Dorel SCHOR: Specialist în nimic (ziceri)

* Coronavirus. Mâncați mult usturoi. Nu ajută, dar ține la distanță purtătorii…
* Se golesc supermarketele de mâncare, dar nu de săpun și pastă de dinți.
* Dintr-un prun nu cad pere.
* Gaura îl face pe hoț (idiș).
* Tinerețea este o enigmă descifrată la maturitate (Cornelia Ursu).
* Proștii noștri sunt mai destepți decât proștii lor.
* Dacă vrei să dezinformezi, fă-o documentat.
* Demnitate nu înseamnă numai o funcție mare.
* Prefer să plec în vacanță, nu să mă întorc (Liviu Antonesei).
* L-a blestemat în numele Domnului. Cum dracu?
* Câte unul nu știe să piardă, dar mai mulți nu știu să câștige.
* Unele mistere sunt incredibile, cu altele mai putem negocia.
* Specialistul în Nimic dă sfaturi în Orice.
* Nu-l crede pe cel care te asigură mereu că el nu minte.
* Copacul nu crește departe de locul în care a căzut fructul.
* Minciunile nevinovate ajung cu timpul foarte vinovate.
* Perfecțiunea întotdeauna șchioapătă (Roni Căciularu).
* Un om capabil e și critic, și diacritic…
* În disputa unt contra margarină am mai mare încredere în vaci decât în chimiști (JoanGussow).
* Elevul de astăzi și-l imaginează pe Arhimede în jakuzi…

——————————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

Mircea Dorin ISTRATE: Mi-e dor

MI-E DOR….

Mi-e dor de o sudalmă de la Buna

Când mai greșeam, că de, eram copil,

De vorba-i blândă ce-o rostea într-una,

Ca un zefir din luna lui April.

Mi-e dor să mai ascult câte-o poveste

Cu-n Chipăruș isteț și-un Făt-Frumos,

Și basmul cel știut c-o tristă veste,

Despre-un Harap avar, alunecos.

Îmi spuie dânsa iar, a câta oară?

Poveste lui Iisus cel Iertător,

De Iuda Trădătorul, iar și iară,

De Maica noastră, duh ocrotitor.

Și Moșu-mi spuie cine-mi sunt strămoșii

Ce-mi hodinesc în țintirim sub cruce,

Cum au trecut prin viață norocoșii,

Ca bătrânețea încă să mi-o-apuce.

Și-apoi de unde-ncepe vița noastră

Și câți din neam pe-aici s-au priponit,

De bacii noștri mari, ce-au fost o astră

Și-n humă asta un’ s-au însfințit.

Mă-nvețe el din fluier cum se cântă

Și cum se strange-o turma din ciopoare,

O strigătură veche de la nuntă

Și portul cum se poartă-n sărbătoare.

Și când hotaru-i încă bun de sapă,

Cum se cosește iarba de pe Coastă,

Cum el, ulciorul, rece-mi ține-o apă,

Cum satul meu e veșnicia noastă.

Cum mi se joacă fetele la horă,

Ce strigături se fac la un nuntit,

Ce trebuie să-mi știe înc-o noră

Și cum se ține vinu la-nvechit.

Cum să te porți în sat, să-ți meargă bine,

Pe popa și pe dascăl să-l cinstești,

Cum să te ai cu cei mai mari ca tine,

Cum să îți știi tu locul unde ești.

O Doamne cum m-aș duce-n legănare,

În fapt de seară într-un car cu boi,

Tot picurându-mi drumu-n lăcrimare,

Să mai trăiesc o clipă printre voi.

Să mai învăț ce-ar trebui să știe

Un bun român din neamul românesc,

C-aicea să rămână veșnic vie

Icoana celor dragi, din omenesc.

