Eleonora SCHIPOR: Toamna bucovineană

Odată cu sosirea toamnei pe maleagurile carpatine, vine și o sărbătoare frumoasă legată de acest deosebit anotimp.

Este una dintre cele mai iubite și așteptate sărbători de elevi, profesori și părinți la CIE Cupca. Anual elevii noștri sub îndrumarea bunilor lor dascăli, dar ajutați și sprijiniți de părinți, pregătesc cele mai felurite compoziții, expoziții, aplicații, versuri, cântece, scenete – având toate tematica toamnei.

Toamna bucovineană este prezentă în povești cu Feți Frumoși, Ilene Cosânzene, zâne, moși, babe, prichindei, inimioare, potcoave, dar și animale de pădure sau domestice, păsări, frunze, flori, plante… „Toamna în pădure”, „În livada bunicilor”, „Grădina fermecată”, „Lumea poveștilor”, „La cules ciuperci”, „Darurile toamnei” – iată doar câteva denumiri dintre zecile de compoziții pregătite cu mare fantezie de elevii noștri.

Desene, gazete de perete, poezii și scenete au pregătit atât elevii claselor mici cât și mijlocii, s-au încadrat activ și elevii claselor mari.

Împreună cu membri comitetului școlăresc am apreciat munca părinților, pentru costumație, pentru implicare în pregătirea multor exponate foarte originale. Am apreciat ingeniozitatea elevilor și munca profesorilor, a diriginților, a învățătorilor. La toți le mulțumim frumos și le dorim succese pe viitor.

————————————

Prof. Eleonora SCHIPOR,

Cupca, Ucraina

19 septembrie 2019

Eleonora SCHIPOR: Răsfoind paginile vieții

Le vom răsfoi împreună, dragi cititori. Sunt paginile unei vieți importante, interesante, demne de toată stima și respectul. E vorba de noua carte cu acest titlu a savantului bucovinean, originar din Pătrăuții de Jos, Ilie Popescu.

Spuneam într-un material precedent că și la 80 de ani, oamenii scriu, compun, publică, sunt în toiul activităților literar-culturale din ținut. Ei bine, unul dintre acești octogenari, plini de energie și talent este copământeanul nostru, doctorul în filologie, domnul Ilie Popescu. Pentru a ne convinge de aceasta, domnia sa a venit în fața cititoriloir în anul său jubiliar cu tocmai două cărți: „Drumul spre Golgota” și „Răsfoind paginile vieții”.

„Răsfoind paginile vieții” este un sumar (selectiv) al muncii intelectuale, efectuate de-a lungul anilor de neostenitul profesor Ilie Popescu.

Cartea de față cuprinde 7 capitole, prefața cu titlul „Cuvânt despre octogenar” fiind semnată de cunoscutul ziarist Vasile Carlașciuc.

Primul și cel mai volumins capitol se numește „Lista lucrărilor publicate”, având fiecare și referințele despre data, anul, autorul, denumirea ziarului sau revistei, unele extrase din aceste publicații, Aici vom găsi denumirile cărților, broșurilor, monogafiilor, manualelor, tezelor, cât și referate, comunicări, recenzii, relatări, informații, prelegeri, studii, articole, analize etc.

Cel de-al doilea capitol cuprinde „Lista referatelor și comunicărilor ținute la congrese, conferințe, simpozioane și seminare”.

Capitolul 3 este dedicat Interviurilor, pe care le-a acordat, numit tot astfel „Interviuri”.

La capitolul 4 găsim „Extrase din aprecierile critice la cărțile (monografiile), broșuri și dicționare”.

Nu puteau desigur, să lipsească și „Felicitările” incluse în capitolul 5.

„Diplome de excelență și certificate” găsim la capitolul 6. Aceste diplome autorul le-a clasificat în două categorii – cele primite din partea instituțiilor de învățământ, organelor de stat, organizațiilor obștești și individuale, cât și cele înmânate din partea Societății regionale „Golgota”.

Capitolul 7 ne va face cunoștință cu „Scrisori primite din diferite țări ale lumii”.

Nu știu de ce autorul n-a inclus de astă dată fotografiile numite aici „File de album” întru-n capitol aparte, dar le-a inclus în carte la finele ei. Sunt fotografii din viața particulară, din cea de la Universitate, căreia i-a dedicat 44 de ani din viața sa, din cadrul activității în Societatea regională „Golgota”, pe care o conduce cu pricepere de mai mulți ani, participări la Congrese, simpozioane, conferințe, dar și întâlniri și prezentări de carte.

Reamintim încă odată cititorilor că toate cele publicate aici, în această carte, sunt selective, or, ele fiind cu mult mai multe în realitate.

