Al. Florin ŢENE: A apărut marea “Enciclopedie a scriitorilor români contemporani de pretutindeni”

Volumul de 1200 de pagini ce mi-a sosit de la Chișinău, intitulat” Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni- în propria lor viziune“ cuprinde bio-bibliografia scriitorilor români contemporani de pe toate meridianele lumii. Tomul este copertat, și tipărit într-o tehnică tipografică de excepție, fiind semnat de Acad.Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău.

Această amplă lucrare ce face parte din Colecția”Pasărea Phoenix “ este prima dintr-un proiect inițiat de Traian Vasilcău,și continuat cu “Antologia Poeziei românești din mileniul III “, fiind o altă Columnă lirică, cum se specifică pe ultima copertă, “a poeților incluși în Enciclopedie, dar și a altor nume care vin să dea glorie, prin Harul ce li s-a dat, Divinității și Limbii Române, care ne naște, (aproape ) pe toți românii…poeți”.

Această Enciclopedie s-a născut la ideia lui Traian Vasilcău, care este și directorul proiectului sub coordonarea acad. Mihai Cimpoi. În colectivul de recenzenți sunt cuprinși scriitori atât din România, Ucraina, dar și din Republica Moldova, inclusiv din diaspora română.

La concepția acestei Enciclopedii a contribuit și un numeros număr de personalități din Republica Moldova și România: acad. Mihai Cimpoi, Prof.Theodor Codreanu, prof. Adrian Dinu Rachieru, Horia Bădescu, + Constanța Buzea, acad.Nicolae Dabija, Viorel Dinescu, acad.Vasile Tărâțeanu, Aurel Ion Brumaru, Prof.George Sorescu, Geo Vasile, acad. Gheorghe Păun, Prof.Tudor Nedelcea, +Paul Everac, +Prof.Irina Mavrodin, Prof.Constantin Dram, Daniel Drăgomirescu, Prof.Constantin Parascan, acad.Dinu Săraru, Prof.Sanda Golopenița, prof.Magda Grigore, Eugen Dorcescu, Prof.Theodor Damian, acad.Alexandru Surdu, +Radu Cârneci.

Tomnul de 1200 pagini se deschide cu o prefață semnată de acad.Mihai Cimpoi în care stipulează esențialând:Enciclopedia ”…voiește a fi un cers, un mare cerc chiar al scriitorilor români- de aici și acum (hic et nune ), din frontierele românești și dinafara lor, adică de pretutindeni, după cum spunem în mod current. “ Concluzionând:”Întreprinderea poetului Traian Vasilcău, el însuși făcând parte din marele Cerc, desfășurată pe parcursul a zece ani, cu susținerea noastră și cu o totală încredere în informațiile oferite de însăși autorii, este demnă de toată Prețuirea. “

Enciclopedia scriitorilor români de pe toate meridianele lumii este organizată în ordinea alfabetică a numelor, cuprinzând autori indepentenți, membrii ai Ligii Scriitorilor Români, ai Uniunii Scriitorilor Români și Moldoveni, și a altor organizații profesionale.Remarcăm faptul că autorii fac parte din toate generațiile, inclusiv a celor care au practicat realismul socialist, moderniștii, postmoderniștii, opzeciștii și globmoderniștii (n.n ). Nu lipsesc autori ca: Cezarina Adamescu, cu care se deschide encyclopedia, Antohi Gheorghe, Gh.Azap, Vasile Barbu, Horia Bădescu, N. Bălașa, Băciuț Nicolae, Veronica Bălaj, Valeriu Butulescu, Zenovie Carlugea, C. Cuble;an, Mariana Cristescu, Dabija Nicolae, Paul Everac, Foarță Ștefan, Fătu Nalati Victoria, Horia Gane, Mihai Ganea, Gâfu Daniela, Florin Grigoriu, Hiru Ion, Ichim Dumitru, Carolina Ilica, Ion Istrate, Jurcan Alexandru, Leonida Lari, Ion Machidon, Fănuș Neagu, Orlea Oana,Victor Constantin Măruțoiu, Doru Moțoc, Pachia Tatomirescu, Păun Gheorghe, Postelnici Gheorghe, Iulian Patca, Romanescu Paula, Rugu Persida, Olimpia Sava, Paul Sân-Petru, Florentin Smarandache, George Sorescu, Felix Sima, George Tei, Țarină Victor, Ionuț Țene, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene, Cornel Udrea, Ioan Culiță Ușurelu, Geo Vasile, Vierul Grigore, Raveca Vlașin, Dragoș Vicol, Dumitru Velea, Constantin Vremuleț, Ileana Vulpescu, Yemeri Baki, Mihai Zamfir, Mariana Zavati gardner, Constantin Zărnescu etc.

Am ales acești autori din cele 1200 de nume ce fac parte din diferite generații și genuri literare pentru a ilustra paleta policromă ce iluminează literatura română de pretutindeni.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: A apărut marea “Enciclopedie a scriitorilor români contemporani de pretutindeni”” →

Al. Florin ŢENE: Citindu-l pe Grigore Vieru într-o oglindă

Citindu-l pe Grigore Vieru într-o oglindă

Două oglinzi paralele-un infinit de imagini-

Matcovschi într-una, reverberând în mii de pagini,

În cealaltă prietenul Nichita în drum spre neant

Nebuloasă cosmică unde doarme bătrânul Kant.

Îl citesc atent în oglindă şi cuvintele iau foc

Verbele aleargă după ele să le pună la loc,

Doar Eminescu îl înţelege acolo sus

Când Vieru se lasă de adjective dus.

