Era 13 august 1991. Eu, împreună cu colega  mea de la TRIBUNA, Lenuța Câmpean, am pornit spre Gherla, cu trenul, la casa părinților ei. Urma ca în 15 august 1991, să mergem la Sf. Mănăstire Nicula, să văd icoana făcătoare de minuni a fecioarei Maria. Lenuța mă auzise ce dorința arzătoare aveam să ajung odată acolo. Cum zodia racului e cea mai bună dintre toate, ea fiind rac, m-a invitat la părinții ei în Gherla. Părinții ei, oameni buni la suflet și cu foarte mult bun simt, s-au simțit stânjeniți. Mama ei a zis:

– Vai, Lenuța, draga mamei, cum de ai adus pe colega ta fără să mă anunți? Ce îi dau eu să mănânce?

În gradina casei, râdeau în soare, roșii mari, adevărate, cum numai în copilărie văzusem.

– Nu vă faceți probleme. O roșie adevărată. e cea mai bună mâncare.

 – Da? Am și ciorbă de fasole verde și salată de vinete. E postul Sfintei Marii.

Am mâncat cu cea mai mare poftă și bucurie. Noaptea am dormit într-un pat care era orientat cu fereastra spre pădure. Era așa de aproape pădurea, venea așa aer curat, că am dormit tun. Dimineața, mama Lenuței Câmpean ne-a sfătuit să mergem pe jos, spre mănăstire, acum, în data de 14 august, dacă dorim să ajungem la icoana mult iubită, mai ușor. Drumul până acolo mi s-a părut un vis. Fluturii alergau prin florile de câmp, cântau păsărele, oameni, pâlcuri, pâlcuri, mergeau, cântând, spre Mănăstirea Nicula. Când am ajuns acolo, era o mare de oameni. Am încercat să intrăm pe partea dreaptă. Oamenii s-au bulucit, ne-au împins și ne-au scos afară din rând. Soțul îmi spusese de acasă, că dacă e foarte greu de ajuns, să plec spre casă. Viața e importantă și pot să mă rog și acasă unde am icoana făcătoare de minuni, copie.

Am încercat pe partea stângă. Același rezultat.

În gândul meu nu era altceva decât să ajung la mult râvnita icoană. Am mai stat deoparte cam o oră și am încercat prin fața Mănăstirii. Oamenii s-au bulucit din nou și au luat-o, pe sus, pe colega și prietena mea, Lenuța Câmpean, și au dus-o, cu valul în interiorul Mănăstirii. Ea, disperată, că eu, musafira ei, rămăsesem afară, s-a dus la preotul care era cu ordinea și a zis:

– Mama mea a rămas afară! Așa i-a venit în minte atunci, doar nu eram mama ei.

Nu a băgat-o în seamă, cum era și firesc. Eu rămasă afară, îmi luasem gândul de a mai ajunge la icoană. Stăteam, resemnată, deoparte.

Un preot iese în pragul ușii și face ordine:

– Vă rog frumos, lăsați un culoar liber la intrarea în Mănăstire!

Imediat mi-a trecut prin gând că acum o să intre, nestingherit, Petre Roman, premierul României, pe care îl văzusem cum sosise într-o mașină, de lux, neagră.

Spre marea mea stupoare, preotul spune:

– Să intre Doamna Titina Tene. Nu îmi venea să cred, ochilor și urechilor, ce auzeam. Eu, Titina, dintr-un sat, pierdut în lume, Ușurei, jud, Vâlcea, mutată în Cluj, să am această onoare. Când am ajuns în fața icoanei, nu puteam să îi văd chipul, de lacrimile care îmi șiroiau, fără să vreau, ca un râu eliberator. Numai Maica Domnului a putut să facă această minune. A simțit cât doream să o văd. Nici prietena și colega mea, Lenuța Câmpean, nu și-a explicat întâmplarea.

Ne am întors acasă, mândre și fericite, povestind cu lux de amănunte, părinților Lenuței, ce am trăit.

Părinții ei nu mai sunt, dar am înțeles că, în viață, poți întâlni oameni, o singură dată și să nu îi mai uiți niciodată.