———————————–

Mircea Dorin ISTRATE

Târgu Mureș,

26 februarie, 2020

Livius Petru BERCEA: Atotputernica Selene

(Însemnări despre: Daniela Văleanu, Universul selenar în opera lui Mihai Eminescu, Ed. Mirton, Timișoara, 2020)

Cu volumul de față, de peste 200 de pagini, profesoara timișoreană Daniela Văleanu adaugă bibliografiei despre Eminescu un comentariu valoros și semnificativ din perspectiva receptării critice a operei poetului național. De altfel, prima mea observație ar trebui să vizeze bibliografia de la sfârșitul cărții: din 136 de titluri (între ele, 6 sunt volumele operei lui Eminescu din care s-a excerptat materialul ilustrativ), 70 (deci mai bine de jumătate) sunt doar cărți despre Eminescu. E doar o parte (fizică) a imensului interes pe care l-a deșteptat opera sa… A doua observație trebuie să aibă în vedere titlul cărții de față: prin modul în care l-a formulat autoarea, el devine cuprinzător pentru toate aspectele pe care autoarea le-a avut în vedere când a supus comentariului motivul Selenei în opera lui Eminescu (y compris atât poezia, cât și proza și fragmentele de teatru). De la peisajul selenar la simbolismul extraordinar de ramificat al astrului nocturn, totul (cu numeroase contexte exemplificatoare) – în fond toate aspectele pe care le poate sugera prezența termenului în operă – sunt luate în considerare. Pentru o mai corectă apreciere, mi se pare util să fac apel la structura volumului. După o scurtă introducere în personalitatea și opera lui Eminescu (cca. 3 pagini), e discutat mai amănunțit motivul lunii, ca specific romantismului (e adusă în discuție – parțial, dar cu precădere – contribuția culturii europene), concluzionându-se că luna „comoară aprinsă în noapte se pare” (p. 50, citatul e din Diamantul Nordului), expresie ce prefigurează investigațiile amănunțite care urmează. În următoarele 12 capitole ale cărții sunt evidențiate (și probate, prin citate sugestive, relevante) accepțiile (de obicei, simbolice) pe care luna le cunoaște în contextul operei lui Eminescu. Titlurile înseși ale capitolelor sugerează diversitatea acestor accepții, conducând spre concluzia că luna se așază, în context eminescian, ca un topos, care dă esență romantică acestei opere. De la peisaj selenar (legat mai mult de natura concretă, fizică) – cadru preferat de Eminescu, la simbolistică nuanțată, complexă, multiplă, totul este așezat sub lupa criticului literar, dar în egală măsură a semioticianului și stilisticianului Daniela Văleanu. Pentru că volumul de față nu comentează motivul anunțat dintr-o perspectivă singulară (a criticii literare), ci aduce în discuție, de cele mai multe ori (v., mai ales, capitolele Luna și apele, Unificare și țesătură, Eternul feminin) prolificul semantism al termenului (de multe ori potențat de context) și numeroasele îmbinări figurative în care îl putem găsi. Aș avea o observație: discutarea (și calificarea) strofei din poezia Și dacă… (pag. 139, în volumul de față) Continue reading „Livius Petru BERCEA: Atotputernica Selene” →

Eleonora SCHIPOR: Dor de Mărțișor

Dor de Mărțișor

Mărțișor, Mărțișor,

Fir de aur, fir de dor,

Fir de dor și de lumină

Din frumoasa Bucovină!

Mărțișor, Mărțișor,

Al Primăverii vestitor,

Mărțișor, Mărțișor,

Ah, ce scump odor!

Mărțișor, Mărțișor,

Te iubesc și te ador,

Și în prag de primăvară

Ești un mesager de-amor!

două culori

Când pajiştea-i toată-n floare,

Se prind la piept mărţişoare –

Roş-albe, două culori,

Două blânde sărbători.

Albul e seninul zării:

Şi mărgeanu-nminunării,

Iar roşul văpaia este-a

Primăverii ce dă vestea

Că soseşte timpurie,

Pe-o coamă de vânt, zburlie.

Luna martie de-acum

Voioasă-a pornit la drum,

Cu muguri plesniţi şi soare

Şi cu mândre mărţişoare.

