Corneliu NEAGU: Miză fantastică

MIZĂ FANTASTICĂ

 

Revine iar în suflet adâncă-ngrijorare

cu vechile ecouri ce parcă mă străpung,

în cumpăna de gânduri rănită reapare

o miză răscolită de un regret prelung.

Sub umbrele apuse în amintiri sterile

îmi regăsesc voința uitată mai demult

în cântecul fantastic al tristelor sibile

venite pe-nserate în taină să le-ascult.

 

Din hăuri nevăzute himerele barbare

în nopțile toride mă cheamă în trecut

să îmi ascundă dorul în lunga neuitare

rămasă agățată pe vechiul mit pierdut.

Dar eu arunc balastul iubirilor rebele

întoarse supărate pe aripi lungi de dor,

adun tăcerea nopții în gândurile mele

să pot găsi uitarea pe brâul unui tor.

 

Pe curba directoare a torului fantastic

îmi regăsesc busola, în timp nedefinit,

resimt nemărginirea procesului stohastic

când soarta asimptotic se pierde-n infinit.

————————————

Corneliu NEAGU

București

11 iunie 2019

 

 

Lili LAZĂR: Bucuria de a descoperi Radio ProDiaspora, un fenomen al internetului

„De fiecare dată,

când nu mai am nimic de spus,

descopăr cuvinte noi

care parcă atunci prind viață,

dar nu mă ating de ele,

pentru că mi-au cerut

să le las să crească…”

 

Am început cu aceste versuri ale mele și din dorința de a-mi exprima mirarea vizavi de ce aș putea să spun, să fie mai potrivit, dar și din nevoia de a mărturisi, bucuria ce am avut-o descoperind Radio ProDiaspora. Ascultam si mă minunam, mi se părea prea mult ca eu sa fiu cea care ar vorbi, mai aveam de crescut. Radio ProDiaspora este un fenomen al internetului, oricând la îndemână, datorită unor oameni inimoși, o echipă unită care a depășit limitele virtualului, s-au creat punți între suflete, s-au creat relații de prietenie, bazate pe admirație, pe instinct de multe ori, pentru că oricât de departe am fi unii de alții, în virtual, este destul să schimbi câteva vorbe cu cineva, ca să știi, că te afli în aceeași poveste cu omul respectiv.

Așa mi s-a întâmplat mie, cu Mioara Gram, sigur că am cunoscut-o printr-un prieten comun, colaborator și el, dar povestea noastră, putea să se lege, sau nu. Eu nu sunt un om de radio, îmi permit să spun însă, ca sunt un om de cuvânt, cu mare emoție mă plec în fața cuvintelor alese, în fața gândurilor minunate ce se îndreaptă spre mine…

Cum să nu răspunzi unor intenții bune, cum să nu prinzi curaj? Mioara Gram, este omul potrivit la locul potrivit, în echipa ei am ales să fiu, alături de alți colaboratori, pe care îi apreciez atât de mult, precum Anca Cheaito, Nicoleta Nicolae, Mirella Pintilie Jaber și Val Răzeșu Toate astea nu s-ar fi întâmplat, dacă draga noastră Ecaterina Cîmpean, directorul general al postului de radio ProDiaspora, n-ar fi avut încredere în mine. Așa a început cu pași mici, povestea noastră. Anul acesta, adică în 2019, întâlnirea de zece ani a realizatorilor dar și ai tuturor ascultătorilor postului de radio, care vor dori să ne fie aproape, va fi la Florești, Cluj.

Vă aștept cu emoție și bucurie!

Cu drag, pentru dumneavostră,

Lili LAZĂR

Cluj-Napoca (România)

Colaborator al emisiunii:

„Artă, Ştiinţa şi Religie – În Căutarea Drumului Comun”

Radio ProDiaspora:

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Anatol COVALI: Stea

Stea

 

Eram maturi, dar sufletele noastre
aveau un aer blând, copilăresc,
căci le plăcea, spre zările albastre,
să se avânte într-un zbor firesc.