Autor: TITINA NICA ȚENE

Ședința  a fost deschisă de președinta cenaclului literar, prof.Voichița Pălăcean Vereș, care a făcut o scurtă analiză a activității de până în prezent, în fața membrilor organizației profesionale, veniți din Baia Mare, Gherla, Turda, Cluj, Gilău, Florești etc. Subliniind că trebuie încurajați tinerii scriitori să participe la activitățile Ligii și să fie primiți în rândurile acestei organizații profesionale. După care a dat cuvântul scriitorului Al.Florin Țene, președintele national al Ligii Scriitorilor Români, care a sugerat titlul medalionului literar.

            Așa cum a intrat în tradiția cenaclului, Al.Florin Țene a prezentat și analizat cărțile scriitorilor, sosite din țară: “Orizontul din deal “ de Dumitru K. Negoiță, “Moara lui Gelu “ de Gelu Dragoș,  “Composesoratul obștea Jiana-Petrila “ de Dumitru Gălățan Jieț, “Istorii, comentarii, miscelenea-vol.51 și 52 “ de Ion N.Oprea, “Trecând prin timp “de Lucia Elena Locusteanu, “În pragul primăverii “ de Dan Teodorescu “, “Epilepsia-între mit și adevăr “de dr.Iustinian Gr.Zegreanu și “Drum fără întoarcere “ de Liubomera Marusciac.

            În continuare a luat cuvântul Iulian Patca, președintele filialei Cluj a Ligii Scriitorilor, care a prezentat și comentat cărțile profesorului Puiu Sfârlea, intitulate “Candela Unirii- La Gherla “,“ Imnele voievodului Gelu“, “Pescarul din Sinapse”, și “ Eșarfa de doliu“ de V. Umbreanu.

            Dr. Mihai Ganea a vorbit despre activitatea dânsului și a Virginiei Paraschiv, despre promovarea culturii române în SUA și la cenaclul “Destine literare” din Canada, după care a citit poemul “Dacă masca”, fiind aplaudat de asistență.

            Scriitorul Gavril Moisa a analizat activitatea filialei Cluj a Ligii Scriitorilor, venind cu propuneri deosebite pentru desfășurarea, în bune condiții, a ședințelor cenaclului “Artur Silvestri.“. Bine primită a fost “Balada pionului “ de V. Umbreanu care a fost citită cu mult talent de autor, iar Ioan Leuca a citit două fragmente din cartea sa “Părintele și revoluția. “, iar Al.Florin Țene a citit poemul “Poezia trece “, din volumul “Întoarcerea statuilor. “

            Au urmat vii discuții pe marginea celor citite și despre starea literaturii române contemporane, evidențiindu-se ideile susținute de dr.Mihai Ganea, Gavril Moisa, Iulian Patca, Voichița Pălăcean Vereș și Al.Florin Țene.

            Cenaclul a intrat în vacanță. Viitoarea ședință este programată joi, 29 septembrie a.c. orele 17 la Cercul Militar Cluj-Napoca.

                                                                                    Titina Nica Țene

30 aprilie 2020 – LECŢIA DE POEZIE a Amurgului – scriitorul Titina Nica Ţene, Cluj Napoca, România. Poet şi prozator. Născută la 10 iulie 1944 în satul Uşurei, comuna Şuşani, jud. Vâlcea, membru fondator al Ligii Scriitorilor Români. Studii: Liceul teoretic din Drăgăşani, Şcoala Tehnică Hortiviticolă de 4 ani Drăgăşani. Debut în revista Săteanca. Învăţătoare la Tarna-Mare, apoi secretară la revista TRIBUNA, Cluj-Napoca. Este membră fondatoare a Ligi Scriitorilor Români, septembrie 2006.

