Niciodată viața n-a fost mai frumoasă,
Ca acuma, Doamne, când ea se sfârșește,
Niciodată n-am stat s-o opresc
Și ea a trecut, ața, nebunește…
.
Am crescut copiii, acuma sunt mari,
Au venit nepoții, ocupați cu ei,
Anii au trecut, pe neobservate
Și s-au scuturat, ca floarea de tei…
.
Sunt precum ogorul ce și-a dat recolta,
Vin nepoții și-l vor semăna,
Dar cine să-i vadă? Eu voi fi departe
Și de-acolo, Doamne, nu îi pot vedea…
.
Sau, poate îi văd, așa zice Domnul,
Că, acolo sus, e foarte frumos,
O să ajungem bine, dacă pe pământ,
Trăim viața noastră numai în Hristos!
.
Titina Nica Țene
10 iulie 2021