-

Revista Arena Literară

și A.D.E.-P.C

București, februarie 2019

 

Mariana POPAN: Călător prin timp

Călător prin timp

 

În fiecare clipă orice melc
Îşi urmează milimetric paşii,
Precum o clipă prin nisip
Se scurge, reurmându-şi aşii.

Ca nişte clipe suntem noi,
Prin timpuri stele infinite,
Nu ştim:sclipi-vom în nocturn,
În jurul lunii regândite?

Nimicul stelelor se-adună,
Precum, din clipe, un minut
E-un pas uriaş făcut pe Lună,
Minutele-s de nepierdut…

Cum din nimicuri reapar,
Mereu, mereu clipite vii,
Clipitele-n minute stau,
Minutele-n ore târzii…

Şi orele? În alte ore?Şi zilele
Ce trec, cum trec, deşi nu trec;
Doar noi înaintăm în timp:
Cum luni adună ceea ce petrec.

Iar anii noştri, vrem, nu vrem,
Adună multe, multe zile,
În săptămâni, în luni şi luni,
Precum ţârăna printre mile.

Şi ne-ncetat se scurge timpul…
Mereu, mereu, la fel:mereu;
Noi trecem, deşi stăm în spaţii,
Cum, Cronos trece ca un zeu.

…Aşa vor trece vieţi şi vieţi,
Clipă cu clipă-n univers,
Aşa vor trece toate-n van, …
Doar noi lăsăm doruri prin vers…

———————————-

Mariana POPAN

Baia Mare    

19 februarie 2019

Dorel SCHOR: Camera de forță (schiță)

– M-am înscris la un club sportiv. îmi spune Menaşe. De fapt, la fitnes, un fel de cameră de forţă, unde îţi dezvolţi armonios musculatura, postura şi figura. Mă duc aproape în fiecare zi pentru aproximativ o oră.

– Felicitări, spun eu, astăzi ai fost?

– M-am dus, numai că jos, la intrare, mă întâlnesc cu poştaşul şi-mi dă o scrisoare recomandată. Nici nu am citit-o cu toate că era pentru nevastă mea. Dar am urcat din nou ca să las scrisoarea acasă, nu era s-o pastrez în maiou şi chiloţi… Când intru, ţinea unul o conferinţă la radio despre cafea. Ce era să fac? Mi-am făcut o cafea.

– Foarte bine, cafeaua te face mai sprinten.

– De acord, dar nu pot s-o beau fierbinte. Până se răceşte, mă gândesc, am timp să văd ce mai e la internet… Şi ce crezi? Am primit un articol despre virtuţiile grozave ale ardeiului iute. Nici nu bănuieşti cât e de important să consumi ardei iute!

– Şi ce ai făcut?

– Ce era să fac? Mi-am schimbat îmbrăcămintea şi m-am dus la supermarket să cumpăr ardei iute. Noroc că raionul de verdeţuri e la distanţă de cosmetice, că acolo precis putea să fie Rozica şi nu am vrut să mă vadă. Dar să cumpăr numai un ardei, mă jenez… Stau la coadă pentru atâta lucru? Aşa că am mai achiziţionat nişte hârtie igienică şi nişte sticle de apă minerală, ca să vadă toţi că ne hrănim sănătos… Mi-a fost cam incomod să ajung pe jos acasă cu tot calabalâcul, dar ce, m-am gândit, eu care ridic la fitnes greutăţi de zece şi douăzeci de kilograme, nu fac faţă la nişte pachete…!?

– Şi după aia, te-ai dus la sport…

– Păi, am mers pe jos şi m-am intors de la super tot pe jos, am cărat ardeiul, apa şi celelalte, erau ca nişte haltere. La camera de forţă mă duc mâine, doar ţi-am spus că mă duc zilnic pentru aproximativ o oră. Şi mâine e o zi!

———————————-

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

20 februarie 2019