Dincolo de oglindă nu ştiu dacă-mi înţelege fraza

Frântă în mii de sclipiri adunând în ele Raza

Movului ce încă aduce speranţa de mâine,

Azi la lumina din oglindă latră un câine…

Mă aflu într-o catedrală ortodoxă şi ameţesc metafizic

Iar în Munții Carpați tâmpla-mi se clatină fizic,

Într-un colţ de oglindă un ochi râde, celălalt se preface-n culori

Pe când democraţia învinsă i-a ucis pe învingători.

–––––––––

Al.Florin ŢENE

15 februarie 2020

Nușa CANTEMIR: An 2020 – Al. Florin Țene – ,, ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ”

,, Smulge-mă, carte, morții și durerii,

Sporește-mă cu tainice imperii,

Și clipa mea, oloagă și subțire,

Răzbună-mi-o, făcând-o nemurire! ”

La o carte – Radu Gyr

Ieșită proaspăt de la ,,Casa Cărții de Știință” – Cluj Napoca, 2020, romanul dlui Florin Țene – ,,ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ”, ne aduce în actualitate faptele reale, viața cu bune și mai puțin bune, ale unui poet inegalabil cunoscut sub numele de Radu Gyr. Dacă aveți norocul să intrați în posesia acestui roman, veți găsi adevărul despre viața acestui intelectual, care ,,a scos atâtea suflete din disperare”… și nu numai.

Autorul romanului, Al.Florin Țene, pe bună dreptate ne spune câți deținuți au fost salvați de la pieire, datorită lui Radu Gyr. Acestia sunt adevărații sfinți , care au suferit în celulă, alături de versurile sale de încurajare ,,Iisus în celulă”.

Pe lângă viața familiei de intelectuali Ștefan și Eugenia Demetrescu (numele real al poetului) , autorul ne duce în istoria adevărată a vremii.

Făcând parte dintr-o familie respectabilă, ortodoxă, eroul romanului citește mult, este captivat de istoria neamului , a locului unde s-a născut –de minunata capitală a Țării Românești – Câmpulung Muscel, de istoria Colegiului ,,Carol I”, care este al doilea colegiu după Colegiul ,,Sf. Sava” din București și multe alte locuri istorice, dar, vremurile fac să se mute cu familia la Craiova și astfel își începe scrierile sale printr-o poezie dedicată învățătoarei, asemeni lui Eminescu, dascălului său.

,,Învățătoarea mea cu nume frumos

M-a învățat să-L înțeleg pe Cristos

Acum la despărțire promit sub soare

Că voi ajunge un om…Mare!”

La Craiova, micul Radu ,face cunoștință cu Elena Farago – prietenă de familie, dar și cu alți scriitori importanți ai vremii. Povestește colegilor de școală despre Ardealul nostru drag, despre Comandamentul Armatei I, care pe parcursul desfășurării campaniei din toamna anului 1916, și-a avut sediul la Craiova (p.54), dar și despre Gl. Ion Cupșa care spune: ,,Luptele de la Jiu din luna octombrie 1916 se înscriu printre cele mai reușite acțiuni desfășurate de trupele române în timpul Primului Război Mondial” ( p.54)

La numai câțiva anișorori – avea 11 ani când, îl găsim pe eroul nostru Radu înrolat ca ,,cercetaș”în luptele din valea Jiului. Deși este rănit, nu renunță la ajutorul lui pe front.

,,Vizitat aproape zilnic de părinți și de mătușă, Radu a stat în spital până în luna martie 1917, când cursurile liceului au început cu întârziere. Liceul era adăpostit într-o clădire veche care a fost folosită de cursul primar, lângă biserica ,,Madona Dudu”. Clădirea Liceului ,,Carol I” fusese rechiziționată și transformată în lazaret nemțesc.

Cu dureri și junghiuri în braț, Radu a început cursurile anului întâi de liceu, purtând bandaj la brațul stâng, dar mândria de cercetaș rănit în război nu-l părăsise.” (p.81)

Continue reading „Nușa CANTEMIR: An 2020 – Al. Florin Țene – ,, ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ”” →

Al. Florin ŢENE: “O clipă de albastru”de “Pe la Drăgășani”cu poetul Marian Bărăscu

Am primit de la Drăgășani, orașul meu natal, un plic cu revista “Rusidava culturală “, care mi-a adus aminte de revista noastră,confecționată pe un suport din lemn, căruia i-am zis gazetă, așezată pe gardul liceului nostru din Drăgășani, confiscate de Securitate și de directorul de pe atunci.După care am fost exmatriculați trei zile, eu, Lică Liviu și Ilie Vulpe. Triste amintiri dintr-un regim al întunericului, criminal și ateu.Ferice de condeierii orașului meu că pot să tipărească o revistă interesantă și plină de lumina talentului.

În același plic am găsit volumul de versuri al prietenului Marian Bărăscu, poet și promotor cultural, plachetă intitulată “O clipă de albastru “, apărută la Editura “ Kitcom“, Verguleasa, 2020.

Dar să vedem ce simbolizează culoarea albastră. Dintre culori, albastrul este cea mai adâncă culoare, căci privirea pătrunde fără a întalni nici un obstacol. Albastrul este cea mai imateriala dintre culori. In general, natura nu înfațișeaza albastrul decat alcatuit din transparență, adică un vid acumulat, vid al aerului, al apei, vid al cristalului sau al diamantului. Vidul este precis, pur si rece.

Albastrul este cea mai rece dintre culori și, în valoarea sa absolută, cea mai pură, în afara vidului total al albului neutru. Albastrul deschis este calea reveriei, iar când se întunecă, albastrul devine o cale a visului.

Un mediu albastru calmează, liniștește, dar, spre deosebire de cel verde, nu tonifică, pentru că el nu prefigurează decât o evadare fără priză asupra realului, o eliberare care, cu timpul, devine deprimantă. Profunzimea verdelui conferă, dupa Kandinsky, o impresie de odihnă terestră și de mulțumire de sine, în timp ce profunzimea albastrului are o gravitate solemnă, supraterestră.