Cartea de față a văzut lumina tiparului la Cernăuți, cuprinde circa 194 de pagini, copertele și fotografiile find în culori. Autorul aduce sincere mulțumiri Corpului diplomatic al Consulatului General al României la Cernăuți în frunte cu doamna Consul General Irina Loredana Stănculescu, cât și câtorva personalități din regiune, pentru sprijinul financiar acordat la tipărirea acestei cărți. Aceleași sincere mulțumiri le aduce și doamnei Lilia Govornean pentru redactarea și tipărirea cărții „Răsfoind paginile vieții…”

Deși vârsta este înaintată, dorința de a scrie, a publica, a participa la viața activă în societate a domnului profesor Ilie Popescu este destul de mare. Ne-a dovedește și faptul la câte manifestări, comemorări, prezentări de carte, întruniri literare, culturale, sărbători, a participat și participă în acest an jubiliar domnul Ilie Popescu.

Nouă nu ne rămâne decât să-i dorim multă sănătate, activitate intensă și productivă, și îl așteptăm cu noi publicații, noi cărți și noi evenimente la care să-l vedem mereu același cum îl cunoaștem toți.

La mai mult și la mai mare stimate domnule profesor Ilie Popescu!

————————————

Eleonora SCHIPOR,

Pătrăuții de Jos, Ucraina

15 septembrie 2019

Eleonora SCHIPOR: Stejari în Țara Fagilor

Stejari în Țara Fagilor au fost și vor fi întotdeauna. Ne-o dovedește a câta oară inimosul domn Ciprian Bojescu, scriitor, publicist, ziarist, om de cultură, dar și de mare omenie. Vine de la Suceava, dar și de la Iordănești, mereu și același. Simplu, modest, cultivat, amabil, binevoitor. La actuala Sărbătoare a graiului matern am cunoscut-o personal (la figurat o știam demult) și pe simpatica-i soție Ioana, mi-a lăsat o impresie deosebită. O familie frumoasă și demnă.

Se pare că la 80 de ani românii noștri sunt atât de viguroși că nici un uragan, fie el cât de puternic, nu-l poate învinge. Ne-au demonstrat-o din plin scriitorii și savanții octogenari ai acestui an: Mircea Lutic, Ilie Popescu, Ciprian Bojescu.

Dacă anul trecut talentatul iordăneștean, stabilit de-o viață cu traiul la Suceava, Ciprian Bojescu, ne-a bucurat cu „Vremea amintirilor”, iar cu doi ani în urmă a publicat „Cu dragoste de pământ românesc” (nemaivorbind de cele publicate până atunci), în acest an jubiliar ne vine cu o nouă carte.

La Salonul de carte românească ce a avut loc anul trecut la biblioteca din satul Pătrăuții de Jos, printre scriitorii invitați, s-a numărat și domnul Ciprian Bojescu, care a prezentat cărțile sale, și a dăruit celor prezenți câteva exemplare.

Așadar ce reprezintă „Stejari în Țara fagilor”. Cuprinde circa 150 de pagini, având girul editurii „Acent Print” din Suceava. Prima copertă ni-l reprezintă pe autor într-o fotografie în Cajvana (fac aici o paranteză, menționând faptul că unchiul meu Gheorghe, (fie-i țărâna ușoară) fratele mai mare al tatălui meu, când s-a refugiat în România cu familia, au trăit 19 ani în Cajvana. Pe urmă s-au transferat în Banat. Am auzit încă copil fiind, de această localitate, din relatările sale, au fost de 2 ori în vizită la noi pe acele timpuri).E lângă Stejarul lui Ștefan cel Mare, monument istoric. Pe ultima copertă găsim două minunate poezii ale lui Gheorghe Vicol „Invitație” și „E primăvară-n Bucovina” (e un veritabil îndrăgostit de Bucovina), cât și fotografia autorului cărții.

Cuvântul înainte este semnat de Dimitrie Poptămaș din Târgu-Mureș. Voi cita doar un singur alineat „…Cu prezenta carte a lui Ciprian Bojescu, preocupările sale publicistice îl consacră printre cei a căror nume se înscriu în patrimoniu nostru cultural cu succes”…

Tot în prefață mai semnează o scurtă prefață și Gheorghe Vicol cu titlul „Stejarii din pădurile de fagi ale Bucovinei”. „…Citiți cartea semnată de Ciprian Bojescu și veți descoperi frumusețea din oameni, fără exagerări ieftine, cu simplitatea și modestia care îl caracterizează pe cei cu adevărat valorși…” ne îndeamnă scriitorul Gh. Vicol.

Cu acest îndemn purcedem la lectura celor 4 capitole încluse în actualul volum.

Primul capitol este numit „Publicistică”. Cuprinde câteva articole semnate de autor în diferite ziare, dar și apărute pentru prima oară chiar în cartea respectivă . Printre cele publicate în săptămânalul „Crai Nou” vom desprinde câteva titluri: „Dumitru Covalciuc – 70 de ani”, „Dor de Bucovina”, „Cine i-a dat chip și voce lui Ciprian Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Stejari în Țara Fagilor” →

Eleonora SCHIPOR: Toamna ne-a adunat la școală

Vara a rămas departe

Pe poteci, și pe câmpii,

Iar noi revenim la carte,

Azi e prima zi…

Un nou 1 Septembrie a poposit pe meleagurile bucovinene, aducând căldura verii, dar și răcoarea dimineților de toamnă.