Şi te iubeam cu-atâta pasiune !
Râdeam când flori din tine culegeam.
Şi de vedeam în ochi tăi, minune,
vreo lacrimă, în locul tău plîngeam.

Au fost atâtea zile minunate
pe care-n freamăt le-am trăit intens,
cu inimi de dorinţi înflăcărate
şi visuri ce aveau mereu alt sens .

Cât te-am iubit o ştie infinitul,
căci pân’ la el iubirea-mi ajungea
pentru-a-mi şopti cu drag, că-s fericitul
care-a găsit cea mai frumoasă stea !

————————————–

Anatol COVALI

București

8 iunie 2019

Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU: Introspecție

Introspecție

 

Se îngustează arterele,

sîngele își face drum pe străzile erodate

din grabă forțează trecerile la răscruci,

somnul e încremenit în unghere,

pieptul tremură ritmic,

sânii leneși adulmecă tăcerea

și liberi

lunecă în părți.

Îi înconjur cu palmele calde

clipele de respiro abia se disting

până pătrund adânc în simțuri

și-mi răscolesc sentimentele,

noaptea-mi pare un cer răsturnat în fântână

unde-mi adăp din izvor memoria

și beau stele.

—————————————-

Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU

10 iunie 2019

Alexandru NEMOIANU: Pământul Românesc

Spațiul românesc, pământul românesc are o frumusețe, unitate și armonie care copleșesc. Este vorba în primul rând de echilibrul peisajului. Un peisaj care cuprinde, în alternanță blândă, câmpie, dealuri munți, râuri și păduri. Acest echilibru blând al spațiului geografic a influențat și sufletul românesc și a așezat minunatul echilibru românesc, bunul simt românesc, care resping orice exces. Unui asemenea spațiu și unui Neam cu asemenea suflet doar Credința Adevărată, Ortodoxia se putea potrivi și de aceea Ortodoxia Românească cuprinde întregul “fenomen” românesc și îl binecuvântă.

Cunoscutul geograf și filozof al geografiei, savantul francez Emmanuel de Mortonne, încheia cu următoarele cuvinte un articol publicat la Paris în 1933 și intitulat „Satul Românesc subcarpatic”; …” Modestele case ale țăranului român, grupate în sate cu ulițe întortochiate, au avantajul-față de templele grecești sau basilicile bizantine-de a fi forme vii, de a răspunde unui gen de existență socială care s-a perpetuat de-a lungul secolelor până în zilele noastre”.

Acest mare savant și prieten al Românilor, a străbătut cu piciorul întregul spațiu în care viețuiau Români. El a alcătuit studii valoroase și a ținut numeroase prelegeri despre geografia și spațiul românesc. Dar Emmanuel de Mortonne a surprins mai mult decât detaliul sec științific, el a observat legătura dintre Om și pământ în spațiul românesc.

În cuvântarea rostită în prezența Regelui Ferdinand în București, în 1921,cuvântare intitulată, „Noua Românie în noua Europa”, savantul francez spunea,..;” O Românie, având Carpații drept axă, un fel de șiră a spinării, este, din punctual de vedere al structurii geografice, un stat bine echilibrat, al cărui centru de gravitație este tocmai acolo unde sunt izvoarele însăși ale vieții naționale. Iată un stat înfățișându-se în condițiile unei vieți sănătoase.”
De fapt ochiul pătrunzător al acestui mare cărturar dezvăluia o taină din veacuri ascunsă; legătura fizică și spirituală dintre om și loc în spațiul;,”de la Nistru pan’la Tisa”.

Această observație, făcută de un mare filozof al geografiei moderne, nu face decât să întărească, prin argumente și studiu științific, ceea ce cronicarii și toți cei care iubesc Neamul Românesc, știau și știu de multă vreme. Ceea ce ei aflaseră cu sufletul. Este bine cunoscut versul care însumează cele amintite, „dar noi locului ne ținem, cum am fost așa rămânem.”