Albastrul și albul, culori ale Sfintei Fecioare, exprimă detașarea față de valorile acestei lumi și înălțarea sufletului către Dumnezeu, adică spre aurul care va întampina albul virginal, în timpul ascensiunii sale prin albastrul ceresc.

In budismul tibetan, albastrul este culoarea lui Vairochana, a Intelepciunii transcendente, a potențialităților și, simultan, a vacuității, a carei posibilă imagine este aceea a imensității cerului albastru. Lumina albastră a Ințelepciunii lui Dharmadhatu (lege sau conștiința originară) are putere orbitoare, dar ea este cea care deschide calea Eliberarii. Efectele fiziologice ale culorii albastru: scade presiunea sanguină, scade tonusul mușcular, calmează respirația și reduce frecvența pulsului.

Efectele psihologice ale culorii albastru: culoare rece, odihnitoare și liniștitoare, îndeamnă la calm și reverie, predispune la concentrare și liniște interioară, conferă seriozitate, reverie sublima, disponibilități evocatorii, senzație de spațialitate, îngăduință, pace inefabilă, dor, nostalgie spirituală, favorizează amplificarea proceselor de inhibiție și de încetinire a ritmului activității, face să apară senzatia de depărtare în spațiu, de detașare, de infinit și meditație spontană. Continue reading „Al. Florin ŢENE: “O clipă de albastru”de “Pe la Drăgășani”cu poetul Marian Bărăscu” →

Liliana DEREVICI: Medalion literar -115 ani de la nașterea poetului Radu Gyr. Lansarea volumului “ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste “, autor AL. FLORIN ŢENE

Noul roman al președintelui cenaclului literar “Radu Stanca” al « Centrului de Vârstnici nr. 2 Cluj-Napoca», scriitorul AL. FLORIN ŢENE, „ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste” a apărut de curând la editura Casa Cărții de Știință. Este a 84-a carte publicată în cei 78 de ani de viață ai autorului. Domnia sa a mai scris cărți în acest stil, despre viața altor scriitori cum ar fi: Gib Mihăiescu, Al. Macedonski, Ion Minulescu.

Radu Gyr s-a născut la 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel, fapt pentru care s-a ales prezentarea acestei cărți acum în prag de martie. După expunerea câtorva momente semnificative din viața poetului Radu Gyr, autorul prezintă cronica literară pe care a făcut-o scriitoarea din Craiova, Adriana Răducan, membră a Uniunii Scriitorilor, referitor la cartea „ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste”. Scriitorul Al. Florin Țene a folosit istoria literară la prezentarea poetului Radu Gyr dar împletind-o cu imaginația sa, punându-și fantezia la lucru. Majoritatea poeziilor sale au fost scrise în temniță pe săpun sau recitate pușcăriașilor ca să fie reținute. În groznicile temnițe comuniste l-a cunoscut pe vrednicul de pomenire, poetul Valeriu Bartolomeu Anania care i-a dedicat o poezie. Radu Gyr fost autorul imnului legionar. A fost închis și condamnat la moarte, pedeapsa comutându-se apoi la 25 de ani de muncă silnică pentru poezia-manifest „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”.

„Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,

nu pentru patule, nu pentru pogoane,

ci pentru văzduhul tău liber de mâine,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”

Poezia a fost recitată de scriitorul Al. Florin Țene într-un stil actoricesc, punându-și tot sufletul, împreună cu o altă poezie semnificativă foarte frumoasă „Iisus în celulă”.

« Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist si ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El, în celulă
Si-L făcea mai înalt și mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
Ochii adânci ca niște păduri.
Luna-L bătea cu argint pe veștminte
Argintându-l pe mâini vechi spărturi.”

Prefața acestei cărți este scrisă de istoricul IONUŢ ŢENE care cuprinde considerații despre poezia lui Radu Gyr.

Scriitorul Al. Florin Țene amintește de o comparație între Radu Gyr și Adrian Păunescu pe amândoi legându-i același filon de patriotism.

De menționat faptul că numele poetului Radu Gyr era Radu Demetrescu, care și-a luat numele de Gyr de la un munte de lângă Câmpulung Muscel, muntele Grui.

Așa cum menționează în cronica sa literară doamna Adriana Răducanu, cartea este structurată în două părți ce cuprind zece capitole, fiecare capitol fiind precedate de un motto din creația poetului Radu Gyr, iar înlănțuirea capitolelor făcându-se gradat ca un model de estetică a textului. Munca scriitorului Al. Florin Țene este o adevărată și imensă cercetare de arhivă, de istoric literar prelucrare, care relevă pasiunea sa pentru studiu și adevăr istoric, contribuind la consolidarea culturii române.

“Personajele sale reprezintă drama intelectualului român care protestează în fața mașinii de abrutizare și de negare a personalității umane”, așa cum arată cronicara Adriana Răducanu în materialul său. Tot dânsa evidențiază volumul ca o „impozantă lecție de eroism, demnitate și sacrificiu, stilul reflectând sensibilitate și profunzime a ideilor”.

Prin curajul și vocația scriitorului Al. Florin Țene, imaginea poetului Radu Gyr capătă noi dimensiuni, fiind o reparație morală a personalității sale.

În a doua parte a ședinței, domnul profesor VASILE SFÂRLEA a citit două poezii scrise de domnia sa, închinate voievodului Gelu, a prezentat câteva curiozități intelectual-culturale despre Demostene Botez și despre Petre Ciubotaru și a făcut o comparație între Eminescu și Cuza, între luna ianuarie și februarie.