Iar odată cu sosirea toamnei calendaristice a început un nou an școlar în toate școlile din Ucraina. Începutul lui septembrie este deosebit pentru elevi, profesori, părinți, dar și pentru toți acei a căror viață este legată de școală.

E fromoasă zi 1 septembrie. Copiii revin odihniți, așteaptă să se întâlnească unii cu alții, vin cu buchete de flori, cu bucurie. Careul solemn este o adevărată atmosferă de sărbătoare, cu felicitări, cuvinte de laudă, zâmbete, soare și bucurie.

A început un nou an școlar la CIE Cupca, raionul Hliboca. El a fost binecuvântat de preoții bisericii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Vasile Cuciurean și feciorul său, tânărul Ilie Cuciurean. Directoarea școlii, doamna Maria Lazurca, a rostit un cuvânt de felicitare, apoi a înmânat o serie de diplome celor mai buni elevi care au obținut rezultate deosebite la învățătură în anul trecut de învățământ, dar și pentru participare la olimpiadele raionale și regionale, la diferite concursuri, festivaluri etc.

Am menționat faptul că două grupuri de elevi au fost la tabere de creație din România. Patru elevi de clasa 9-a, însoțiți de profesorul de educație fizică Petru Marcu, s-au antrenat timp de o săptămână la tabăra sportivă de la Buftea, (România) jucând fotbal, venind aici la invitația FRF. Alt grup, de 6 eleve ale clasei 11-ea „A” însoțiți de subsemnata și bibliotecara și poeta Rodica Zegrea din Prisăcăreni, ne-am aflat timp de o săptămână la Muzeul satului din București. Fetele au participat la atelierele de creație, însușind vechi meșteșuguri tradiționale: olărit, țesut, încondeerea ouălor, pictură etc. Am venit aici la invitația domnului Laurențiu Dragomir directorul Asociației Protecția Patrimoniului din București. Sincere mulțumiri aducem neobositului domn Laurențiu Dragomir, părinților acestor copii, dar și Consulatului general al României la Cernăuți în frunte cu doamna Consul General Irina Loredana Stănculescu, cât și domnului Grigore Timiș, care parțial ne-au sponsorizat călătoria.

Adevărata surpriză a sărbătorii de 1 septembrie este întotdeauna apariția unei noi clase. Însoțiți de părinți, având emoții, buchete de flori, au pășit pragul școlii micuții clasei 1-îi. Sub conducerea învățătoarei Rodica Țugui ei au recitat primele poezii și au cântat primele cântece în postura de elevi. Absolvenții clasei a 11-ea i-au condus de mânuță în clasa lor, iar de la elevii clasei a 2-a au primit în dar tradiționala Cheiță a Cunoștințelor. Acești micuți vor studia după un nou program. Clasa lor este o adevărată împărăție de basm, dotată cu multe lucruri folositoare pentru adaptarea lor în noul mediu. Aducem mulțumiri pentru buna pregătire a sălii de clasă de tip nou secției raionale de învățământ Hliboca, părinților, direcției școlii, învățătoarei Rodica Țugui. Să le ajute bunul Dumnezeu în toate!

Prima lecție din acest an de învățământ a debutat cu succes. În majoritatea claselor la această lecție au asistat și părinții. Înainte vor fi zeci și sute de lecții, mai ușoare, mai grele, recreații, lucrări, teste, retrăiri, griji, bucurii… așa e viața de elev. Părinții și dascălii le vom fi alături.

Sperăm că vom avea parte de un an bun. Ne vom bucura de susținere și încredere din partea părinților, dar și a celor demnitari de care depinde soarta școlii. Întru-n ceas bun!

————————————

Eleonora SCHIPOR, profesoară superioară la CIE Cupca

Cupca, Ucraina

2 septembrie 2019

Eleonora SCHIPOR: Limba noastră

Este limba noastră

Doină și baladă,

Rugă și tămadă,

Pomii în livadă –

Este limba noastră.

Vis de vitejie,

Dulce armonie,

Fală și mândrie –

Este limba noastră.

Perlă carpatină,

Floare din grădină,

Splendidă, divină –

Este limba noastră.

Apă de izvor,

Speranță și amor,

Dragoste și dor –

Este limba noastră.

Trandafir în floare,

Rouă și răcoare,

Cânt de sărbătoare –

Este limba noastră.

Strămoșești țărâne,

Vălurinde grâne,

Fața albă-a pâinii –

Este limba noastră.

Pasăre măiastră,

Busuioc în glastră,

Soare în fereastră –

Este limba noastră.

Dor de toamnă

Mi-e dor de tine, toamnă,

Când vine-un vânt pribeag

Și-mi răvășește zarea,

Și-mi poposește-n prag.

Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Limba noastră” →

Eleonora SCHIPOR: Scriitoarea bucovineancă Maria Gulei la 80 de ani

Zilele trecute sala de conferințe a bibliotecii raionale Storojineț a fost gazda unui eveniment deosebit. Bibliotecarii din raion, profesori, activiști, membri ai cenaclurilor raionale, poeți, compozitori, ziariști s-au adunat din nou împreună. De această dată am venit cu toții la jubileul unei persoane deosebite. E vorba de poeta, prozatoarea, traducătoarea, activista, fosta profesoară din satul Banilov Podgornâi, neostenita doamnă Maria Gulei.