De fapt cei care au studiat și studiază așezările românești (și asta înseamnă satele românești) au constatat respectul, similar oficierii unei taine sacerdotale,cu care strămoșii noștri s-au comportat în relația cu pământul, locul în care viețuiau.

De mare valoare pentru studierea satelor românești în evoluția lor istorică sunt așa numitele ‘hotărnicii”.
„Hotarniciile” sunt un gen aparte de documente medievale care, de regulă, sunt cuprinse în actele de donație emise de către cancelariile oficiale. Aceste ‘hotărnicii” dau informații de foarte mare valoare referitor la întinderea satelor și teritoriului ce îl aveau în stăpânire. Cel care va studia un asemenea document pe hartă sau, încă și mai bine, direct pe teren, nu va putea să nu rămână uluit de modul extrem de judicios în care teritoriul era structurat. Exista o splendidă armonie între suprafața de teren arabil, livezi și fâneață. Totul era gândit temeinic, echilibrat, făcut cu grijă ca ordinea firească să nu fie tulburată. Aceiași grijă se arăta pentru teritoriul necultivat, dar care făcea parte din hotarul satului, adică apele, pădurile, pășunea alpină.

Pe cursurile de apă se puteau așeza doar un număr limitat de mori și se putea pescui doar o anume cantitate de peste. La fel în păduri, se puteau tăia doar anume cantități de lemn și doar în anume locuri,în anume „slobozanii”, în anume „zabrane”, care se roteau din vreme în vreme, pentru a îngădui pădurii să se refacă. Pășunile alpine erau împărțite între sate cu chibzuială, astfel ca toți să poată avea folos și fără a strică așezarea din veci.

Continue reading „Alexandru NEMOIANU: Pământul Românesc”

Săptămâna Internațională de cultură “Câmpul Românesc”, Hamilton-Canada, 2019

Luni 1 iulie, oră 19:00
1. Preot Dr. Dumitru Ichim, Kitchener, Ontario și ing. Dumitru Răchitan, Toronto, Ontario: Primirea oaspeților
2. Preot Dr. Dumitru Ichim, Kitchener, Ontario: Rugăciunea de deschidere
3. Claudia Voiculescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, București : “Ateneul Român – Simbol al Culturii și Spiritualității Românești, istorie și actualitate”
4. Dr. Elena Armenescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, București: “Mircea Eliade și muzele lui”
5. Julian Ichim, activist și jurrnalist, Kitchener, Ontario: “Globalism și cultura McDonald”
6. Expoziție de sculptură Sylvio Suga și workshop toată săptămâna cum se sculptează.
Moderator: Prof. Sebastian Doreanu.

Marti 2 iulie, ora 19:00
1. Horia Ion Groza, scriitor și poet, San Diego, California, USA: “Sfântul Paisie de la Neamțu și Paisianismul”
2. Claudia Voiculescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, București : “Oameni care fac cinste neamului: Emil Panaitescu”
3. Cristina Liberis, ziarist și producător Trinitas TV, București: “Preoti români – Jertfă și rugăciune pentru Unire”
Moderator Prof. Sebastian Doreanu

Miercuri, 3 iulie, ora 10:00
Excursie la Cascada Niagara.
Miercuri, 3 iulie, ora 19:00
1. Dr. Elena Armenescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala București: “Secretele fericirii și ale longevității”.
2. Mircea Ștefan Bartan, scriitor și poet, Cleveland, USA: “Vasile Militaru și destinul tragic al poporului român”.
3. Prof. Sebastian Doreanu, scriitor și jurnalist , Denver, Colorado, USA : “Condiția scriitorului român în Exil”
4. Cristina Liberis, ziarist și producător Trinitas TV, București: “Zidul de timp”.
Moderator Prof. Sebastian Doreanu