———————————————

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

Dorel SCHOR: O expoziție în Dubai

În urmă cu douăzeci de ani a luat ființă la Doral, în Florida, Statele Unite, Museum of the Americas care inițial și-a propus să promoveze artele vizuale din emisfera vestică. Între timp, muzeul și-a extins aria și preocupările, expozițiile internaționale fiind organizate in numeroase localități de pe glob. La New York, Maiami, Los Angeles dar și la Veneția, Istanbul, Viena, Delft, Paris cu participarea unor artiști din foarte numeroase țări. Este, bine înțeles, un prilej de cunoaștere reciprocă, de recomandare a creatorilor și a operei lor, de impactul cu un public diversificat și cu gusturi diferite.

***

***

***

Anul acesta evenimentul are loc în Dubai. Participă 94 de artiști care reprezintă numeroase țări din toate continentele.

Sunt expuse lucrări executate într-o mulțime de tehnici și stiluri, cum ar fi artă fotografică, pictură, sculptură, artă digitală, grafică, desen, colaj, tehnică mixtă, etc.

De menționat că evenimentul este girat de Aliance Francaise din Dubai.

——————————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

Marinela PREOTEASA: Realitatea respectă justiția? Justiția respectă realitatea?

Activitatea omului este motorul fericirii dar și al cataclismelor din viața umanității chiar și natura, MAREA NATURĂ i se supune în momentele ei cheie. Deși suntem în 25 februarie 2020 și ne lăudăm cu gura până la urechi că RESPECTĂM DEMOCRAȚIA, CĂ TRĂIM MOMENTELE EI DE GLORIE, nu este așa. Unii vor să ocupe pagina întâi a ziarelor, dumnealor n-au legi de respectat, vor să demonstreze că legile îi respectă pe ei, ca BONUS – mai și reușesc uneori!

La Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” mare activitate de alegeri în Asociația „Liga Scriitorilor Filiala Olt”?! „MARE ACTIVITATE?!” Acest fapt este numai pentru ochii cititorilor, pentru cei care citesc pe geamuri când trec prin fața lor, în realitate nu este așa.

Domnul medic veterinar CĂLIN GRIGORE, de mai bine de un an, se joacă vădit cu soarta și realitatea din literatura județului Olt. Deși nu este plătitor de cotizație la Asociația „Liga Scriitorilor Filiala Olt”, deci nu există nicio legătură între domnia sa și asociația în cauză, totuși își permite să organizeze în numele asociației ALEGERI ( deci realizând un lucru ilegal, un fals, se substituie altei persoane domnia sa!) în cadrul Asociației „Liga Scriitorilor Filiala Olt” deși există Sentință judecătorească nr. 5081, încă din 02.12.2019, emisă de Judecătoria Slatina Județul Olt, la o ORDONANȚĂ PREZIDENȚIALĂ , deși are legal organizate alegeri – procesul verbal a fost verificat de oamenii legii în instanță, dragii mei cititori, iată ce și cum trăim!

În fapt, BUICESCU PAULIAN și CĂLIN GRIGORE au chemat în instanță prin ORDONANȚĂ PREZIDENȚIALĂ, pe subsemnata, semnatara articolului și-mi cereau și 200 roni/zi întîrziere până să le dau actele și ștampila asociației. Nu le-a plăcut soluția justiției, Sentința nr. 5081/92.12.2019 emisă de judecătoria Slatina, pentru că le-a fost respinsă cererea!!! Trebuie să căscăm bine ochii, altfel astfel de personaje ne distrug viitorul copiilor noștri, le dau o față ireală vieții cinstite.

Mă întreb cu toată sinceritatea ce s-a câștigat din această risipă de timp și de nervi, din 25 februarie 2020, că în fapt s-a desfășurat o acțiune ilegală pe domeniul public! Când vor da ochii cu urmașii lor – după ce vor ajunge în casele lor, după distracția ce au petrecut-o după așa-zise alegeri, chipurile în numele sărbătorii de DRAGOBETE, le duc cheia fericirii fiilor și fiicelor lor sau îi învață practic „avantajul pititului după cireș?”