Biblioteca raională din Storojineț este adeseori gazda unor asemenea evenimente. De astă dată ne-am adunat mai mulți iubitori ai cuvântulului scris din raioanele Hliboca și Storojineț.

Pentru doamna Maria Gulei nutresc o stimă cu totul aparte. Ca traducătoare mi-a tradus în limba ucraineană propriile mele poezii, dar mai ales îi sunt recunoscătoare pentru că a tradus versurile poetului crăsnean Ilie Motrescu și anume placheta de versuri „Cântarea Carpaților”.

Datorită ei zeci și sute de ucraineni au luat cunoștință cu creația poetuli, tradusă perfect în limba ucraineană.

Despre omul, profesoara, poeta, prozatoarea, cititoarea Maria Gulei au vorbit rând pe rând invitații.

Din partea Secției raionale de cultură a felicitat-o domnul Andrei Gavriliuc, șeful acestei instituții, înmânându-i o diplomă și dăruindu-i și un buchet de flori.

Printrei cei veniți de la Hliboca s-au numărat poeta, prozatoaea, conducătoarea cenaclului literar raional „Izvoraș” Alexandra Vozneac, care i-a dedicat și o poezie sărbătoritei. Cu frumoase cuvinte de laudă la adresa octogenarei noastre s-a adresat și directoarea muzeului „Domka Botușanska”, metodista, muzeografa Olga Șevcenko. Compozitoarea, poeta, autorea unor cântece deosebite, conducătoarea cercului „Cântecul turistic” de pe lângă centrul de turism din Hliboca Galina Sâsoletina nu numai că a citit versurile jubiliarei, dar i-a dedicat și câteva cântece. O surpriză pentru toți a fost faptul că a interpretat cântecul „Ție, vară, îți mulțumim”, scris de subsemnata, tradus în limba ucraineană de doamna Maria Gulei „Tobi, lito, diakuemo”, și pus pe note muzicale de autoarea cântecelor. Toți au ascultat cu plăcere acest cântec în interpretarea doamnei Galina. Doamna Rodica Zegrea, bibliotecară-șefă a bibliotecii din satul Prisăcăreni, raionul Hliboca, ca întotdeauna ne-a adus în dar noi poezii, de astă dată dedicândui-le doamnei Maria Gulei.

Cuvinte de aleasă prețuire i-au adus în dar consătencele ei, din Banilov, profesoara Larisa Hacman și șefa bibliotecii din localitate Tatiana Covali.

Cu mult respect a vorbit despre doamna Gulei și bibliotecara șefă din satul Mihalcea, doamna Silvia Goncearuc, membră a cenaclului literar „FAMILIA”.

O prezentare a cărților poetei și prozatoarei noastre a făcut bibliotecara bibliografă Tatiana Covban, fostă directoare a acestei biblioteci timp de 31 de ani. Cu prilejul jubileului biblioteca a tipărit și un scurt sumar bibliografic dedicat jubiliarei. Acest sumar a fost prezentat de doamna Tatiana Covban. Colega ei, directoarea adjunctă a bibliotecii raionale doamna Viorica Manilici, i-a înmânat un buchet de flori și i-a mulțumit pentru cărțile, poezia și proza pe care a tipărit-o pe parcursul vieții doamna Maria Gulei.

La rândul meu i-am mulțumit pentru creație, pentru traduceri, pentru faptul că este atât de ageră, energică la cei 80 de ani împliniți în acest august fierbinte.

Doamna Maria Gulei a vorbit puțin despre sine, a mulțumit tuturor bibliotecarilor pentru trudă și osteneală, organizatorilor pentru faptul că au reușit să facă dintr-o zi de lucru – una de sărbătoare. Pentru toți cei aflați în sală a venit cu o surpriză. A reușit să scoată de sub tipar cartea „Prințul pe cal alb”, ( „Prinț na bilomu coni”). Toți cei prezenți au primit-o în dar, mulțumindu-i pentru acest gest nobil.

Îi dorim și în continuare neobositei doamne Maria Gulei sănătate, puteri și forțe, noi creații, succese, energie, cutezanță, ardoare. O așteptăm cu noi creații și traduceri, cu noi cărți de poezii. Asemenea întâlniri sunt pentru oamenii de creație adevărate sărbători ale sufletului.

————————————

Eleonora SCHIPOR

Pătrăuții de Jos, Ucraina

25 august 2019

Eleonora SCHIPOR: La Crasna într-o zi de august fierbinte

Demult vroiam să ajungem la mănăstirea de maici de la Slatina Crasnei bucovinene. Unul dintre motive este prietenia îndelungată cu maica stareță Ioana. Prietenie care a început cu ani în urmp, pe când era maică la mănăstirea de la Sucevița de dincolo de frontieră. În pelerinajele noastre treceam neapărat și pe aici, se bucura mult când ne vedea. Ne dăruia întotdeauna iconițe, cruciulițe, anafură. Ne invita să mai venim.