Joi, 4 iulie, ora 10:00
Excursie la comunitatea menonită din St. Jakob, Ontario.
Joi, 4 iulie, ora 16:30
Masă rotundă: Pr.Didel Furtună – ”Crimele” lui Dumnezeu în Vechiul Terstement.Moderator Prof. Sebastian Doreanu
Expozitie de carte veche.
Joi, 4 iulie, ora 19:00
1. Claudia Voiculescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, București: “Pagini de istorie literară – Cenaclul Literar, George Bacovia”
2. Horia Ion Groza, scriitor și poet, California, USA: “Suferință și demnitate – Peregrinările unei familii în Siberia”
3. Prof. Dr. Rodica Gârleanu Costa, scriitor, Oakville, Ontario: “Actualitatea filoofiei lui Mircea Vulcănescu”.
4. Moment poetic – în lectura autorilor.
Moderator Prof. Univ. Dr. Nicholas Andronesco

Vineri, 5 iulie, ora 16:30
Masă rotundă – Cristina Liberis: Ce este Trinitas TV? Lansare de cărți. Moderator Milena Litoiu
Vineri, 5 iulie, ora 19:00
1. Prof. Univ. Dr. Tudor Spătaru, Columbia Univ, New York. USA: Eseu despre “Resurrection from Hell” (“Învierea din Iad”) de Nicolae Dabija în traducerea lui Nicholas Andronesco.
2. Prof. Univ. Dr. Nicholas Andronesco, University of Bridgeport, Connecticut: “Elemente de economie in opera lui Mihai Eminescu”.
3. Proclamațiie: “Reunirea Barasabiei si Bucovinei cu România”, Câmpul Românesc, Canada, 2019.
Moderator, Milena Munteanu

Sâmbătă, 6 iulie, ora 14:00
Programul cultural-artistic al Cenaclului Literar Nică Petre, de pe lângă revista Observatorul din Toronto. Moderator Dumitru (Puiu) Popescu.
Banchetul de Rămas Bun!

Ioan POPOIU – Afirmarea unei naţiuni: România 1866 -1947 (54)

Războiul pentru întregirea neamului (1916-1919)

Răspunsul regelui şi al celorlalţi factori de la Iaşi a fost prompt, telegrame transmise a doua zi preşedintelui Poincare şi lui Clemenceau reînnoiau asigurarea ataşamentului neclintit la cauza comună, voinţa de a fi reluată lupta alături de aliaţi. În telegrama către primul ministru francez, Brătianu arăta: ,,Noi nu vom neglija nimic pentru a dovedi din nou legăturile indisolubile care ne unesc…şi pentru a facilita realizarea celor mai scumpe aspiraţii ale poporului nostru”. Această decizie de maximă importanţă, din 4 noiembrie 1918, considerată de unii istorici momentul efectiv al reintrării României în război, avea să ducă la demisia lui Marghiloman. Generalul Lafont, ataşatul militar francez la Iaşi, transmitea la Salonic un mesaj încurajator: ,,Entuziasmul naţional este aici în plină exaltare. Va fi suficientă o simplă scânteie pentru a aprinde focul.(…) O mobilizare energică dorită rămâne posibilă, în mai multe etape. Puteţi conta pe 6 divizii…, armament şi muniţie există pentru 250 000 de oameni…Tot acest material de război se află în teritoriul ocupat….”.

