Cât mai e clipa?
Cum mă auzi când nu mă auzi
Când te strig de nu te mai strig?
Ce îmi răspunzi prin atâta liniște
La o clipă de până la cuvinte?
Nasc fantome prin peștera înghețată,
În perindarea unghiurilor de vis.
Ai apucat să îmi dilați celulele
Prin descântec vrăjind vene spre rod.
Continue reading „Diana CIUGUREANU-ZLATAN: Cât mai e clipa?”
MUGURI
Miroase a iubire dezmorţită,
a început de primăvară
ce naşte ghiocei din zăpadă topită.
În freamăt de ramuri şi de muguri,
se aud şăgalnice dezmierdări
ce ard singurătăţile pe ruguri.
E vremea noilor începuturi
ce înfloresc în tainice chemări,
în curcubeie şi în zborul de fluturi.
Miroase a lut nepământesc, arzând,
stropit cu picături de rouă,
prelinse din inimi şi aripi de gând.
În imensul sanctuar de lumină,
timpul îşi ţese o pânză nouă
iar iubirea îmbracă formă divină,
Ce zi frumoasă!
(Cu drag, Eleonorei Schipor)
Bucovină, floare aleasă
ce zi frumoasă
când păsările apar pe cer
doinind pline de mister
de la Cernăuți la Pătrăuți
dorul trece munții
se bucură și soarele
se bucură și luna
din stele azi primești cunună
lumini te vor cuprinde
aduse-n tainicul potir
urări de viață sănătate
zile binecuvântate
ce zi frumoasă
pe plaiuri cupcene
când florile se-aplecă duios
aducând omagiul lor
omului frumos…
La Mulți și Frumoși Ani, Eleonora Schipor
————————
Mariana GURZA
6 februarie 2018
Timișoara
De mai multe decenii colaborez cu articole la diferite periodice din țară, din Statele Unite și din Canada. Aceste colaborări au fost, în cele mai multe cazuri, ocazionale. Dar în câteva, sau mai exact cu câteva dintre publicații, am avut legături permanente și chiar de “suflet”. Una dintre ele am considerat-o că fiind parte din “casă”. Am căutat să ajut, am căutat să laud, am contribuit material, am făcut cam tot ce pot pentru ea, am influențat favorabil către ea prieteni.
Am fost îndurerat atunci când cel care o întocmește nu a primit anume credențiale pe care, în continuare cred, că le-ar fi meritat (i.e membria in Uniunea Scriitorilor). În asta am văzut tratarea lui cu superbie de către grupuri care se considerau “elitiste”. După părerea mea, o revistă locală și care promovează identitate locală, merită acreditări cuvincioase. Dar nu a fost așa. Acestea fiind spuse cu sinceră durere și mâhnire am văzut maniera în care acea revista a început să decadă și deci să confirme lipsa de încredere cu care a fost tratată.
Întemeietorul revistei a dat disproporționat credit uneia dintre colaboratoare. Iar acest credit s-a datorat unor sentimente care aveau acoperire doar până la un punct și categoric fără legătură cu valoarea literară. Mai răspicat, sentimentelor paterne. Oricum din acel moment revista a început să găzduiască materiale fără legătură cu scopul ei și să prezinte elogios lucrări, din punct de vedere al valorii literare, îndoielnice sau încă mai rău; versificări rudimentare. Încă mai dramatic, personalități ale scrisului bănățean și românesc și încă mai exact, cel mai de seama prozator bănățean și care este din zona, a fost marginalizat ; o manifestare de lipsa de bună cuviință.
În același timp revista a început să promoveze scrieri ale celor care, în imaginația fondatorului revistei, ar fi putut promova cariera persoanei pomenite mai devreme. Chiar și acest servilism putea fi înțeles, iarăși, până la un punct. Dar pragul toleranței și înțelegerii pentru sentimentele paterne a fost trecut în momentul în care “revista” a refuzat publicarea unor “opinii” alternative privind materiale ce le-a găzduit sau patronat. Poate fără intenție, poate cu bună intenție, poate din ignoranța, poate din trufie stultiara, revista s-a înfundat devenind un manifest de promovare. Deci practic s-a auto eliminat dintre revistele credibile și demne de respect. Păcat!