Continue reading „Liliana DEREVICI: Medalion literar -115 ani de la nașterea poetului Radu Gyr. Lansarea volumului “ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste “, autor AL. FLORIN ŢENE” →

Mircea DAROŞI: ,,Întoarcerea din Cruciadă’’ – O recuperare necesară a poetului Radu Gyr

Excelând în domeniul romanului monografic, Alexandru Florin Țene reînvie personalitățile de seamă din istoria noastră literară. În palmaresul scrierilor sale de acest gen fac parte monografiile scriitorilor Gib Mihăiescu, Alexandru Macedonski, Ion Minulescu și Radu Gyr. Titlul volumului dedicat poetului Radu Gyr este dat după o poezie din creația sa : ,,Întoarcerea din Cruciadă’’. Construcția acestei cărți are la bază elemente reale și un ales spirit imaginar, puse în deplină armonie pentru a se apropia cât mai mult de viața și opera acestui poet. Pornind de la premisa că între biografia și opera lui există numeroase și semnificative filiații, scriitorul reconstituie momentele existențiale, mai puțin obișnuite, dar și pe cele dramatice și cu impresionante manifestări de curaj și demnitate umană. George Călinescu spunea că ,,adevărata viață sufletească a unui poet e înscrisă în poezia sa, iar viața zilnică e o aparență, de cele mai multe ori contradictorie’’. Pentru ca biografia să se închege într-o icoană totală și liniile să capete înțeles, adaugă D. Caracostea, e nevoie ca ,,amănuntele să ducă la o intuiție clară a personalității. Un amănunt biografic capătă valoare atunci când intră în geneza unei plăsmuiri’’. Pe aceste coordonate se află lucrarea lui Al. Florin Țene, care este o pledoarie pentru adevăr, onestitate, credință și sacrificiu uman. Romanul a apărut la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, în 2020, cu titlul ,,Întoarcerea din cruciadă- viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste’’și cuprinde două părți structurate pe zece capitole. Partea întâi o formează capitolele : Leagăn fără cântec, De aici vremea se măsoară, Sunt, Doamne, copt pentru cules , iar partea a doua : Noi nu am avut tinerețe, Pentru cei viteji zidim altare, În veacu- acela de aramă, Noi cei pierduți, Dacă într-o zi o să se vadă, Viața abia mai licărea în mine, Întoarcerea din cruciadă. Fiecare capitol este precedat de un motto foarte sugestiv, ales din creația lui Radu Gyr. În prefață sunt prezentate câteva considerații deosebit de pertinente ale jurnalistului Ionuț Țene , intitulate ,, Radu Gyr – poetul secolului XX’’ prin care nu ezită să spună :,,Radu Gyr este un poet major al secolului al XX-lea, a cărui operă literară trebuie reconsiderată și analizată în cheia comentariului critic și literar, nu ideologic’’. Sub aspect compozițional, cartea are puncte comune cu toate celelalte trei editate până acum, prin evocarea spațiului copilăriei, formarea intelectuală a personajului principal, mediul familial și anturajul în care se formează relația poetului cu literatura, etc. Un accent pronunțat este pus pe seama marilor suferințe prin care a trecut poetul supranumit ,,patriarhul închisorilor’’, ,,sfântul închisorilor’’, sau ,,rapsodul popular al închisorilor’’. Dovedindu-se un foarte bun cercetător al documentelor de arhivă și cunoscător al studiilor dedicate poetului de către scriitori cunoscuți ori critici literari precum, E. Lovinescu sau George Călinescu, autorul reușește să dea cititorului informații inedite despre viața și activitatea acestuia, despre situația istorică, politică și culturală a României în care a trăit, iar prin talentul său de scriitor consacrat, să împletească realul cu povestea în așa fel încât, nu poți știi care sunt dimensiunile acestor valori. Radu Gyr, cu numele său adevărat Radu Dumitrescu este prezentat în cele mai firești ipostaze omenești, de la naștere și până la moarte.Pseudonimul lui provine prin derivare de la muntele Grui din Câmpulung Muscel. Poetul s-a născut într-o familie iubitoare și a crescut în respectul față de tradiție și credință, dragoste de neam și țară și a rămas la fel până la bătrânețe. Dar așa cum spune Rousseau, ,,orice om are dreptul să-și riște viața pentru a și-o, la fel a făcut și Radu Gyr. Romanul lui Al. Florin Țene ne prezintă în mod cronologic șirul evenimentelor fericite, dar și nefericite care s-au abătut asupra poetului. Radu Gyr este un personaj real și reprezintă drama intelectualului român, care ,,protestează în fața mașinii de abrutizare și de negare a personalității umane’’. A făcut carieră în domeniul universitar, s-a remarcat pe plan literar, face voluntariat în primul război mondial la un spital de răniți, a fost grav rănit în cea de-a doua conflagrație și a cunoscut tratamentul bestial al închisorilor. Radu Gyr a avut și alegeri greșite pe care el însuși le recunoaște :,,poate uneori greșim tocmai în credințele cele mai curate, cele mai cinstite. Istoria va vedea unde am greșit și unde nu’’.A fost închis în perioada a trei dictaturi : regală, antonesciană și comunistă, trecând în mai multe etape prin câteva penitenciare din țară, însumând 18 ani de detenție, perioadă în care a trecut de la viață la moarte și invers. ,,De o mie de ori am murit,, spune în poezia ,,Basm’’.

Cea mai severă condamnare o primește în urma publicării poeziei ,,Ridică-te Gheorghe, ridică-te, Ioane’’, considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu muncă silnică i s-a comutat la 25 de ani de închisoare, dar a executat numai 6, fiind grațiat prin amnistia generală din 1964. Atmosferă plină de groază a penitenciarului din Aiud este surprinsă de Al.Florin Țene în culorile întunecate ale răului. În bezna temnițelor, Radu Gyr a creat cele mai răsunătoare poezii ale sale în care descrie inimaginabilele suferințe la care a fost supus : foamea permanentă, frigul cumplit, moartea ca prezență zilnică, un infern al teroarei din care a putut ieși pentru că a avut credință în Dumnezeu. Semnificativă în acest sens este poezia ,,Cu Iisus în celulă’’. Pentru el, poezia devenise o adevărată rugăciune.