O nouă comunicare a generalului Berthelot, din 4 noiembrie, adusă de Robert de Flers, scriitor şi publicist, locotenent în armata franceză, amic al românilor, cerea o ,,mobilizare…energică şi rapidă”. România să mobilizeze toate diviziile disponibile şi să le înzestreze cu artilerie. Berthelot arăta că ,,rapiditatea evenimentelor..” l-a determinat să grăbească trecerea Dunării . La 8 noiembrie, guvernul român de la Iaşi hotăra mobilizarea armatei. În noaptea de 9-10 noiembrie, francezii treceau Dunărea la Giurgiu. Cele două armate, franceză şi română, trebuiau să-şi coordoneze acţiunea şi să se reunească la nord de Capitală, la Ploieşti. Planurile de mobilizare şi cooperare militară au fost elaborate de generalul Prezan, deşi el, ca şi Brătianu, nu avea nicio calitate oficială.158

În noile condiţii, odată cu prăbuşirea Puterilor Centrale, guvernul Marghiloman, anacronic pentru români şi indezirabil pentru aliaţi, care îşi asumase răspunderea în zilele grele ale păcii de la Bucureşti, îşi încheiase misiunea. Cercurile politice de la Iaşi înţelegeau că este nevoie de un nou guvern, care să se alăture aliaţilor şi, la 24 octombrie/6 noiembrie 1918, regele a cerut demisia guvernului Al. Marghiloman, care s-a conformat (,,maurul şi-a făcut datoria, poate să plece”) şi a numit un nou guvern, de tranziţie, condus de generalul Const. Coandă. În noul cabinet, au fost incluşi şi militari, generalul Eremia Grigorescu, ministru de război, şi generalul Arthur Văitoianu, ministru de interne, iar primul-ministru Coandă deţinea şi externele, guvernul fiind sprijinit de liberali. Imediat, prin două decrete-legi succesive, Camerele, constituite sub Marghiloman, erau dizolvate şi erau anulate toate actele fostului guvern .  

Misiunea principală a noului guvern, instalat în acele zile febrile, era aceea de a pregăti armata română pentru reintrarea în luptă alături de Antantă. În acest scop, chiar în ziua de 6 noiembrie (st.n.), regele adresa o scurtă proclamaţie, arătând că ,,împrejurările dau ţării noastre putinţa de a îndeplini ceea ce am făgăduit: realizarea dezideratului naţional”. Ulterior, armata a fost din nou mobilizată şi, la 28 octombrie/10 noiembrie 1918, când trupele aliaţilor, comandate de însuşi generalul Berthelot, treceau Dunărea la Giurgiu, regele Ferdinand ordona mobilizarea armatei, decretul fiind contrasemnat de generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Mărăşeşti, noul ministru de război. Regele adresa, în această zi, o nouă Proclamaţie către ţară, prin care anunţa reintrarea în luptă, alături de Aliaţi, ,,pentru ca, împreună cu ei, să mergem la biruinţa definitivă, care ne va aduce roadele întregi ale jertfelor noastre”.

În acelaşi timp, regele adresa soldaţilor români un Apel (Ordin de zi)  solemn şi emoţionant: ,,Ostaşi! Ora mult aşteptată de toată suflarea românească şi îndeosebi de voi, vitejii Mei ostaşi, a sunat în sfârşit, după lungă şi dureroasă aşteptare. Trecerea trupelor aliate peste Dunăre ne impune, ca o sfântă şi patriotică datorie, să luăm iarăşi arma în mână…Regele Vostru vă cheamă din nou la luptă ca să înfăptuiţi visul nostru de atâtea veacuri: Unirea tuturor românilor, pentru care, în anii 1916-1917, aţi luptat cu atâta vitejie. Sufletele celor căzuţi pe câmpul de onoare vă binecuvântează pentru această ultimă sforţare (…) Fraţii noştri din Bucovina şi din Ardeal vă cheamă pentru această ultimă luptă…Biruinţa e a noastră…Dumnezeu este cu noi!”. Proclamaţia regelui Ferdinand a provocat mari manifestaţii spontane la Iaşi şi Bucureşti: ,,Aici (manifestaţia din Piaţa Palatului Regal), mulţimea e imensă (…) Pretutindeni, fâlfâie imense drapele tricolore. De pe scările palatului, oratori…vorbesc mulţimei în delir! Manifestaţii ostile, fluierături şi huiduieli însoţesc, din când în când, trecerea câte unui militar german…”. În acelaşi timp, guvernul trimitea miniştrilor Antantei la Iaşi un memoriu, în care menţiona faptul că România şi-a reluat cooperarea militară cu aliaţii, ceea ce îi dădea dreptul să înfăptuiască revendicările teritoriale pentru care a intrat în război.  