Domnul medic veterinar nu vrea să știe de activitatea justiției și chiar și este încurajat de (unii) semeni, acestora le place să trăiască bine în condiții cinstite și adevărate sau sunt tributari bucuriei de moment, flirtează cu nerușinarea spre bucuria nerușinării?!

Acești spectatori activi chiar în spectacolul cel mai real al vieții, după ce află adevărul în loc să se retragă, să părăsească sala, să nu participe la o ilegalitate orchestrată de dl. medic vetrinar tac și se uită în jos ca și cum „s-ar ascunde după cireș” și nu-i observă istoria pentru simplu fapt că „sunt ascunși după cireș”, CE SPECTACOL GROTESC! și ne mai mirăm că unii tinerii văd „valorile cu susul în jos” iar drumul drept este văzut șerpuit și în scări!

Oare nu-și face JUSTIȚIA treaba pentru care există?! ÎȘI FACE DOMNILOR! Dar tot noi „plângăreții” ne facem că nu observăm cum se chinuie să limpezească drumurile, să facă pârtie printre oportuniști, profitori și persoane care Continue reading „Marinela PREOTEASA: Realitatea respectă justiția? Justiția respectă realitatea?” →

Olimpia MUREȘAN: Omagiu Mamei

Dumnezeu a creat toate lucrurile în mod desăvârșit: priviți semnul nepătat al cerului, munții cei falnici, covorul de verdeață, pomii plăcuți și florile frumos mirositoare, concertul păsărelelor, zborul legănat al fluturilor; totul este scăldat în lumină, culoare, armonie și farmec. –Ce am mai putea adăuga la aceste frumuseți? Dumnezeu a încununat creația SA cu o nestemată a cărei strălucire reflectă caracteristica SA principală DRAGOSTEA. Inima cea nobilă a mamei este cel mai frumos lucru din tot ce a creat Dumnezeu. În inima ei încap bucuriile și durerile noastre, visele și deznădejdile noastre, la fel eșecurile. În ochii ei calzi găsim mângâiere, milă și încurajare; mâna ei care a trudit mulți ani pentru noi este cea mai sfântă atingere, cel mai scump balsam ce poate vindeca orice rană de pe trup sau din suflet.

Fericitul Augustin spunea: -Dați-ne astfel de mame-și vă voi da astfel de oameni! Mamele au primit cel mai mare mandat și cea mai mare responsabilitate din toate timpurile: -Ia acest copil și crește-l pentru mine! –rolul mamei este să dezvolte într-un suflet omenesc asemănarea dumnezeirii.

Solomon spunea în proverbe că: „O femeie virtuoasă este o cunună pentru bărbatul ei.”

Continue reading „Olimpia MUREȘAN: Omagiu Mamei” →

Alexandru-Eusebiu CIOBANU: „Primăvara Scriitorilor” 2020 – Premiile Revistei „Solitudinea”

„Solitudinea” – revista tineretului literat a organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Scriitorilor proiectul online „Primăvara Scriitorilor”, coordonat de Alexandru-Eusebiu Ciobanu, Iuliana Pașca, Georgiana Mihaela, Ionuț Dumitru, Andrei Oros și Lorena Moldovan.

Au fost acordate premii de merit la categoria : personalități, tineret, literatură și presă.

1.1. Personalități:

-Liviu Antonesei ;
– Nicoleta Dabija ;
– Andrei Țurcanu;
– Christian W. Schenk;
– Adrian Suciu;
– Veronica Balaj;
– Gheorghe Andrei Neagu;

1.2. Tineretul Literar:

– Claudiu Dumitrache;
– Cătălina Bălan;
– Ionuț-Tiberiu Bălan ;
– Savu Popa;
– Luca Ştefan Ouatu;
– Claudiu Liviu Onișoară;
– Cristian Em. Ștefanescu;
– Alex Lascu;
– Dan Ciupureanu;
– Robert Udrea;
– Elena Bălășanu;
– Cosmin Tănasă;
– Catalina Ciobanu;
– Irina Vatamaniuc;
– Ionela Fărîmă;
– Ștefan Baciu;