Romanul este scris într-un stil plăcut și atractiv, cu o construcție sintactică bine așezată în text, cu dialoguri pline de sensibilitate , cu un verb dinamic care își pune amprenta pe valorile etice și estetice ale artei scrisului. Cartea autorului clujean Al. Florin Țene este ,,o recuperare necesară’’prin care face o reparație morală a imaginii poetului Radu Gyr.

–––––––––––-

Mircea DAROŞI

Bistrița

Februarie 2020

Al. Florin ŢENE: Nostalgia în patetismul poetei ce nu e ca oricare

Citeam cu mulți ani în urmă o cronică a regretatului Radu Țeposu în care spune că nu are încredere în poezia femenină, dar, iată, că istoria literară infirmă această afirmație prin apariția plachetei de versuri “Nu-s o fată ca oricare “de Camelia Florescu, volum apărut la Editura Smart Publishing, București, 2019, prefațată de Alex.Ștefănescu și o apreciere a lui Lucian Avramescu pe ultima copertă.

Volumul structurat în cinci cicluri:”Anotimpuri“, “Rădăcini “, “Zona confuză a dragostei “, “Serpentine “ și “Nelocuită “ urmărește, etapizat ideile pe care dorește autoarea să le trasmită cititorilor.
Sensibilitatea si candoarea din poeziile acestui volum se transformă în patetism și energie vitalistă, iar sugestivitatea versului în rostire amplu oraculară. O revelație retorică a scos din matca sa firească acest lirism de jubilație reținută și l-a împins spre patosul vizionard și ardent transfiguratorie. „Nu-s o fată ca oricare” este o afirmație ce pluteste ca o himeră peste poezia Cameliei Florescu, exaltându-i cadențele și agitându-i, pâna la febră, sensibilitatea. Poemele sunt organizate acum pe principii vizionare și tind să devină echivalențe lirice ale stihiilor și ale zbuciumului eului în fața acestora. O disciplină a motivelor e în curs de a fi câștigată iar exercițiul de transfigurare, polifonic, se aplică elementarității. Metafora colosală și retorica sublimului sunt armele grele ale acestei poetici, dar adeseori de sub exultanța dionisiacă se întrevede pompa care menține, constant, debitul și ritmul entuziasmului. Compozitiile au structura liturgică și, în latura retoricii, par niște ceremonii patetice ale invocării. Un dopaj exaltant ține în viață suflul imagistic și extazul creator:”Zână primăvară, fată despletită/Șanțuri, rape pline de galben podbal!/ Te vestesc mireasă, tainică ispită/Pentru balul vieții neconvențional! “(Zână primăvară, fată despletită ).Am dat exemplu acest catren din prima poezie cu care se deschide cartea pentru a înțelege redescoperirea sentimentelor primăvăratice ale acestei poete. Coerența poemelor provine mai degraba din uniformitatea atitudinii exaltate și a retoricii grandioase, dintr-o viziune a lumii și ea ține mai curând de ritmul poetic decât de semnificația lirică. Având întotdeauna un ax ideatic, rotirea galopantă a imaginației își rupe cordonul de legatură cu el și abia mâna poetei mai poate readuce poemul la o iradiație imagistică de tip stelar. Sub devălmășia fastuoasă a versificației se întrevede, în fond, aceeași confesiune, încarcată însă acum cu bucuria venirii primăverii: “Și focul din sobă se stinge șăgalnic/ Țăranii moșesc iezii-n iesle sfătoși/ Pocnește tot sângele-n vene năvalnic/ Și-n fundul grădinii se bat doi cocoși. “( Aprilie).

Starile lirice s-au dogmatizat, iar jubilația vag solară s-a transformat într-o disciplină imnică, mai degrabă rezultat al râvnei și al vocației. Rupte între tentația expresionistă a imaginii tulburi și tulburatoare si cea a lirismului conceptual, poemele realizează o sinteză între avalanșa de imagini și paranteză filozofică, excelând într-o sensibilitate imensa. Un lirism, în fond, baroc, trăind din exaltarea pâna la colosal a sensibilității și dintr-o frenezie retorică, plină de dorinți și pur extensiv, poezia Cameliei Florescu, atinge fluența incantatorie, realizând ceea ce râvnește: o sintaxa a sublimului: “Ca-n noaptea –aceea, știu că niciodată/ Nu voi mai tremura sub alte bolți/ Nici Dunărea cea blândă și curate/ Nu ne va ispiti la fel pe toți/ Așa cum ai deschis cânva iubirea/ Și ai ascuns-o apoi într-un sertar/Azi lasă-mă să mai respir lumina/ Unui păcat de care n-ai habar.“( O noapte pe Dunăre).

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Nostalgia în patetismul poetei ce nu e ca oricare” →

Al. Florin ŢENE: O nouă carte a acad. prof. univ. dr. Ștefania Kory Calomfirescu

CERCETĂRI ȘI CONTRIBUȚII ÎN TULBURĂRILE NEUROPSIHOLOGICE DIN INFARCTUL CEREBRAL

Pentru a scrie despre apariția unei noi cărți a doamnei academician prof.univ.dr. Ștefania Kory Calomfirescu mă simt obligat să mă întorc în istoria formării personalității acestui Om dăruit oamenilor. A absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (1961). A obținut în 1974 titlul de doctor în medicină, specialitatea Neurologie, cu teza Edemul cerebral acut în accidentele vasculare cerebrale de tip tromboembolic și hemoragic (fiziopatologia simptomelor, diagnostic și tratament).