În noaptea de 9-10 noiembrie (st.n.), primele unităţi franceze treceau Dunărea la Giurgiu, iar altele au trecut pe la Zimnicea şi Turnu-Măgurele. De la Giurgiu, generalul Berthelot, primit ca un erou, adresa românilor un mesaj de încurajare: ,,Ceasul dreptăţii a sunat!. Duşmanul este învins! A venit timpul să ardeţi petecul de hârtie (tratatul!) cu care vi s-a făcut silă la Bucureşti”. Soldaţilor români, generalul eliberator le adresa un apel şi mai înflăcărat: ,,La arme! E strigătul patriei române pentru care aţi suferit! E chemarea Regelui vostru, care a jertfit totul pentru mărirea României! E strigătul strămoşilor voştri, a sufletelor domnilor voştri, Mircea, Ştefan, Mihai Viteazul. E strigătul fiilor şi fraţilor voştri, căzuţi vitejeşte pe câmpurile de bătaie de la Oituz şi Mărăşeşti…Mâine, veţi vedea tricolorul Franţei plutind în bătaia izbândei şi neatârnării, alături de steagul vostru tricolor!”.

Continue reading „Ioan POPOIU – Afirmarea unei naţiuni: România 1866 -1947 (54)”

Maria FILIPOIU: Radio ProDiaspora, o mare onoare!

O mare onoare să fii prezent în edițiile emisiunii „Artă Șiință și Religie – În Căutarea Drumului Comun” – realizator Mioara Gram, difuzată de Radio ProDiaspora, este o mare onoare!

Stimată doamnă Mioara Gram, sunteți mereu surprinzătoare cu daruri spirituale pentru cei care vă prețuiesc și vă adoră, daruri ce rămân în caseta celor mai nobile sentimente! Orice participare mă emoționează și mă împlinește spiritual, încât nu sunt cuvinte care să-mi exprime bucuria nemărginită, nici mulțumirea pentru cei care fac posibile reverberațiile gândurilor. Vocea caldă a realizatoareai și prezentatoarei Mioara Gram vibrează în pieptul fiecărui participant, pe acorduri din pulsațiile inimii.

M-am îndrăgostit de această emisiune și de frumusețea sufletească a celor ce contribuie la realizarea ei, de prima dată, când prietenul Val Răzeşu – colaborator al emisiunii – m-a invitat să particip și a stăruit în stângăcia mea, încât nu m-a lăsat să renunț, iar de atunci am participat, cu mare bucurie la fiecare ediție. Îți mulțumesc din suflet, prieten devotat Val și mulțumiri tuturor pentru primirea deosebită în rândul ascultatorilor! Cum să nu te îndrăgostești de oamenii speciali?

O stimă deosebită îi port domnului George Roca – jurnalist și scriitor de renume mondial – primul care mi-a remarcat creațiile în revista „Confluențe Literare”, în urmă cu mai bine de 5 ani, și m-a invitat să particip la antologiile „Simbioze Lirice”, fiind și grafician la Editura Anamarol (având ca director pe dna Rodica Elena Lupu), închegând, astfel, prietenii eterne.

Nu pot uita de aprecierea celorlalți colabora-tori: Anca CheaitoLili Lazar și de prietenii care mi-au citit și ascultat contribuția din participări, prin generozitatea dnei Mioara Gram.

Tuturor, mulțumiri călduroase!

