Al. Florin ŢENE: Lansare de excepție – Cartea “Poeți clujeni postdecembriști“ de Adrian Țion rescrie istoria contemporană a poeziei din Ardeal

În organizarea Biroului Învățământ, Cultură, Culte din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a avut loc în după amiaza zilei de 30 septembrie a.c., la Centrul de Cultură Urbană din Parcul Central ,,Simion Barnutiu”, lansarea cărții ”Poeți clujeni postdecembriști“ de Adrian Țion. Despre cartea criticului literar, apărută printr-un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliul Local Cluj-Napoca, care a fost editată la Editura Casa Cărții de Știință a vorbit, în debut, istoricul și criticul literar Mircea Popa, care, afirma că nu există poezie nouă sau veche, poezia poate fi ori bună, ori rea. Acesta sublinia că poezia postdecembristă de la Cluj a venit ca un val care dorea schimbarea generației trecute. Debutanții în poezie, după evenimentele din decembrie 1989, alcătuiesc o primă generație a libertății și a expresivității eului poetic. Meritul lui Adrian Țion este că a alcătuit o antologie critică despre acești poeți. Printre altele, Mircea Popa a subliniat că la această generație exprimarea liberă a fost un câștig al revoluției. Astfel, acum, poeții acestei generații se află pe un teren de coagulare și de extensie.Un rol important, în perioada aceea, l-a avut cenaclul “Zalmoxis“, înființat prin luna noiembrie 199,. la care au aderat tinerii Ionuț Țene, Horia Muntenuș, Ioan Pavel Azap, Daniel Moșoiu, Dorin Crișan, Daniel Hoblea, Flavia Teoc etc.Vorbitorul a încheiat subliniind că, prin talentele acestea, cuprinse în prezenta carte este o veritabilă carte de vizită a Clujului liric. Istoricul literar a amintit faptul că, în presa vremii, a scris cronici la primele cărți publicate ale acestei generații de poeți, care a revoluționat limbajul.

În continuare, Marius Mureșan, coordonatorul acestei activități, reprezentantul editurii, a dat cuvântul poetului Ion Cristofor care, printre altele, a spus că revistele apărute după evenimentele din decembrie, cum au fost “Aisberg“, editată de Horia Muntenuș, “Fapta Transilvană“ editată de C. Zărnescu au contribuit la promovarea noului curent în poezia clujeană. Despre poezia lui Ionuț Țene a spus că acesta este ”apostol al poeziei postdecembristă.“ Aducând o subtilă critică la autorul cărții că nu a inclus-o și pe poeta Oana Boc, soția primarului Emil Boc, deși cartea a făcut referire doar la cei care au interacționat cu fenomenul liric ”Zalmoxis”, care făcea legătura dintre interbelic și revoluție, dar și dinamita limbajul poeților postdecembriști.

În cuvântul său, criticul literar Victor Cubleșan a dezbătut problema generațiilor, arătând că optzeciștii au avut curajul să înfrunte cenzura comunistă prin diferite tertipuri, prin acele idei absconse, iar generația postdecembristă a avut și are libertatea deplină a cuvântului, ”Cartea lui Adrian Țion este un tablou, o radiografie”.

Poetul Dumitru Cerna a vorbit despre ”poeții primăriei”, aducând în plin plan activitățile cenaclurilor apărute după decembrie 1989, despre cărțile de debut ale celor care băteau la poarta Poeziei.

În continuare a salutat activitatea acestei generații scriitorul Constantin Cubleșan, care a scris numeroase cronici la cărțile acestei generații care a contribuit la înnoirea limbajului poetic și au publicat cărțile în condiții tipografice deficitare.

Poetul Victor Constantin Măruțoiu a relatat amintiri din perioada tinereții acestei generații, născută sub semnul poetului Teohar Mihadaș, fost deținut politic anticomunist.

Autorul, criticul literar Adrian Țion, a explicat exhaustiv despre elaborarea acestei cărți, ce cuprinde 30 de poeți clujeni, afirmați în jurul grupului Zalmoxis, poeți care, de-alungul timpului, și-au îmbogățit opera, contribuind la înnoirea metaforei, lirismului și al cuvântului. Atunci au apărut termenii lirici ”cuvânt tăiat” și ”destructurarea versului”. Despre acest paradox au vorbit Ion cristofor și Mircea Popa, care au subliniat avangardismul tinerei generații lirice, dar care, în același timp, cereau reîntoarcerea la metafora interbelică. Cu această ocazie mulțumind Primăriei clujene și biroului de Învățământ, Cultură, Culte pentru sprijinul acordat în lansarea cărții. La final, cantautorul Emerich Imre, fost membru Flacăra a fascinat publicul, cu un frumos concert folk.

Cartea lui Adrian Țion este o lecție de critică literară data confraților leneși care nu mai scriu despre noile voci lirice ale Ardealului. Antologia critică este o isagogie de istorie literară a poezei românești.

