Lucrarea, apărută prin binecuvântarea dată de P.S. Iustin Sigheteanul, a văzut lumina tiparului la Editura Inspirescu (Satu Mare, 2013 şi a fost premiată la secţiunea Didactică, în cadrul ,,Cărţile Anului, Baia Mare, 2012. De asemenea, se precizează faptul că aceasta a apărut sub egida Asociaţiei Cultural-Creştin-Umanitară ,,Ars Vivat”.
În ,,Cuvânt înainte”, semnat de Pr. lect. univ. Dr. Gheorghe Şanta (de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca) se menţionează: ,,Cuvântul ca mesaj duhovnicesc îşi îndeplineşte sensul înalt numai atunci când slujeşte adevăratei realităţi, când are o putere ziditoare. Cuvântul zideşte din conştiinţa răspunderii faţă de semen, atunci când omul înţelege cuvântul ca pe o realitate dialogală. Prin Cuvântul lui Dumnezeu, se împlineşte o terapie duhovnicească. Cuvântul Scripurii are puterea renaşterii spirituale a vieţii integrale, fiind instrument forte în educaţie”.
,,Prefaţa” este realizată de Asist. univ. Dr. Valerian Marian, care consideră că ,,Parabolele şi pildele Mântuitorului (…) se înscriu, prin excelenţă, în categoria acelor exprimări care, sub forma cuvintelor înţelese de oameni, trimit la o realitate infinit mai profundă, inexprimabilă, inepuizabilă, ca sens, şi depăşind orice înţeles”.
Părintele Radu Botiş şi-a ,,parcelat” cartea sa în Cinci capitole: I. Persoana divino-umană a Mântuitorului Iisus Hristos; II. Mântuitorul Iisus Hristos – Învăţătorul prin excelenţă; III. Mântuitorul Iisus Hristos – Pedagogul şi modelatorul fiinţei umane; IV. Mântuitorul Iisus Hristos, Cuvântul-model pentru exegetul de azi; V. Actualitatea catehetică a pildelor lui Iisus.
În ultima parte a cărţii, descoperim capitolul intitulat ,,Din suflet prin Cuvânt” – gânduri despre carte.
Din primul capitol al cărţii, suntem părtaşi la opinia şi atitudinea părintelui Radu Botiş, referitoare la Scriptură şi, implicit, la Cuvânt: ,,Lumea fizică, deşi nu este conştientă sau nu poate fi ea însăşi conştientă de iubirea lui Dumnezeu, este făcută, şi ea, ca mijloc al iubirii Lui faţă de oameni şi, ca atare, să se arate tot mai desluşit El, cu iubirea Lui prin ea sau ca oamenii să vadă în ea iubirea lui Dumnezeu, iradiind prin ea lumina dumnezeiască, de care se umplu, văzând-o coborâtă chiar în cele ale lumii fizice”. Cât priveşte ,,Lucrarea Învăţătoarească a lui Iisus”, autorul cărţii de faţă consideră că aceasta este ,,elastică şi variată, ţinând cont de vârsta, gradul de cultură, profesiunea şi preocupările ascultătorilor Săi”. Iar despre ,,Iisus Hristos – pedagogul şi modelatorul fiinţei umane”, părintele Radu Botiş consideră că ,,Activitatea publică pe care a desfăşurat-o, mai bine de trei ani, Fiul lui Dumnezeu, a fost suficientă pentru a desăvârşi Revelaţia”. În continuare, sunt desfăşurate în carte (în detaliu) principiile şi metodele pedagogice folosite de Mântuitorul: principiul psihologic; principiul intuiţiei; principiul practic-educativ; metoda dialogului; metoda analitică; metoda observaţiei; metoda exemplului personal. Păstrând modelul fundamental – Mântuitorul Iisus Hristos – autorul cărţii pe care o recenzăm aminteşte de: pilda semănătorului, a seminţelor bune şi a neghinei, parabola despre comoara ascunsă în ţarină, despre mărgăritar şi năvod, parabola nunţii fiului de împărat, pilda despre lucrătorii viei, pilda lucrătorilor celor răi, pilda cu împărţirea talanţilor, parabola smochinului neroditor, pilda samariteanului milostiv, pilda bogatului nemilostiv şi săracul Lazăr, pilda celui ce datora zece mii de talanţi, pilda despre oaia şi drahma cea pierdută, pilda fiului risipitor, evanghelia din duminica lui Zaheu, pilda vameşului şi a fariseului, pilda bogatului ce i-a rodit ţarina.
Luminatã si plinã de încãrcãturã duhovniceascã, sãrbãtoarea Nasterii Domnului aduce în fiecare an sfânta bucurie a reîntâlnirii cu Pruncul Iisus Izbãvitorul si Mântuitorul. Chemare tainicã pentru fiecare dintre noi de a porni cu gând bun, fiecare, pe drumul magilor din rãsãrit, însotiti de steaua credintei cu dorinta de a-L reîntâlni pe Cel care, mereu iertãtor, a îndumnezeit lumea prin valoarea Nasterii si a Jertfei Sale.
Sfârşitul secolului al-XIX-lea şi începutul secolului al-XX-lea, reprezintă pentru imperiul dualist austro-ungar, o accenture a contradicţiilor dintre naţiunile dominante, austriece şi ungare şi celelalte naţionalitaţi: români, sârbi, solvaci, ruteni, polonezi, cehi, lipsite de drepturi şi supuse unei crunte politici de deznaţionalizare. Împotriva acestei politici reacţionare s-a ridicat întregul popor din Translvania, luptând cu multă ardoare şi abnegaţie, pentru împlinirea dezideratelor naţionale. Preotul Vasile Lucaciu se află iaraşi