Cărţi publicate: Bucuria lucrurilor simple, poezii pentru copii, Ed. Ion Creangă, 1989, Recreaţia grădinii, poezii pentru copii, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1997, Amurg de întoarcere, volum de versuri, Ed. Napoca–Star, 2002, Pietre de aducere aminte, povestiri, Ed. Napoca-Star, 2004, Scaunul Harului, poezii, Ed. Contrafort, Craiova, 2009. Viaţa ca o punte, Ed. DACIA XXI, 2011, Anotimpul jocului, Ed. NICO, Târgu Mureş, 2011, Un strop de veşnicie, Ed. Semănătorul, 2012, Un strop de veşnicie, Ed. Ecou, Cluj-Napoca, 2012,Un strop de veşnicie, ed. A II-a, traducere în limba engleză de Mariana Zavati Gardner, Neastâmpărul toamnei, poezii, Ed. Semănătorul, 2014, şi O noapte palpitantă-întâmplări c-o nepoţică povestite de bunică, Ed. Semănătorul, 2014, povestiri pentru copii, Întâmplări hazlii cu o nepoţică povestite de bunică, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Ecou Transilvan, 2014, Nostalgia întoarcerii, Ed. Absolut, București, 2016. Despre aceaste cărti au scris revistele: Oglinda Literară, Viaţa de Pretutindeni, Amurg Sentimental, Eminescu, România Literară, revistele on-line A.R.P. Zeit,Vestea etc. Articolele semnate de Alex. Ştefănescu, Al.Stănescu, Petrică Birău, Mariana Zavati Gardner (Anglia), Ioan Miclău (Australia), Mariana Sperlea, Ionel Andraşoni, Ioan Pop, Marin Oprea, Marian Barbu, Adina Enăchescu. N Tomoniu, Mariana Cristescu, Antonia Bodea, Petre Petria, Rodica Marian, Voichiţa Pălăcean-Vereş, Raveca Vlaşin, Virginia Brănescu, Liliana Boian Terziu, Floarea Ranta Cândea, Paraschiva Cărbunar şi alţii. Drumul spre suflet, memorii, Editura Semănătorul, 2014 şi Drumul spre suflet, memorii, cu o prefaţă de Mariana Cristescu, Ed. Nico, Târgu Mureş, 2014. În anul 1981, după o noapte de stat la coadă la ulei, cu toată familia şi nereuşind să venim acasă cu nici-o picătură de ulei, ţiganii ne-au călcat în picioare, a scris o scrisoare lui Adrian Păunescu, la revista Flacăra. Cu o săptămână înainte venise la Cluj însoţind familia dictatorului Ceauşescu. În scrisoare arăta că în Cluj şi în ţară se moare de foame şi ar fi de bun simţ să nu-l mai susţină pe dictator. Adrian Păunescu a trimis scrisoarea la Securitatea din Cluj şi, ca urmare Titina Nica Ţene a fost dată afară din servici şi a lucrat la revista Tribuna şapte ani pe un post neadecvat studiilor, cu o jumătate de normă. După Revoluţie a fost pusă în drepturi. Colaborări la revistele: Tribuna, Amurg Sentimental, Ecoul, Rusidava Culturală, Cuvând Torăcean-Serbia, Viaţa de pretutindeni, Lettres Europeennes-Belgia, Dor de Dor, Poesis, Milenium, Poezia, Eminescu, Apollon, Apollon Junior, Semne, Pietrele Doamnei,şi revistele o-line ARP şi Iosif Vulcan, Confluenţe Româneşti, Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj, Mesagerul Transilvan, Confluenţe Românşti, Agora Literară, Diebrucke(Germania ), Observatorul din Toronto, eCreator, Rotonda Valahă şi în alte câteva reviste din Spania. Este prezentă în Dicţionare, ca: Oameni de ştiinţă şi artă vâlceni, de Petre Petria, 1996; Dicţionar de poeţi, de Petru Poantă, Cluj-Napoca,1998; Clujeni ai secolului 20-dicţionar esenţial, 2000 şi Personalităţi române şi faptele lor, de Constantin Toni Dârţu, 2004, Enciclopedia Personalităţilor din România (Who is Who), Dicţionarul Ligi Scriitorilor Români, vol 2, Dicţionarul Scriitorilor Români de Azi, Dicţionarul PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR; vol. 58, în Antologii din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Iaşi, 2011. Prezenţe feminine vâlcene afirmate în domeniul culturii şi al ştiinţei naţionale. Mic dicţionar, de Petre Petria, 2009. Este prezentă în Dicţionarul Autorilor Români Contemporani, de Alina Kristinka, Este în Enciclopedia “Personalităţi Române şi Faptele lor-1950-2013“, vol. 56, autor Constantin Toni Dârţu, “Femei şi destine din Ţara Vlădesei “ de Doina Mărghitaş, (Titina Nica Ţene- o olteancă în Ţara Vlădesei) etc. Este în Enciclopedia scriitorilor români de pretutindeni – Dicționarul Scriitorilor Români editat de Academia din Rep. Moldova în colaborare cu Uniunea Scriitorilor Moldoveni, autori academician Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău. În această amplă lucrare sunt prezenți Al.Florin Țene împreună cu soția Titina Nica Țene și fiul dr. Ionuț Țene. Este tradusă de Ana Muela Sopena, alături de Ana Blandiana, Marin Sorescu, Carolina Ilica, Geo Bogza, Ion Stratan, Nora Iuga în limba spaniolă în revista ARBRE DEL TEMPS, din Catalania şi Germania de către Mircea M. Pop, spaniolă, albaneză și Italiană. Este prezentă în Antologia “Cărticica mea de vară “, Ed. Maria Cristina, 2013. Mariana Cristescu editează cartea “FAMILIA ŢENE – Destine contemporane“, Ed. Nico, Târgu Mureş, 2013. Este prezentă în Antologia Internaţională