Vorbitorii au făcut referire la legătura dintre grupul Zalmoxis și istoria religiilor a lui Mircea Eliade, o grupare lirică arhetipală pentru un ethos metaforic. „La 30 de ani de la Revoluția Română (acest proiect a început în toamna anului 2019), prezentul volum ilustrează succint creațiile literare ale celor 30 de poeți clujeni afirmați în jurul grupului Zalmoxis sau în afara lui, subliniind contribuția fiecăruia la înnoirile limbajului și ieșirea din tiparele tabuizante ale epocii anterioare. Acești poeți sunt: Ionuţ Ţene, Horia Muntenus, Adrian Mihai Bumb, Ioan-Pavel Azap, Dumitru Cerna, Sorin Grecu, Tudor Ștefan, Ştefan Manasia, Marius Ţion, Adrian Suciu, Flavia Teoc, Daniel Hoblea, Ioan Negru, Dan Marius Drăgan, Victor Ţarină, Dorin Crişan, Alexandru Hălmăgean, Daniel Moșoiu, Ştefan Melancu, Persida Rugu, Dinu Virgil, Vasile Gogea, Luciana Medve, Ioan Buteanu, Iulia Cibişescu, Mihaela Handrea, Laurenţiu Mihăileanu, Victor Constantin Măruţoiu, Maria Pal, Ion Antoniu” scrie autorul Adrian Ţion în prefaţa cărţii publicate la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.

––––––––-

Al. Florin Țene

Al. Florin ŢENE: Care sunt argumentele care m-au făcut să scriu romane despre scriitorii interbelici

Exista pe vremuri o colecție de popularizare a unor evenimente istorice, sau a unor personalități, pe care, noi elevii, o citeam cu mare interes. Pe lângă aceasta au început să apară romane despre viața romanțată a unor scriitori din literatura universală, dar și din literatura română, cărți pe care le studiam cu pasiune, respingând studiile seci, anoste și plictisitoare apărute între coperțile cărților cu aer academic.

Acele romane ne atrăgeau prin felul de a aborda viața romanțată a scriitorilor, modul de a creiona atmosfera socială în care au trăit și mai ales felul cum zugrăveau realitatea, în contextual vieții acestora. Astfel, autorii acelor cărți ne făceau să trăim și să suferim alături de ilustrele lor personaje, iar pe nesimțite învățam viața și opera personalităților– „oameni viiˮ – ale acelor romane.

Pe când eram elev la liceu, am citit cu interes Romanul lui Eminescu, apărut în perioada 1935 – 1936, la Editura Națională– Ciornei, cu cele trei volume Luceafărul, Nirvana și Carmen Seaculare, L.N. Tolstoi în amintiri și scrisori, Editura ARLUS – Cartea Rusă, 1953, de I.E. Repin, Viața romanțată a lui Stendhal, de A. Vinogradov, apărut la Editura „Cartea Rusă”, în 1959, Viața lui Tolstoi, vol. 1,2 și 3, de Henri Troyal, apărute la BPT, sau, după studiile universitare, Cervantes, de Bruno Frank, apărută la Editura Pentru Literatură Universală, București, 1969.

Astfel de cărți au deschis drumul spre înțelegerea vieții scriitorilor și a unor personalități din istoria culturii române dar și din cultura universal.Aceste cărți m-au făcut să înțeleg studiile științifice despre scriitorii pe care îi învățam la facultate. Cărțile de acest gen au influențat, nu în puține cazuri, destine, au modelat caractere. Fiindcă, așa cum spunea Thomas Mann: „Minunat lucru când omul are o cauză pe care o apără! Asta îl face și pe el frumos și îi face frumoasă și cauza.ˮ.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Care sunt argumentele care m-au făcut să scriu romane despre scriitorii interbelici” →

Al. Florin ŢENE: Adevărata educația patriotică se face în școală prin ”ISTORIA scrisă de tineri“

De câțva ani primesc din Avrig de la profesorul Din Petre cărți cu eseuri și articole cu teme istorice scrise de elevii săi de la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr “, din orașul a cărei latură sudică este străjuită de crestele Făgărașilor, numiți de geograful francez Em. de Martonne „Alpii Transilvaniei” cu vârfurile Suru (2281m), Budislavu (2345m), Ciortea (2426m) și Scara (2213m).Despre acele cărți am scris cu mare plăcere. fiindcă am descoperit în profesorul Din Petre acel dascăl adevărat care insuflă învățăceilor lui spiritul dragostei de neam și țară prin istoria neamului românesc așezat de veacuri pe teritoriul din spațiu carpato-danubiano-pontic.