—————————————
Alexandru NEMOIANU
Istoric
The Romanian American Heritage Center
5 februarie 2018
,,FULGER ȘI FURTUNĂ” de Anna-Nora Rotaru
(pictură personală pe pânză, în ulei, dimensiuni 150 x 110 cm),
din volumul de picturi și poezii “UT PICTURA POESIS”
***
MONOTONIE
De-atâtea zile, neîncetat plouă și tot plouă…
Din cer crăpat se scurg, monoton, șuvoaie,
Ce, se preling pe frunze, ca boabele de rouă
Și pe pământ se-adună, în băltoace și noroaie…
Cad fulgerele sălbatic, cu zgomotele lor seci,
Albastre, plesnind cerul, precum biciul repezit…
Gânditoare, la fereastră, șterg cu degetele reci
Geamul, de suflarea-mi caldă si lacrimi umezit…
Mă uit și mă întreb, câtă ploaie o să mai cadă ?
De-atâtea fulgere, aerul e greu, parcă vibrează…
Liniștea se sparge-n cioburi, în casă și pe stradă,
Șerpi de foc dezbină întunericul și-l luminează…
Nu pot dormi, deși somnu-i atârnat de pleoape…
Mi-e sufletul tăcut, cuprins de grea melancolie…
De pe-unde dus ai fi, te astept să-mi vii aproape,
La pieptul tău să uit, de teamă și de insomnie…
Îndrăgitul poet și cantautor bucureștean, Ovidiu Scridon, trece Prutul pentru prima dată, la invitația din partea USELR
Pentru prima dată, dincoace de Prut, după ce-a colindat lumea în lung și-n lat, cu muzica și versurile sale, OVIDIU SCRIDON, poet de la USELR, vine și la Chișinău cu noua sa carte de versuri “TU CE-AI FĂCUT ASTĂZI?” apărută la Editura Alexandria Publishing House, în noiembrie 2017.
Lansarea cărții sale va fi de fapt în cadrul a două spectacole de muzică și poezie, la două dintre cele mai importante instituții culturale din Chișinău, la care vă invităm și vă așteptăm cu mult drag. Prima întâlnire de suflet, cu generilul „Poduri de Dor cu poetul și cantautorul Ovidiu Scridon” se va derula în sala de conferințe „Alexe Rău” a Bibliotecii Naționale a R. Moldova „Vasile Alecsandri”, duminică, 11 februarie, ora 12:00. Protagonstul promite de asemenea o atmosferă unică, la Centrul Academic „Mihai Eminescu”, marți, 13 februarie, la ora 13:00.
Moderatoare – Diana Ciugureanu-Zlatan, poetă, cantautoare, jurnalistă tv, radio și online.
Organizator – Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română (USELR, dar USEM – în acte), cu sediul la Chișinău și București, în parteneriat cu Clubul de Comuniune Spirituală „Poduri de Dor” al Bibliotecii Naționale a RM „Vasile Alecsandri” și cu Alianța pentru Centenarul Marii Uniri. Parteneri media: 10 TV, Studioul RAICU PRODUCTION.
Intrarea liberă.
*
Poetul și cantautorul Ovidiu Scridon, născut în oraşul Târnăveni din judeţul Mureş, era fascinat de mic, de manifestările Cenaclului „Flacăra”, motiv pentru care este atras de chitară încă din școala generală.
După absolvirea liceului din Cluj-Napoca, este militar în termen într-o unitate de paraşutişti, prezentă în primele linii ale evenimentelor din 1989, din capitală. În 1993, devine student al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, loc în care de altfel debutează în cadrul evenimentelor cultural-artistice studenţeşti: festivaluri, cenacluri, baluri, tabere, etc. În 1996, unul dintre cântecele lui este declarat oficial Imnul studenţilor din România. În toţi aceşti ani, scrie versuri, compune muzică şi pentru o scurtă perioadă de timp, este membru al Cenaclului „Totuşi Iubirea”, condus de poetul Adrian Păunescu.