După terminarea facultății a fost repartizată ca medic generalist în comuna Bălan (județul Sălaj). Aici a refăcut dispensarul, a înființat cabinete de consultații pentru copii și adulți, sală de nașteri, o farmacie și un mic laborator pentru analizele sumare. În 1966 a fost angajată ca medic secundar, în urgențe medico-chirurgicale, la stația de salvare, și, din 1969, la Clinica de Neurologie din Cluj, unde a activat până în 1986 când s-a transferat la Spitalul Clinic de Recuperare, deschizând aici Secția de Neurologie.

De-alungul timpului doamna academician a depus o nețărmurită activitate științifică în timpul când deține adiferite funcții în mediul specialității dânsei. În timp ce deținea funcția de Șef al Clinicii de Neurologie din 1992, a urmat și o carieră universitară, parcurgând toate gradele didactice până la cel de profesor universitar, obținut în 1996. A publicat 27 de lucrări de specialitate și peste 550 de studii și articole științifice, printre care Edemul cerebral acut în infarctul și hemoragia cerebrală (1982), Tulburări de limbaj în accidentele vasculare cerebrale (1989), Drum spinos. Un început în profesia medicală (2001), Amintiri despre profesorul Crișan Mircioiu (2010), Curs de Neurologie pentru studenții Secției de Kinetoterapie a Facultății de Educație Fizică și Sport (2010), Profesorul Florea Marin și Școala de Medicină și Farmacie Clujeană (2011), Academicieni ai neurologiei românești (2011), Despre marele profesor Iuliu Hațieganu (2016) etc.

Posesoare a două certificate de inovator în recuperarea tulburărilor de limbaj, Ștefania Calomfirescu-Kory este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În prezent este profesor consultant și conducător de doctorate.

Datorită personalității sale, doamna academician Ștefania Kory Calomfirescu a fost primită în multe organizații profesionale interne și internaționale, printre care: Organizația Internațională de Cercetare a Creierului,,Comitetul European de cercetare și tratament al sclerozei multiple,Federația Europeană de Neurologie, Academia Oamenilor de Știință din România,,Asociația Publiciștilor Americani, Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din România,Liga Scriitorilor din România și Uniuniunii Mondiale a Scriitorilor Medici,Centrul Biografic Internațional, Cambridge, Consiliul Director al Universității Cambridge,redactor-șef al publicației „Neurologica Transilnaviae”, și în multe alte organizații.

Ca recompense a muncii sale de-o viață în domeniul cercetării științifice și a aplicării acestor cercetări în mediul spitalicesc a primit numeroase dinsticții, printre care: Medalia de aur a Mileniului din partea Universitatii Cambridge (2001), Diploma de excelență pentru întreaga activitate profesională și stiințifică, din partea Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca (2003),Medalia comemorativă „Gheorghe Marinescu”, din partea Academiei Române (2006), Medalia Facultății de Educație Fizică și Sport a Universității „Babeș-Bolyai”, la împlinirea a 50 de ani de la înființare (2010), Titlul de „Senior al cetății”, din partea Primariei Cluj-Napoca (2011), Diploma „Virtutea Literară” din partea Ligii Scriitorilor din România și Premiul Ligii Scriitorilor din România (2014), Diploma de Excelență pentru Neurologie din partea Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (2015), Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca (2015) etc. A fost prezentată în volumele: George Marcu, Femei de seamă din România. De ieri și de azi, Editura Meronia, București, 2017, George Marcu, Personalități feminine contemporane din România, Editura Meronia, București, 2013 etc. De-alungul vieții a publicat numeroase cărți de specialitate, dar și de istorie a medicinii, fiind un nume de primă mărime în istoriografia medicinei clujene și naționale.Voi enumera doar câteva titlu de cărți semnate de doamna academician, pentru a vă face o imagine completă a personalității sale: Ștefania Kory Calomfirescu –Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici. Promotor al școlii românești de neurologie și de geronto-geriatrie, Actualități în accidentele vasculare cerebrale. De vorbă cu academicianul Constantin Popa, Cercetări și contribuții în afazia din accidentele vasculare cerebrale, Cercetări și contribuții în tulburările neuropsihologice din infarctul cerebral, Despre Academicianul Profesor Dr. Constantin Popa, Despre profesorul Dr. Docent Dumitru Dumitrașcu și evoluția școlii de gastroenterologie clujeană, Despre savantul Gheorghe Marinescu și colaboratorii săi, Drum spinos. Un început în profesia medicală Kinetoterapia pacienților în faza acută a accidentelor vasculare cerebrale, Kinetoterapia pacienților în faza acută a accidentelor vasculare cerebrale, Mari profesori ai medicinei clujene, Mari profesori din generația de aur a școlii medicale clujene, Moartea cerebrală și transplantul de organe, O viață pentru medicină și beletristică medicală, Profesorul Dr. Doc. Crișan Mircioiu, Profesorul Dr. Doc. Crișan Mircioiu și promoția 1961 a școlii medicale clujene, Profesorul Dr. Victor Papilian. Întemeitor al anatomiei clujene și al primei societăți de antropologie din România, Școala de neurologie în medicina clujeană. 1957-2003, Școala strălucită de neurologie românească a savantului Gheorghe Marinescu și multe alte lucrări.

De curând a apărut o nouă carte a distinsei academician Ștefania Kory Calomfirescu, intitulată “Cercetări și contribuții în tulburările neuropshiologice din infarctul cerebral “, volum ce a văzut lumina tiparului la Editura “Ecou Transilvan “, Cluj-Napoca, 2019, având o prefață de prof. univ. dr.Adela Maria Moș. Cartea am primit-o cu următorul autograpf: “Domnului Președinte Al.Florin Țene, cu stimă, multă recunoștiință și mult drag, ss Autoarea, 24 ian.2020”.

