Dragii Moşului,
Primiți cu colindul? “Sus, boieri, nu mai dormiți! Florile dalbe…” De fapt, nu mai sunt chiar dalbe și situația nu e chiar roz. Vă trimit acest e-mail cu înfrigurare, deși mă cam trec apele de la încălzirea asta globală (apropo, chiar ar merge o bere scoasă de sub banchiză). Iarna te-ai aștepta să îngheți precum salariile bugetarilor și când colo… Pe toți spiridușii mei, în ritmul ăsta, va trebui să vin cu barca, nu cu sania! În sfârșit, să revenim la oile…, pardon, la renii noștri. Poate vă întrebați de ce vă scriu. Ei bine, sunt de-a dreptul indignat de goana voastră după iluzii și aș vrea să vă zic vreo două… ”În prag de Sfinte sărbători”…
Sunt conștient că cei mai mulți dintre voi nu credeți în mine nici cât în magia salariului care ține cam 3 zile, cu artificii de calcul cu tot. Știu că spiritul Crăciunului e de fapt spirit de marketing, prilej de cadorisiri – şantaje emoţionale, mituiri şi recompense cu fundiţe colorate. “Bună dimineața la Moș Ajun”… Atunci colindați prin mall-uri, cu pocnitori în fuste mini sau socializați pe Facebook (de acolo, dacă deschideți o fereastră virtuală, aflați eventual că ninge în Sahara); ori accesați WhatsApp, unde vizualizați și partajați parodii la colinde, sau faceți karaoke pe refrenul ”leru-i ler”. În cel mai bun caz, lălăiţi rudelor pe Skype nişte colinde. Dar unde-s colindătorii reali? Unde vă sunt datinile străbune? Unde e familia tradiţională, cu nevastă, copii, soacră, amantă, căţel, purcel?… Deh, acum e carantină, scroafa-i moartă în păpușoi. „O, ce veste minunată!”… După o dietă în trend (a se citi “post”), înghiţiți în sec, conform standardelor europene. Nu tu caltaboși, nu tu sarmale, doar şoriciul gros şi troaca aleșilor. “Colo sus și mai în sus”… Cum să vă serbați Crăciunul cu obiceiuri barbare și cu porcării?! Păi, n-ar fi mai mare rușinea, să vă bată obrazul mama Europă, cea care are atâta grijă de colesterolul vostru? Ei, dar românul e descurcăreț și e mare meşter la făcut bici, care mai şi pocneşte. Mânați, măi! Păi, ce? Piftia de caracatiță nu e bună? Sau jumările de somon cu muguri de pin în sos de soia nu se duc lin pe gât? “Linu-i lin și iară lin”…
Continue reading „Violeta Cuțurescu-Urdă: Mesaj important pentru țară (pamflet)”
– Tineretul de astăzi nu prea se grăbeşte să se căsătorească, afirmă în cunoştinţă de cauză domnul Albert care este modestul patron al agenţiei matrimoniale „Matilda”. Şi cui îi spune treaba asta? Lui Şimon Şeinerovici care i-a fost client încă din vremurile bune, când nu trecea săptămâna fără să fericească măcar un el şi o ea. Ce-i drept, Şimon nu şi-a găsit perechea, dar cei doi au rămas amici.
SĂ NE UNIM DIN NOU, LA ALBA ! 
Emigratia este, după Siria, pe locul 2 în lume ca număr de populație care pleaca, 9/oră, 17% din populația activă, 1/5 din întreaga populație; 40.000 de medici (2007-2017), 84.000 tineri (2016) sub 36 de ani, din care 19% cu studii superioare (61% femei); Romania sursă de forță de muncă calificată pentru Austria, Ungaria, Franța, Germania și supercalificată pentru SUA și Canada; 5-6 milioane de români sunt permanent sau temporar în străinătate ca emigrați; tinerii care s-au calificat pe cheltuiala statului roman; copiii lor rămași în țară abandonează școala, devin analfabeți, nu primesc educație părintească, devin o problemă peste 5-10 ani; are loc deconstrucția identității; emigranții români nu investesc în România resursele lor financiare. Chiar dacă își construiesc aici case, cimentul este francez, cărămida poloneză, instalația electrică olandeză, cea sanitară germană, aparatura neromânească, deci totul se reîntoarce în aceste țări; 20% dintre cei plecați nu se vor mai întoarce; 23% au cerut cetățenie in Ungaria, Italia, Spania, Franța, Canada, SUA; dezvoltarea noastră economică este doar din: industria auto, informatică și „consum“; 40% din suprafața arabilă a țării este cumpărată de străini; marile magazine distrug sectorul legumicol, pomicol, creșterea animalelor, care a devenit una de subzistență; principalele resurse strategice sunt în mâna străinilor.
Izvor, altar în stâncă, vin îngerii și îl sfințesc, apă ninsă, prinsă în oglinda lunii,
Perioada sărbătorilor de iarnă este întotdeauna feerică: e timpul miresmei de brad ca în copilărie, este amintirea mirosului de porc pârlit, amintirea lemnului trosnind în foc, a colindătorilor care cântă sub geam, de florile mărului… Crăciunul e fantastic și fantasticul rezultă din împletirea elementelor fabuloase cu cele reale: mai un strop de magie, mai un strop de băutură…