de Poezie Românească, ARTA DE A FI UMAN, vol. 5, 2013, editată de Daniela Voicu, antologia AFIRMĂRI culturale, întocmită de Elena Buţu, Ed.Sitech, Craiova, 2014, “ Antologia Scriitorilor Români de pe toate continentele“, de Elisabeta Iosif, Ed. Cetatea Cărţii, 2014. “OGLINDA Ligii Scriitorilor Români – o altfel de istorie a literatrurii române” – 2016, și antologia internațională „Poesia oltre confini“, apărută în Canada, și difuzată în Italia, Nigeria, Spania, Portugalia și România. Premii: Ecoul, la Festivalul de poezia George Coşbuc, Bistriţa,1984, Premiul 1, la Festivalul de poezie Liviu Rebreanu,Târgu Mureş, 1985, premiul a fost acordat de Puia Florica Rebreanu, fiica marelui prozator. Premiul pentru poezie la Vara visurilor mele, Bucureşti, 2002, organizat de revista Amurg sentimental. Premiul pentru anul 2011 al Ligii Scriitorilor pentru poezii pentru copii. Premiul I la Concursul Internaţional de Poezie Starpress, 2012. Diploma Editurii NAPOCA NOVA pentru volumul „Un strop de veşnicie„, pe anul 2012. Premiul la Secţiunea Volume de Versuri Publicate la Festivalul Naţional de Poezie, Ion Budai Deleanu, ediţia a III-a, 2013, cu volumul Un strop de veşnicie, Marele Premiu la Concursul Internaţional de Poezie STARPRESS pe anul 2014, cu un sejur de 10 zile la Eforie Nord. Premiul din partea Japoniei „Art & Life„-2014, pentru proză scurtă, a primit Diploma Virtutea Literară din partea conducerii Ligi Scriitorilor Români pentru întreaga activitate literară, în iunie 2014. Premiul Ligii Scriitorilor Români pentru Memorialistică, pe anul 2014. A primit în anul 2014 pentru întreaga activitate literară şi pentru 50 de ani de căsătorie cu scriitorul Al.Florin Ţene, brevetul şi medalia „Liga Scriitorilor Români-Filiala Gorj“. Premiul special al juriului la Concursul Internațional “Art&Life“, pentru Poezie, Japonia 2015. A primit din partea Primăriei și a Palatului Culturii din Bistrița CERTIFICATE of EXCELLENCE și Medalia Liviu Rebreanu pentru contribuția la promovarea autorului romanului “Răscoala”. A primit de Ziua Națională a Culturii din anul 2017 Medalia ZIUA NAȚIONALĂ A CULTURII – 15 ianuarie, cu efigia lui Eminescu. Referinţe critice (Selecţiuni): “Titina Nica Ţene, Pietre de aducere aminte, povestiri, Cluj, Ed Napoca-Star, 2004, 48 p. Amintiri din copilărie pe care autoarea şi-a petrecut-o, ca atâţia alţi scriitori români, la ţară. Ea nu imită însă pe nimeni. Modestă, cuviincioasă, plină de duioşie, ne câştigă simpatia, tocmai prin această “cuminţenie a pământului”. (Alex. Ştefănescu-România Literară nr.35/8-14 septembrie 2004). “Am savurat cartea de povestiri a talentatei Titina Nica Ţene din Cluj-Napoca.M-a impresionat prospeţimea limbajului şi am rămas cu dorinţa de a citi mai mult (…) talentul didactic al autoarei se simte în limbajul copilei, care are o altă înţelegere privind sensul cuvintelor comparative cu adulţii, mereu preocupaţi cu muncile epuizante de la sat. (…) Autoarea are un talent înnăscut de a folosi limbajul în maniera cât mai economică, asemenea celor trăiţi şi orientaţi nativ ecologic. Umorul mocnit caracterizează fiecare pagină a cărţii. În lumea noastră globalizată, unde sunt percepute ca o clonare de idei şi fapte şcolile înalte oferă cursuri CREATIVE WRITING, din când în când, îşi face simţită prezenţa câte unui scriitor autentic, cu talent înnăscut şi care aduce varietate în literatura contemporană. Titina Nica Ţene este o astfel de scriitoare. (Mariana Zavati Gardner-Oglinda Literară, nr. 38, februarie 2005, pg. 1113). ,,Opera scriitoarei Titina Nica Ţene este întradevăr prodigioasă, deosebit de variate teme alese, şlefuite până la strălucire. Poezia doamnei Titina are, cum este şi natural, un specific propriu, de fapt acea lege pe care o pronunţă clasicul B.P.Haşdeu, asemuind literature română cu o câmpie unde e loc suficient pentru fiecvare flaore cu mirosul şi culorile ei.”(Ioan Miclău-Cărticica românească de copii). “Învăţătoare, soţie şi mamă, şi nu în cele din urmă poetă,una cu un grad sporit de sensibilitate, gingăşie şi grandoare inocentă, făcând parte din familia suratelor sale: Maria Cuntan, Magda Isanos, Elena şi Coca farago, Mariana Sperlea şi Constanţa Marcu. Îi pomenesc numele Doamnei învăţătoare, îngenunchind în faţa poeziei autentice: TITINA NICA ŢENE, cu obârşa în pământul sfânt al Olteniei, tărâmul românesc care l-a dat şi pe regretatul nostru confrate: Damian Ureche. Doamna Titina Nica Ţene face parte dintr-o familie de scriitori, alăturea de stâncosul Al.Florin Ţene şi de puiul (dac-lup) dr. în istorie Ionuţ Ţene, care-mi pare mai degrabă Ionuţ din “Fraţii Jderi”. (Revista Eminescu, Timişoara, nr. 11-12 / aprilie, 2003.). “Poeziile doamnei Titina sunt senine și cu multă candoare și tristețe ascunsă.”(Dumitru Velea – 2015).