Cartea este structurată în 9 capitole, acestea fiind studii despre: Afazia, Disartria, Disfonia, Disfazia, Agnozia, Apraxia, Agrafia, Acalculia, Alexia, Dislexia, Amuzia și Bibliografia, foarte bogată, ce denotă că autoarea a studiat lucrări din aceste domenii publicate pe mapamond și în țară de-alungul vremii.

În Prefața lucrării doamna prof.univ. dr. Adela Maria Moș ne lămurește în chitesență,( luată ca: în filosofia scolastică, substanță eterată, considerată al cincilea și cel mai subtil element, extrasă din corpul care o conținea și despărțită de celelalte patru elemente, mai puțin fine, sau ca element esențial din ceva, precum elementul cel mai ales, cel mai subtil Cf lamură, miez, floare., sau (Pex) Tip.) despre bolile examinate de autoare în această carte.

Fiind o carte de specialitate, mă rezum la a cita un text, de pe ultima copertă, a autoarei, ca esență a ideilor ce se desprind din acest amplu studiu:”Examinarea clinică a unui pacient afazic trebuie să înceapă cu anamnezia, care pe lângă datele generale este necesar să precizeze unele aspect specifice (preferința manuală, limba maternă, limbi străine cunoscute, gradul de școlarizare, profesia, regiunea natală sau cea în care pacientul a trait o perioadă lungă de timp), după care trebuie să se cerceteze vorbirea spontană narativă, vorbirea provocată ( interpretativeă), vorbirea repetată, vorbirea automată, denumirea, examinarea elementară a fincției verbale receptive, examinarea ordinelor verbale, examenul Token text, examinarea grafiei spontan narrative, grafia dictate, grafia copiată, lexia receptive, examinarea ordinelor scrise și lexia expresivă.(… ) De recuperare oricărui pacient afazic depinde calitatea vieții sale. De aceea,“afaziologiea este știință, artă și umanism!”

Dezbaterea asupra acestui aspect crucial ne-a condus, în cele din urmă, la necesitatea schimbării cadrului conceptual al ştiinţelor cognitive. Această concluzie ni s-a impus ca necesară, în principal, dat fiind că perspectivele deschise de „paradigma cognitivă‖ s-au dovedit mult prea largi, în ambiţia lor de a realiza „ştiinţa totală‖ ca o „unificare‖ sau, mai precis, o integrare a ştiinţelor culturii în cadrul epistemologic al ştiinţelor naturii și medicinii. Continue reading „Al. Florin ŢENE: O nouă carte a acad. prof. univ. dr. Ștefania Kory Calomfirescu” →

Adriana RĂDUCAN: ,,ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ. Viaţa poetului Radu Gyr între realitate şi poveste”

Liniştea vieţii nu are nevoie de retragerea în pustietate. Trăind în lumea cărţilor, scriitorul Al. Florin ŢENE găseşte oxigenul, care arde îndoielile şi orice urmă de ezitare în procesul de creaţie. Viaţa este o nelinişte continuă, având în permanenţă o stare interogativă. Profund impresionat de viaţa şi opera lui Radu Gyr, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu, închis în temniţele comuniste, în mai multe perioade, Al. Florin ŢENE, ca un ales cărturar, studiază câţiva ani arhivele, ducând până la capăt o îndelungată muncă de cercetare ce culminează cu publicarea romanului INTOARCEREA DIN CRUCIADĂ. Viaţa poetului Radu Gyr între realitate şi poveste, apărut la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, în 2020. Romanul este precedat de pertinente consideraţii, cuprinse sub titlul Radu Gyr – Poetul secolului XX , ce poartă semnătura jurnalistului Ionuţ ŢENE.

Firul narativ are o compoziţie unitară, cele zece capitole: Leagăn fără cântec, De aici înainte vremea se măsoară, Sunt, Doamne, copt pentru cules – PARTEA I şi Noi nu am avut tinereţe, Pentru cei viteji zidim altare, În veacu-acela de aramă, Noi, cei pierduţi, Dacă într-o zi o să se vadă, Viaţa abia mai licărea în mine, Întoarcerea din cruciadă – PARTEA II sunt precedate fiecare de un motto, din creaţia poetului Radu GYR. Înlănţuirea capitolelor se face gradat, arhitectonica romanului poate fi văzută ca un model de estetică a textului.

Lectorul va rămâne uimit de imensa muncă de arhivă, de prelucrarea artistică a datelor, acestea fiind subsumate pasiunii pentru studiu şi adevărului istoric. Am certitudinea că prin publicarea romanului amintit, Al. Florin ŢENE ia parte la opera de consolidare a culturii române.

Este bine ştiut că Radu Gyr primeşte pedeapsa cu munca silnică pe viaţă pentru poezia-manifest Ridică-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane. Scriitorul Al. Florin ŢENE surprinde succesiv în roman viaţa din temniţele comuniste, fiind convins că adevăraţii scriitori sunt firi hotărâte. Cu fiecare pagină citită, am descoperit chemarea romancierului către piscurile literaturii, orientarea sa către o existenţă eroică, demnă şi măreaţă ca a poetului Radu Gyr.

În ziua a 330-a de la sentinţa cu condamnarea la moarte pentru poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!, sentinţă unică în lume de acest gen, ce numai „justiţia” comunistă o putea da, la ora patru dimineaţa, într-o joi, când caraliu a venit să ridice patul şi să-l închidă cu lacătul de veriga din fier fixată în perete, s-a adresat deţinutului Radu Dumitrescu.

–Bă! Criminalule! N-ai murit?

–După cum vedeţi, mai trăiesc…tovarăşe!

–Nenorocitule! Nu eşti tovarăş cu mine!

–Scuzaţi! Aşa ne-a învăţat comandantul să vă spunem!

