Turcoaz
Străin, pe-un drum făr’ de sfârșit,
Eu ți-am bătut la poartă.
Tu, mi-ai deschis și m-ai primit,
Mi-ai dat o altă soartă…
Ultimul tren l-am prins din mers
Și am pornit în noapte,
Iar tu mi-ai desfăcut un vers
În mii și mii de șoapte…
În ochii tăi turcoaz și blânzi
Am regăsit plăcerea
De a iubi fără s-ascunzi
Și de-a uita durerea…
–––––––––
Iulian TĂTARU
Larnaca, Cipru
4 iulie, 2018
Lucefere
Tu ne privești de-acol’, de sus,
Cu blândă îndurare,
De lângă steaua ce-a apus,
Cea fără de uitare…
Umil, azi, versul ți-l închin,
Lucefere-ntre aștri,
La fel ca tine, mai suspin
După doi ochi albaștri…
–––––––––
Iulian TĂTARU
Larnaca, Cipru
15 iunie, 2018
Mamă blajină
O, mamă blajină, mi-apari surâzând,
Baticul ți-e prins sub bărbie,
Mă sorbi din privire, mai mult ca oricând,
Chemarea-ți firavă mă-mbie…
Ți-aud glasul stins, în tremur ușor,
Cum strigă, duios, al meu nume,
Să fiu lângă tine, aș vrea ca să zbor…
O fi minunat-a ta lume?!
Din visu-mi fugar mă trezesc dintr-o dat’,
Acum îți simt lips’-așa tare…
La ceruri mă rog să pot fi împăcat
Cu gândul că ești doar visare…
–––––––––––
Iulian TĂTARU
Buzău
16 martie, 2018
Zbucium
Plutesc în derivă, de stânci mă lovesc,
Pe-o mare cu apă-nspumată,
M-opresc, dau din rame, doar, doar, reușesc
La țărm să ajung eu odată…
Curentul năpraznic m-aruncă în larg,
În juru-mi, întindere-albastră,
De vasul de plută, mari valuri se sparg,
Aievea, te văd la fereastră…
Zăresc luminițe departe;-o fi sat?!
Găsi-voi un loc de-acostare?!
Va fi oare-acolo un suflet curat,
Să nu mai m-alunge pe mare?!
–––––––––––––––
Iulian TĂTARU
Larnaca, Cipru
3 iunie, 2018
Străinul
Autobuzu’-opreşte lin
În stația „La cruce” ,
Din el coboară un străin ,
Spre-o casă mersu-l duce…
Măreşte pasul . Şi-ar dori
Să-ntoarcă roata vieții,
Măcar o clipă de-ar mai fi
În anii tinereții…
Nici nu simți când a ajuns
La poarta cunoscută .
La „bună ziua” i-a răspuns
O voce neştiută…
Păşi, apoi, străinul nost’
Pe-o îngustă cărare,
Ajunse-n dealul ce i-a fost
Umăr la supărare…
O linişte îl apăsa
În piept atât de tare…
La gura sobei se visa
Tot înșirând taclale…
Se văzu tânăr, viguros,
Trăgând brazde cu coasa,
Ori stând la masă bucuros,
Cu-ai lui, cu toată casa…
Bătrânul câine-l cunoscu
Şi veni lângă dânsul
O lacrimă-i, din ochi, căzu,
Străinul scăpă plânsul…
Mai trase-odat’ aer în piept,
Aer curat, de-acasă,
Apoi, plecă pe drumu-i drept
Spre liniştea-i ce-apasă…
–––––––––––––
Iulian TĂTARU
Larnaca, Cipru
3 iunie, 2018