FEBRUARIE ÎNTRE OGLINZI
Tot rătăcind, ne-am întâlnit pe drumuri…(Un noroc!)
Pe varu-adormit sub boabe de polei aprins
Ce ne-a-ncălzit privirea cu irizări de foc!
Dinspre tăceri se revărsa un dor ce ne-a cuprins…
De sus, scăpați, pluteau orbește fluturi amorțiți,
Dansau mirați în aer și tu-ncercai să-i prinzi,
Duduia gerul sclipind sub nori mototoliți
Februarie, în timp, vibra scăldat între oglinzi
Pianele de gheață se acordau sub pas… Continue reading „Lia RUSE: Februarie între oglinzi”
SARMISE SI GETUZA (Nunta Soarelui)
Motto:
”Poezia s-a născut odată cu ființa umană, așa să nu ne mirăm că rosturile acesteea sunt tot atât de multe cât și infinitatea imaginației noastre!” (Cuvinte de Minte”-Ioan Miclău)
“Vremuri mari, zile de aur, regi si crai fără de număr,
Prinți ai neamurilor Trace, adunați umăr la umăr –
Despre care Eliade prezentând creanga cea mare,
Numara vreo doua sute – din Apus până la Mare!
La a Hestiei* gradină, azi, Sarmise – rege-Soare,
Și-a ales-o pe Getuza, cea a neamului Get floare,
La “Corona Montium”* s-o aducă de mireasă,
Legând astfel Daco-Getii veșnic de aceeași casă!”
Continue reading „Ioan MICLĂU: SARMISE SI GETUZA (Nunta Soarelui)”
Născut în România, la 2 februarie 1929, Ray ‘Raoul’ a emigrat în Statele Unite stabilindu-se la Hollywood, în California.
A muncit greu să-și realizeze visul: să fie în preajma marilor vedete din cetatea filmului și, mai ales, să scrie despre ei și măestria lor actoricească.
Membru veteran al Asociației de Ziariști Străini (HFPA) care generează Premiul Anual al Globului de Aur, Ray este nelipsit dela premierele americane precum și marile festivaluri internaționale de filme.
De mulți ani trimite pentru ziarul nostru interviuri cu actorii din Hollywood.
Cităm mai jos numai câțiva din cei intervievați de Ray Arco – corespondentul nostru la Hollywood – interviuri care au apărut în paginile Observatorului: Al Pacino, Angelina Jolie, Barbara Streisand, Ben Affleck, Brad Pitt, Bruce Willis, Cate Blanchett, Cher, Clint Eastwood, Colin Farrel, Dustin Hoffman, Emma Thompson, George Clooney, Harrison Ford, Hellen Bonham Carter, James Cameron, Jeff Bridges, John Cusack, Johnny Depp, Jude Law, Judy Dench, Kate Winslet, Kenneth Branagh, Kim Basinger, Laura Linney, Leonardo DiCaprio, Madonna, Matt Damon, Meryl Streep, Nicole Kidman, Oliver Stone, Orando Bloom, Penelope Cruz, Quentin Tarantino, Reese Whitherspoon, Richard Dryfus, Sandra Bullock, Spike Lee, Tim Burton, Tom Hanks, Woody Allen, etc.
Va mulțumim și vă apreciem, domnule Ray Arco!
Va dorim multă sănătate și ani mulți, alături de distinsa d-voastră soție, doamna Ileana Matac Arco!
La mulți ani, în numele colaboratorilor și prietenilor Observatorului!
———————-
N.N.
Câteva imagini cu actori de la Hollywood la :
Fotografie de Germain Droogenbroodt
Întrebare
Pământule, ești oare mai mult
decât simplă scânteiere din lumina dintâi,
copil orfan și schilodit
rătăcitor prin Infinit?
Vițel cu trupul aurit
ce-a-mprumutat aripi de înger
în vreme ce stăpânul lui, de zor
se înveștmântă-n straie de profet
tot propăvăduind minciuni drept adevăr Continue reading „Germain DROOGENBROODT: Întrebare”