–Bine, bine!Am uitat să ridic de la cancelarie o scrisoare venită de la Tribunalul Poporului, să ţi-o dau…Ia-o!

Cu mâna tremurândă, slăbit şi emoţionat, deţinutul Dumitrescu a luat scrisoarea cu plicul desfăcut şi a început s-o citească

Remarcabilul optimism al scriitorului Al. Florin Ţene faţă de viaţă izvorăşte din convingerea că omul este chemat s-o slujească şi să-i intensifice ritmul. Personajele sale se zbat în dimensiunile timpului, subliniind drama intelectualului român, care protestează în faţa maşinii de abrutizare şi de negare a personalităţii umane. Aserţiunea lui Rousseau mă urmăreşte: Orice om are dreptul să-şi rişte viaţa pentru a şi-o păstra. Iată de ce firul epic al romanului INTOARCEREA DIN CRUCIADĂ este riguros construit şi sincronizat în dinamica cronologică a evenimentelor. Aceste pagini de roman fac să răsune clopotul istoriei noastre, pecetluind în diamante imaginea poetului Radu Gyr, care, la rându-i, a descris în poeziile create în detenţie, moartea care stătea zilnic la pândă, frigul şi foamea cumplită.

Cu poetul meleagurilor craiovene nu am stat în celulă, dar aveam să-l cunosc într-o împrejurare dramatică pentru mine Ca mulți alți confrați de suferință, în timpul detenției, datorită în mare măsură subnutriției şi a faptului că am făcut toată iarna lui 1958-1959 în cămașă, m-am îmbolnăvit grav de tuberculoză pulmonară, detalii care se găsesc în mai multe articole ale mele.

Într-o zi, am fost scos din secţie și dus să mi se administreze pneumotorax. Era și aceasta o șansă de supraviețuire. Se mai încercase și cu pneumoperitoneu, dar nu dăduse rezultate. Aveam cavernă sub clavicular dreaptă și compresarea bazelor pulmonare se dovedise a fi apă de ploaie. Nu știu ce s-a întâmplat, dar în momentul când mi s-a introdus acul aparatului între cele două pleure, am leșinat. Doctorul Marola, medicul-deținut la vremea aceea, se făcuse pământiu la față, după câte am aflat. Când mi-am revenit,eram întins pe o targă și scos pe culoarul spitalului având drept paznic pe caraliul care mă adusese. Dar el era obișnuit cu «mortăciunile» și sigur că nu eram primul pe care-l trebuia să-l ducă în secţie sau la morgă. Continue reading „Adriana RĂDUCAN: ,,ÎNTOARCEREA DIN CRUCIADĂ. Viaţa poetului Radu Gyr între realitate şi poveste”” →

Al. Florin ŢENE: Jurnalistul în activitatea sa e necesar să țină cont de raportul dintre subiect și obiect

Între subiect și obiect, întotdeauna, se stabilește o relație de intercondiționare de natură informațională și practică de care ziariștii în analizele lor trebuie să țină seama. Informația, adică cunoștințele pe care le posedă subiectul, este o premise a activități practice- cadrul obiectiv în care se instituie circuitul informational dintre obiect și subiect. Cunoștințele sunt exprimate și păstrate numai prin intermediul limbajului, scris și vorbit, natural și artificial. Ele sunt structurate în funcție de gradul lor de abstractizare, instituindu-se o dialectică complex între concret și abstract, în funcție de structurile lor logice, în sintetice și analitice, în funcție de ponderea perceptivului și raționalului, în empirice și teoretice , iar în funcție de locul lor în procesul de cunoaștere, în a priori și a posteriori. De aceea, cunoștințele nu sunt simple copii ale obiectului real, ci sunt re-producere și o construcție a acestuia.Se poate spune că memoria, sau mai bine zis, conștiința jurnalistului nu numai că reflect mediul obiectiv în care trăiește, dar îl și creează.

Prin urmare, cunoașterea sau relația cognitive dintre subiect și obiect depinde de mai mulți factori, printre aceștia sunt: natura și structura obiectului cunoașterii, el poate fi material și ideal, structurile psihice și logic-lingvistice ale subiectului, cadrul în care se instituie raportul dintre subiect și obiect, felul, bogăția și nivelul informației pe care o deține subiectul, scopurile urmărite de subiect, a se citi jurnalist, mijloacele folosite pentru a-l atinge etc.

În funcție de natura și structura obiectului cunoașterii și de structurile psihice și logic-lingvistice ale subiectului, cunoașterea este perceptivă și rațională.

Prin cunoașterea perceptivă, obiectul își dezvăluie însușirile sale exterioare și individuale, subiectul utilizând cu preponderență organele sale de simț. Sunt obținute astfel date observaționale. Ele sunt un rezultat al contactului dintre subiect și obiect și formează totodată un “capital “ de bază în procesul cognitiv. Fiind un rezultat, ele nu trebuie confundate cu imaginile senzoriale pe care orice ființă superioară le are, ci ele sunt cunoștințe perceptive, informații intersubiective, comunicabile, și prin urmare sunt exprimate în enunțuri care pot primi o anumită valoare de adevăr.

Principala cale de obținere a datelor este observația spontană sau provocată care, la nivel epistemic, se desfășoară în condiții experimentale și este controlată metodic.La nivelul ziaristului, actul percepției senzoriale și cel al observației nu sunt separate în timp; simultan cu percepția, ca actpsihic elementar, are loc și conștientizarea a ceea ce este perceput, respective formularea verbal, cel puțin la nivelul limbajului interior, a conținutului celor percepute.

Prin urmare, contactul direct dintre obiect și subiect, în actul perceptive, nu trebuie înțeles ca o reflectare Continue reading „Al. Florin ŢENE: Jurnalistul în activitatea sa e necesar să țină cont de raportul dintre subiect și obiect” →