1.3. Literatură:

– Teodor Dume- Poezie;
– Gabriela Verban- Poezie;
– Ştefan Lucian Mureşanu- Critica literară;
– Mariana Gurza- Poezie;
– Andrei Panţu – Proza;

1.4. Presă:

– Colectivul revistei „Literadura”;

–––––––––

A consemnat,

Alexandru-Eusebiu CIOBANU

fondator și redactor-șef

Facebook URL

https://www.facebook.com/100033531972043/posts/224275478700183/?app=fbl

Embedded content from facebook.com can’t be previewed in the editor.

Veronica IVANOV: Spectacol folcloric româno-cipriot la Nicosia

Sala de Festivităţi a UNIVERSITĂŢII EUROPENE CIPRU a găzduit, în data de 27 februarie, evenimentul cultural „When CYPRUS meets ROMANIA”, organizat pe baza cooperării bilaterale dintre România şi Cipru.

O expoziţie de mărtişoare şi măşti a fost realizată de Cercul de Creaţie Populară din cadrul Alianţei Românilor din Cipru (coordonator Elena Pintiliescu) şi de elevii Şcolii Româneşti din Nicosia (prof. Valentina Cican şi Irina Muşat).

Cuvântul de deschidere a fost rostit de Dl. Photis Photiou, Comisar Prezidenţial Cipru şi de Dl. Ovidiu Burduşa, Secretar de Stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (traducerea din română în greacă fiind realizată de Dna. Christina Christodoulou Todea, Preşedinta Alianţei Românilor din Cipru).

Un spectacol extraordinar de muzică folcorică românească, susţinut de FORMAŢIA CORAI (alcătuită din: maestrul Călin Corai – vioară, Marcel Ungureanu – orgă şi Andrei Coţofană – compozitor şi interpret), a adus în sufletul românilor prezenţi în sală… dorul de ACASĂ. Ei au fost invitaţi să urce şi să danseze pe scenă, alături de cântăreţi.

Ansamblul folcloric AKRITES YERIOU a dansat dansuri populare cipriote, fiind acompaniaţi de cântăreţii: Annita Constantinou, Pavlos Michaelides şi Pantelis Ionas.

O scurtă prezentare a tradiţionalului „MĂRŢIŞOR” a fost făcută în limba greacă de Dna. Irina Pipis. Ansamblul folcloric românesc „FLORICICA” din Paralimni a încheiat acest frumos spectacol.

FELICITĂRI INTERPREŢILOR, ORGANIZATORILOR (Biroul Comisarului Prezidenţial din Cipru, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ambasada României) ŞI SPONSORILOR (Alianţa Românilor din Cipru, Blue Air şi European University Cyprus)!

Deea STATE: Scriu cu sufletul

SCRIU CU SUFLETUL

Credeam că sunt o fântână, aparent secată,
Și am adunat în mine picuri căzuți din norii de pe cerul vieții,
Ce au sădit în mine dorința și plăcerea de a scrie.
Razele de soare au înflorit cuvintele
Și încet-încet am început să mă exprim, să mă descopăr.
Am scuturat norii cenușii, am cules amintiri fugare,
Am surprins momente inedite și am ascuns
Bucuria și durerea în cuvinte,
Care au țâșnit din suflet și sper să se așeze
În sufletele cititorilor.
O fărâmă din sufletul meu se așterne în pagini închise,
Cuvintele mă invadează și parcă scriu singure.
Scriu simplu, cu sufletul, fără cuvinte complicate,
Adun sfaturi și critici, mă bucur de oamenii frumoși,
Care citesc dincolo de cuvinte
Și continui să scriu simțind scânteia inspirației,
Din care ies cuvinte, se transformă în izvor
Și umple fântâna sufletului meu.

Din volumul Elixir pentru suflet/ Elixir pour l ‘âme, Editura Fast Editing, 2019

––––––––

Deea STATE

Revista Logos&Agape

4 martie 2020