Într-o zi ne-am întâlnit așa pe neașteptate la Crasna. Aveam să aflăm ( cam cu vreo 4 ani în urmă) că a fost transferată deja la baștină. Aici i s-a încredințat o misiune responsabilă, cea de a conduce o mănăstire.

Deși e mult de lucru aici, mănăstirea cea nouă e în construcție, are multe griji și probleme, totuși a rămas aceeași maică, pe care am cunoscut-o cu vreo 15 ani în urmă, amabilă, binevoitoare, harnică, bună la suflet…

Iată că în ultima duminică a ultimei luni de vară, cu un mic grup de pelerini din satul Pătrăuții de Jos, am ajuns dimineața la slujba de duminică. Biserica mănăstirii era plină de lume. După ce am asistat la sfânta liturghie, sora Rahira, o altă cunoștință veche de a mea de la această mănăstire, ne-a condus în biserica nouă. Deoarece printre pelerini era o doamnă, care a venit pentru prima oară aici, sora a povestit pe scurt istoria înființării acestui lăcaș, felul cum au început să construiască, cum au dobândit apa curată ca lacrima din fântâna din curtea mănăstirii, cum se roagă, cum muncesc, ce planuri de viitor au.

După masa de post servită în trapeza mănăstirii, de altfel gustoasă ca întotdeauna, ne facem poze cu maica stareță. Primim de la ea iconițe cu Schimbarea la față a Mântuitorului, nu demult am marcat pe stil vechi această mare sărbătoare creștină, dar și cu Sfântul Mucenic Ioan Cel Nou de la Suceava, în numele căruia e hramul mănăstirii, sticle cu aghiasmă, și câteva reviste creștine. Ni le aduce pe toate sora Ana, aflăm că e absolventă a două facultăți: cea de teologie, dar și cea de filologie română, și care face acum ascultare la mănăstire.

Maica Ioana ne conduce, e bine aici, dar trebuie să plecăm. Îi promitem să mai venim. Mă roagă să vin cu elevii mei. Sper să reușesc acest lucru.

Luându-ne rămas bun, privesc în jur la priveliștea frumoasă de aici. Mă gândesc că peste munte, nu chiar departe e Putna lui Ștefan cel Mare. Locul cel mai drag pentru mine pe pământ.

Facem o mică plimbare la iazul aflat nu departe de mănăstire. Ne facem fotografii și pornim spre casă.

Îmi pare puțin tristă Crasna acum. Nu mai sunt în viață profesorii Motrescu, cei care au proslăvit prin scrierile și faptele lor demne această mândră localitate de munte.

Pentru mine Crasna se asociază deja de peste 20 de ani cu numele poetului-martir Ilie Motrescu. În această vară am omagiat deja 50 de ani de la trecerea sa în neființă, iar la 18 august este și ziua sa de naștere.

Părăsim Crasna în speranța că vom reveni curând la această mănăstire de maici, unde domnește o atmosferă de bunătate, smerenie, amabilitate, rugăciune, speranță și credință.

————————————

Eleonora SCHIPOR

Pătrăuții de Jos, Ucraina

25 august 2019

Eleonora SCHIPOR: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Pătrăuții de Jos la 110 ani

Satul Pătrăuții de Jos de pe Valea Siretului a fost în aceste zile de la finele lui Gustar, gazda unui eveniment deosebit. Cu toții am marcat 110 ani de la sfințirea actualei biserici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Frumoasă, măreață, impunătoare de peste un secol se înalță această mândră biserică pe acest colț de rai, binecuvântat de Dumnezeu și apărat de Sfânta Fecioară Maria, ocrotitoarea acestui sat și a bisericii de aici.

Vechea biserică care a slujit pătrăucenilor de la 1777 până în 1909 a fost donată enoriașilor din comuna Cândești, județul Botoșani, România, și transferată în această localitate în anul 1912. Se află și acum acolo, cu reparațiile ce au fost făcute, poartă numele Sfântului mucenic Dimitrie. Cu mai mulți ani în urmă am avut fericirea să o vizitez chiar eu personal. La Pătrăuții de Jos, în locul unde a fost acea biserică, e acum cimitirul satului, se află acolo o capeliță.

Cu 10 ani în urmă după reparații capitale, actuala biserică a fost sfințită în prezența unui mare sobor de preoți, în frunte cu Episcopul (pe atunci) Meletie. Tot atunci i-am avut ca oaspeți pe circa 30 de enoriași, însoțiți și de doi preoți din comuna Cândești, care au adus în dar bisericii noastre o icoană, mini-machetul vechii biserici, buchete de flori. Așa s-a întâmplat că i-am găzduit după slujbă eu personal cu harnica bucătăreasă și activistă a satului doamna Maria Cnapic, fiind oaspeții la casa ei aflată în preajma pădurii. La acea mare sărbătoare am scos de sub tipar cartea „Biserica „Adormirea Maicii Domnului” la 100 de ani”.

…Pe neprins de veste s-au mai scurs 10 ani, s-au mai făcut unele reparații, și iată că s-a hotărât resfințirea, sau sfințirea din nou a acestei biserici. Reamintim că între timp s-a început construirea a încă unei biserici la Pătrăuții de Jos cu hramul sfinților Apostoli Petru și Pavel.