SĂ VINĂ PRIMĂVARA…
Era o seară calmă cu lună plină
zăpada topea tăcerea-n noi, uşor,
un alt anotimp venea, ca o lumină
şi parcă flori de crin pluteau în zbor.

Să vină părimăvara cu străluciri de soare
să alungăm cu ele tristeţile din noi
că iarna a fost lungă, zpada a fost mare
şi am rămas la suflet, ca şi copacii, goi…

PARCĂ SÂNT ALTA DECÂT SÂNT…
Se rostogolesc muguri-n frunze
şi seva aleargă prin ramuri mai sus,
verdele trece cântând prin iarbă,
că zilele reci au apus…

Cerul aruncă haina de nori,
merg printre fire de vânt
şi când mă-mbrăţişează soarele
parcă sânt alta decât sânt…

SUFLET RĂTĂCIT
M-am întors acasă pe un drum de ţară
şi-am stat de vorbă cu pădurea
mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară
de când eu am plecat aiurea

Am croit cărare prin boabe de rouă
şi m-au copleşit aducerile-aminte
razele de soare au spart pădurea în două
şi mi-am spus atunci:totu-i ca-nainte!

Am trecut tăcută pe sub merii-n floare
ce mi-au nins cărarea semn de bun venit
ziua-ntreagă,parcă,era o-ntrebare:
ai venit acasă suflet rătăcit?

TOARCEM AMINTIREA
Merg încet cu sufletul pustiu
singură printre atâta lume
timpul a trecut când nici nu ştiu
oamenii din juru-mi nu au nume.

Joacă, iar, căldura verii-n aer
fructele şi le-a-negrit, iar, socul,
clopotele bat, prelung, a vaier
şi eu nicidecum nu-mi găsesc locul.

Am să mă întorc în sat curând
unde mă aşteaptă maica bună
la lumina stelei, licărind,
toarcem amintirea, ca pe lână…

Merg încet cu sufletul pustiu
singură printre atâta lume
timpul a trecut când nici nu ştiu
oamenii din juru-mi nu au nume.

                                                                                                George Călin