Felicitări și cât mai multe ediții încununate de succes realizatorilor Radio ProDiaspora în frunte cu doamna director – Ecaterina Cîmpean, și în special dnei Mioara Gram – realizator și prezentator „Artă Știință și Religie – În Căutarea Drumului Comun”.
La mulți ani sonori, cu ocazia aniversării a unui deceniu de la înființare!

Admirație și prețuire tuturor!

Cu drag pentru cei dragi,

Maria FILIPOIU

Mai 2019, București (România)

Colaborator al emisiunii:

„Artă Știință și Religie –

În Căutarea Drumului Comun”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

 

 

 

Rodica Elena LUPU: Felicitări dragii mei de la Radio ProDiaspora!

Inspirate și binevenite sunt paginile, numeroase și ele, dedicate Radioului ProDiaspora, cu problemele lui multe și complicate, care nu au ocolit România, inclusiv procesul său de educație.

Prin acest volum, care îmbogățește și aduce la zi marile probleme ale posturilor de radio, Ecaterina Cîmpeanu și Robert Landmann devin nu doar dascăli iubiți de cei care realizază emisiuni, nu doar un factor activ în viața de radio, dar și un model de luptători pe baricadele adevărului, al cunoașterii și perfecționării ființei umane, în speță a noastră, a românilor, și în mod deosebit a tinerei generații.

Da, am credinţa că, adunând în aceste file firele relaţiilor speciale dintre mine care am prezentat emisiuni la acest post de radio, „Românie plai de dor” sau multe altele care se află și acum pe You Tube şi elevii prietenei mele de o viață Ecaterina Cîmpean, Cati cum îi spun eu, nu fac decât să aduc un elogiu binemeritat admirabilei profesoare de scris, citit şi de gândit româneşte.

Trebuie să remarc, în încheiere, că toate textele acestea mărturisesc nu doar fantezia debordantă a celor care au apărut aici, alături de dragii mei Ecaterina Cîmpean, Robert Landmann și George Roca dar şi harurile lor de oameni experimentați, cu stilul lor metaforic, în care cuvântul neaoş românesc face casă bună cu neologismele. Deci, un stil modern, actual, accesibil şi îmbietor la lectură și la ascultare la Radio ProDiaspora.

În finalul acestor fugare însemnări, n-aş putea adăuga decât dorinţa să o văd pe Cati Cîmpean şi pe voi toți, să vă ascult, mulţi ani de acum încolo.

Rodica Elena Lupu

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

București (România)

Realizator al emisiunii:

Românie, plai de dor”

Radio ProDiaspora

https://www.liveonlineradio.net/germany/radio-prodiaspora.htm

Camelia CRISTEA: Acasă

ACASĂ

 

Acasă-i aici, în inima mea,

În ea nu încap ploi și furtună,

Pita miroase, e caldă și-ar da

Celui flămând, să vină, să ia.

 

Acasă e raiul acesta preasfânt,

Când suntem cu toții iar împreună,

Și-n noi mai încape cuvântul cu rod,

Credința, nădejdea și voia cea bună.

 

Acasă e Mama în inima mea,

Fuiorul acesta de dor, borangicul,

Mai toarce frumos amintirea când vrea,

Pe umeri își pune în zori chiar ilicul.

 

Acasă-i copilul ce-l strâng iar la piept,

Mânuța lui caldă mă mai alintă,

Dormi puiul mami, dormi că te țin

În mirul iubirii, ce-n mine e plin!

 

Acasă-i icoana cu sfinți rugători,

Biserica-n mine mai are o turlă,

Simt cum o mană mă ține mereu

Și mă aduce aici lângă turmă.

 

Acasă e candela ce arde mocnit,

Dorul din mine să-l mai topescă,

Viața să-și poarte cursul firesc

Către împărăția sfântă, cerească.

 

Acasă-i aici, în inima mea….

—————————–

Camelia CRISTEA

București

8 iunie 2019