În aceste zile fierbinți de la finele lunii august sute de pătrăuceni, zeci de oaspeți veniți din localitățile apropiate, peste 60 de preoți și diaconi în frunte cu două mari personalități ale ortodoxiei creștine și anume ÎPSS Mitropolitul Cernăuților și a Bucovinei Meletie și Arhimandritul, starețul mănăstirii Putna Mechisedec au poposit la noi, la Pătrăuții de Jos.

Serviciul divin a fost oficiat în altarul de vară din curtea bisericii. Mitropolitul Meletie și starețul mănăstirii Putna au rostit și predicile și cuvintele de învățătură. Arhimandritul Mechisedec a dăruit bisericii pătrăucene o evanghelie.

Ambii au menționat în cuvântările lor stăruința și vrednicia pătrăucenilor, i-au mulțumit parohului acestul sfânt lăcaș de închinare, protoiereului Dumitru Gavriloe, membrilor Comitetului bisericesc, membrilir corului bisericesc, tuturor celor ce au dat o mână de ajutor la pregătirea bisericii pentru sfințire. În curtea încăpătoare a bisericii noastre au fost aduse cele două Icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului de la Mănăstirea din Boian și biserica de la Crasna. Toți au avut prilejul să se închine și să se roage la ele.

Cu un scurt cuvânt de mulțumire s-a adresat către toți cei prezenți primarul satului, domnul Gheorghe Fedorean.

Preoții i-au miruit pe toți, i-au stropit cu aghiazmă, iar la urmă toți au fost invitați să guste din bucatele de post pregătite de mâinile harnice ale gospodinelor din localitate.

În timpul slujbei un cârd de cucori au făcut cerc deasupra bisericii, arătând parcă și ei că o biserică în lume e un lucru drag și sfânt pentru orice creștin, iar credința este și pentru orice vietate pe care Dumnezeu a dat-o în lume.

Biserica cu hramul „Adormirii Maicii Domnului” din satul Pătrăuții de Jos, a fost încă odată sfințită. E o dovadă că oamenii de aici sunt vrednici, harnici, pricepuți… Reamintim a câta oară tuturor că avem deja 2 biserici, vreo 25 de capelițe, circa 12 preoți ce slujesc în diferite părți, o carte despre biserica respectivă, zeci de materiale publicate în acești ani în diferite ziare și reviste despre evenimentele creștine din acest sat cu oameni demni și vrednici, ce țin la credința strămoșească, la datinile, obiceiurile, tradițiile venite din veacuri.

Vom menționa faptul că avem și un grup de pelerini ce deseori efectuiază pelerinaje pe la mănăstirile și lăcașurile sfinte din ținut, dar și din România.

În biblioteca centrală a satului este amenajată o expoziție permanentă dedicată spiritualității pătrăucenilor.

În fiecare an la 28 august, de Sfânta Maria Mare, sau Adormirea Maicii Domnului, sărbătorim hramul bisericii și al satului, unde slujesc seviciul divin zeci de preoți, se adună invitați, dar și zeci și sute de tineri, vârstnici și copii veniți din toate colțurile Bucovinei.

…Biserică străbună,

Lăcaș de închinare,

Ne-ndemni la fapte bune

Și la credință tare…

Am scris aceste versuri cu 10 ani în urmă și le-am pus ca un Epigraf în cartea mea dedicată bisericii pătrăucene.

Sperăm că peste câțiva ani va fi sfințită și noua biserică, se vor ridica noi capelițe, vor absolvi facultatea de teologie noi preoți, iar noi ne vom păstra credința noastră ortodoxă și ne vom ruga la bunul Dumnezeu și la Sfânta Fecioară Maria, pentru pace în lume, sănătate și liniște sufletească. Să ne ajute Dumnezeu!

————————————

Eleonora SCHIPOR

Pătrăuții de Jos, Ucraina

22 august 2019

Eleonora SCHIPOR: Maria Ștefureac, la vârsta frumoasă a împlinirilor

Ne-am cunoscut cu peste 50 de ani în urmă, pe când ambele eram eleve în clasele mici ale școlii medii din Pătrăuții de Jos. De atunci și durează relațiile noastre de prietenie și colaborare.

Și iată, zi după zi, an de an, așa au trecut toți acești ani. Iar la ușa vieții doamnei Maria Ștefureac din Pătrăuții de Jos a bătut cu sfială jubileul de 6 decenii de viață. Spun cu sfială, căci privind la ea, deși a muncit și muncește mult în viață, seamănă cu mult nai tânără.

La școală Maria a învățat bine, și-a continuat studiile la școala de bibliotecari a unei instituții de învățămînt din republica Moldova. Revenind la baștină s-a angajat ca bibliotecară, mai întâi în satul vecin Pătrăuții de Sus, apoi a venit cu serviciul la Pătrăuții de Jos. De circa 40 de ani este biblioitecară. De peste 30 de ani, bibliotecară-șefă a Filialei N.17, a bibliotecii centrale din satul de baștină.

Doamna Maria Ștefureac, a fost întotdeauna un om cu simțul responsabilității. A muncit și muncește cu multă însuflețire și dăruire de sine în acest domeniu. Își îndeplinește cu sârguință toate obligațiunile profesionale, având mereu rezultate frumoase și făcând față cu brio tuturor cerințelor ce-i stau în față.

În afară de obligațiunile de serviciu, în toți acești ani, harnica doamnă a organizat zeci de expoziții de noi cărți, întâlniri cu oameni deosebiți, cercuri literare, prezentări de carte, omagieri, jubilee, iar în ultima vreme și saloane de Carte care au loc prin bibliotecile noastre. O atenție deosebită acordă doamna Maria întâlnirilor cu cititorii, atât cu cei mici, cât și cu cei mari. Cu multă atenție, răbdare și bunăvoință îi îndeamnă să citească, căci cititul cărților este o îndeletnicire minunată, îi ajută cu plăcere să-și aleagă tema potrivită, le dă sfaturile necesare. De multe ori cititorii vin să citească ziare și reviste, iar în ultimul timp se pot folosi și de serviciile Internetului dacă au nevoie.

În biblioteca pătrăuceană își desfășoară activitatea diferite cercuri, mai ales pentru elevi, dar și pentru maturi. În deosebi cercul literar „Lira”, condus pe principii obștești de subsemnata. Cu câțiva ani în urmă am scos la tipografia din Storojineț broșura „Începătorii”, cu versurile primilor membri ai acestui cerc.

Doamna bibliotecară șefă a inițiat și unele expoziții permanente de literatură: cărți, reviste, ziare, buclete, fotografii, ilustrate, pe anumite teme, așa ca: religia, istoria, cultura, sportul, îndeletniciri vechi, oamenii de vază ai satului, noi apariții editoriale etc. În una din sălile bibliotecii este și un colț de etnografie.

Astfel că tuturor le este plăcut să facă vizite la bibliotecă, unde întotdeauna domnește o atmosferă deosebită, e curat, e comfortabil, iar doamna bibliotecară șefă te întâmpină cu voie bună și amabilitate.

În lucrul ei a fost ajutată ani de-a rândul de colega de serviciu, bibliotecara fruntașă Elena Clioț. La cealaltă bibliotecă din cătunul Arșița lucrează de aproape jumătate de veac, doamna Maria Malițcaia, lucrător Emerit al culturii din Ucraina și Polonia. Împreună doamnele colaborează activ, organizând măsuri cultural-literare pe cele mai diferite teme. Cu vreo câțiva ani în urmă la una din editurile cernăuțene a văzut lumina tiparului cartea mea „Viața culturală a satului Pătrăuții de Jos”, cele trei principale compartimente din această voluminoasă carte sunt dedicate căminului cultural, bibliotecilor și ansamblului artistic polonez „Wianeczec”, și desigur oamenilor ce muncesc în aceste frumoase domenii ale culturii. Toate trei bibliotecare sunt pe tabla de onoare a bibliotecii raionale.

Chiar și în timpul apropiat vom discuta organizarea unui jubileu al primului cetățean de Onoare al satului Pătrăuții de Jos, doctorului în științe filologice Ilie Popescu, ajuns la frumosul jubileu de 80 de ani.

Eu personal, sper să pot organiza cu activiștii satului nostru, o seară tematică dedicată doamnei Maria Ștefureac, care toată viața ne-a invitat și ne-a prezentat în această bibliotecă, unde au fost invitați scriitori, ziariști, folcloriști, politicieni, profesori, oameni de știință, reprezentanți din sfera culturii, ai învățământului, ai altor sfere sociale, din diferite părți, s-au discutat atâtea lucruri de valoare, s-au organizat tot felul de măsuri importante și interesante.

La ceas jubiliar neobosita doamnă este felicitată cu multă dragoste și respect deosebit de întreaga ei familie: mama Aurora, sora Rodica cu familia ei din Moldova, soțul Vasile, ficele Diana, Cristina, fiul Mircea cu familiile lor, de nepoței, de fini, cuscri, veri, alte rude, de toți prietenii, colegii, vecinii, sătenii, membri diferitor Societăți și Asociații, a căror membră activă este și sărbătorita.

Toți împreună îi dorim doamnei Maria Ștefureac sănătate deplină, succese și împliniri, voie bună, bucurii de pe urma copiilor și nepoților, prieteni devotați, aceiași dragoste de viață și un sincer „La mulți ani!”

————————————

Eleonora SCHIPOR

Pătrăuții de Jos, Ucraina

8 august 2019

Eleonora SCHIPOR: Ilie Motrescu- 50 de ani de nemurire

La 26 august anul curent se împlinesc 50 de ani de la moartea tragică a unuia dintre cei mai mari poeți bucovineni din perioada postbelică Ilie Motrescu din frumoasa localitate montană Crasna.

Poetul-martir al neamului nostru, cel care s-a jertfit pe altarul neamului românesc pentru limbă, poezie, credință, adevăr, dreptate, neam, baștină…

În ultimii aproape 20 de ani s-au scris multe și s-au publicat despre opera, viața și destinul tragic al acestul vrednic fiu al neamului nostru.

Nu vom vorbi astăzi despre cele scrise și tipărite cu anumite detalii, căci cititorii noștri le cunosc deja. Reamintim pe scurt unle date biografice. S-a născut la 18 august 1941 în comuna Crasna. După absolvirea școlii și-a continuat studiile la institutl pedagogic din Bălți la facultatea de filologie și muzică. După serviciul militar s-a întors în satul de baștină lucrând un timp profesor școlar. S-a transferat la Cernăuți, angajându-se ca lucrător literar în secția de cultură a unicului ziar românesc (moldovenesc pe atunci) „Zorile Bucovinei”. Îi păceau sportul și muzica, în special cântecele populare. În afară de munca de ziarist a scris și poezii, câteva reușind să le publice. Aproape trei ani a muncit la ziar, și în ziua de 26 iule a anului 1969 a dispărut fără urmă. A fost găsit cu eforturile familiei și a prietenilor, care cu eforturi supraomenești au descoperit asasinul pus la cale de iscoadele fostului KGB sovietic. Aproape 20 de ani nimeni n-a avut voie să-i pomeneascvă numele. După ce „cortina ” de fier a căzut au început a i se tipări poeziile, articolele publicistice, amintirile, însemnările… Odată cu apariția cărții „Hora vieții” (2000) îngrijită de fostul său coleg și prieten Ion Țâbuleac din Moldova, a început și suita de manifestări omagiale dedicate vieții și operei lui Ilie Motrescu.

Pe parcursul anilor cu eforturile și sprijinul fraților și surorii de la Crasna a fost valorificată aproape în întregime ceea ce a fost găsit după dispariția fratelui lor, adică versurile începătoare, care mai apoi cu sprijinul unor oameni de bună credință au fost adunate între copertele cărții „Cântarea Carpaților”, au fost scoase la iveală aproape toate fotografiile poetului din copilărie până la tinerețea-i neterminată. Poezia sa matură, articolele publicistice, însemnările, citatele și câteva dedicații, cât și o serie de fotografii au fost adunate între copertele cărții „Hora vieții” apărută la Timișoara, grație lui Ion Țâbuleac. Cu vreo doi ani în urmă tot Ion Țâbuleac a mai scos de sub tipar cartea lui Ilie Motrescu „Am iubit cu atâta nădejde…” La București, neobositul domn Laurențiu Dragomir, acutalmente directorul APP Protecția Patrimoniului a scos de sub tipar cartea „Restituiri – Ilie Motrescu”. Personal am publicat până în prezent patru cărți dedicate poetului, materialele pentru ele adunându-le de prin ziare, dar mai ales puse la dispoziție de familia sa din Crasna. Tot cu sprijinul moral al familiei am reușit să scot cu câțiva ani în urmă la editura „Cuvântul” din Herța o carte cu folclorul cules la baștină de harnicul poet intitulată „Pagini de folclor crăsnean”. Cu câțiva ani în urmă la rugămintea mea doamna Maria Gulei din localitatea Banila pe Siret, a tradus versurile poetului din culegerea „Cântarea Carpaților” în limba ucraineană. Avem astfel o carte de versuri bilingvă, pentru ca ucrainenii să cunoască opera poetului român. Tot această neobosită doamnă i-a dedicat în limba ucraineană și câteva poezii. În rest am publicat și continui să public prin ziare, reviste, almanahuri articole despre Ilie Motrescu nu numai în lmba română, dar și în ucraineană, ba am publicat cu mai mulți ani în urmă și un articol întru-n ziar din Franța, cu sprijinul unui domn care ne-a citit lecții la cursurile de perfecționare a cadrelor didactice. La cei 75 de ani de la nașterea poetului crăsnean am scos de sub tipar un scurt sumar bibliografic bilingv pentru bibliotecile din raionul Storojineț.

Zeci de scriitori, ziariști, profesori, oameni de știință, cultură, artă i-au dedicat proză și versuri poetului crăsănean în diferite perioade și din diferită țări. Versuri i-au scris și publicat poeții populari și chiar copiii.

S-au organizat în toți acești ani 5 ediții ale festivalului de poezie pentru copii și tineret „Ilie Motrescu, sub egida Societății „Junimea” din Cernăuți. Avocatul, poetul și epigramistul Emil Ianuș din Horodnic, județul Suceava i-a sculptat chipul său în lemn. Într-o zi sper să ajung acolo să-l văd, având invitația deja de mai mulți ani.

Le sunt sincer recunoscătoare ucrainenilor, dar și românilor, care prin intermediul meu au contribuit la înveșnicirea în neuitare a poetului crăsnean. Astfel regretatul compozitor ucrainean Cuzma Smali din Chițmani, a pus pe note muzicale un vers din culegerea „Cântarea Carpaților”, pictorul Mîcola Bendas din Storojineț, i-a pictat chipul, iar meșterița populară, profesoara Liubov Vascul din Mihalcea, r. Storijineț, a cusut chipul său pe un ștergar. Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Ilie Motrescu- 50 de ani de nemurire” →