Cartea pe care am primit-o acum, se întitulează “Istoria scrisă de tineri-volumul VI “, având o dedicație care mă onorează: “Domnule Președinte al Ligii Scriitorilor din România, Alexandru Florin Țene, am onoarea să vă dăruiesc acest volum în semn de aleasă prețuire pentru implicarea Dumneavoastră excepțională în dezvoltarea culturală a României. Cu deosebită gratitudine, ss Din Petre, Avrig, 21.09, 2020. “

Pe ultima copertă se află următoarele rânduri, scrise de prof.Emilian Marius Novac, directorul Liceului Teoretic “Gh.Lazăr Avrig “, cuvinte încărcate de lumina speranței:”Sesiunea de comunicări și referate vine ca un omagiu adus martiriului celor trei eroi naționali care, prin acțiunile lor, au exprimat povara și suferința îndurată de țăranii Transilvaniei din secolul XVIII, s-au sacrificat pentru îndreptarea și ușurarea vieții acestei clase sociale atât de oprimată de conducătorii politici din acea vreme.

Este încurajatoare și dătătoare de speranță pentru viitor această manifestare și binevenită pentru sufletele celor care simt românește. O națiune nu-și poate construi viitorul fără un trecut.Un trecut pe care tânăra generație are datoria să-l cunoască, să îl respecte și să învețe din ce a fost bun și din ce a fost rău. “.Acest text este un extras din “Prefață “, semnată de directorul liceului ce evidențiază Sesiunea Regională de Comunicări și referate pentru elevi:”235 de ani de la martiriul lui Horea și Cloșca “, sesiune care în anul acesta a ajuns la vârsta de 10 ani, timp în care spiritual patriotic a fost îmbrâțișat de elevi, care astăzi sunt cetățeni demni ai României.

Editorul și inițiatorul cărții, apărută la Editura Napoca Star, Cluj, 2020, este profesorul Din Petre, absolvent al Facultății de istorie din cadrul UBB Cluj, care semnează și “Cuvânt înainte “.

Profesorul Din Petre, de-alungul anilor, mi-a trimis aceste antologii cu creațiile elevilor săi, comunicări științifice, eseuri, texte scrise și referate, compuse de elevii participanți la Sesiunile de Comunicări și Referate a elevilor de-alungul a unui deceniu, .Despre aceste cărți am scris cu entuziasm și am publicat în diferite ziare și reviste.

Și în anul acesta, 2020, am primnit de la distinsul profesor antologia cu titlul amintit mai înainte.Volumul de față este oglinda fidelă a aspiraților elevilor de a răspunde la realitățile sociale, politice din țara noastră prin studierea aprofundată a istoriei neamului din care provin.Interesantă această abordare istorică și culturală ce coagulează în prezent experiența unui trecut, în căutarea soluțiilor necesare prezentul țării ce încă este în căutarea drumului ce duce spre un viitor luminous, civilizator și democratic.

În “Cuvânt înainte “, profesorul Din Petre face o retrospectivă a activităților elevilor săi participanți la diferite concursuri regionale, interregionale și naționale, pe teme de istorie, unde elevii Liceului din Avrig au obținut diferite premii.

Cartea prezentă cuprinde 20 de comunicări și referate ale elevilor participanți la seminar: Simina Antonoiu de la Colegiul Național Alexandru Lahovari, Rm.Vâlcea, având coordonator dr.Sorin Oane, lucrarea având titlul”Medicina ]n Egiptul Antic “.Andrei M. Morar cu lucrarea “Perspective istorice asupra voievodului Radu Negru”, de la Colegiul Național Radu Negru din Făgăraș, județul Brașov, având coordonator prof.Ioan-Armand Streza, Vlad Miclăuș și Adrian Cujbă, de la Colegiul Național cu lucrarea “Controverse istiorografice privindu-l pe legendarul Negru Vodă “ de la Colegiul Octavian Goga din Sibiu, având coordonator prof. Adrian Neamțu, Georgiana Nicol Rad cu lucrarea “Istoria sașilor din Transilvania “ de la Liceul Teoretic Constantin Noica din Sibiu, având coordonator prof.Paula Luca, Nistor Denisa cu lucrarea “Michelagelo Buonarroti( 1475-1564 ) – spiritual Renașteri“, de la Colegiul Tehnic Cibinium, din Sibiu, coordonator prof.Daniela Curelea, Adriana-Jessica Banea, Raluca-Andreea Verzescu cu lucrarea “Perechi celebre în istorie “de la Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr din Avrig, coordonator prof. Elena Anghel, Antonia Sebastiana Dumitru, cu lucrarea “Legendele Dumitrei, “, Colegiul Național George Coșbuc din Năsăud, coordinator prof. Floare Vaida, Denisa Lagăru, cu lucrarea “A pornit Răscoala lui Horea dintr-o confuzie? “ de la Liceul Gheorghe Lazăr-Avrig, coordonator director adjunct Marcel Luca, Alexandru Barna, lucrarea “Monumente istorice în Hălmagiu “, Liceul Teoretic-Sebiș, jud.Arad, coordinator Gheorghe Barna, Ștefan Ristoiu, lucrarea “ Dr.Valer Moldovan-personalitate transilvăneană“, Liceul de Coreografie și Artă Dramatică Octavian Stroia-Cluj-Napoca,, coordonator Laszlo Fazakas, Karla Durdun, Ioana Nicoară, Rareș Vizante, cu lucrarea “Aspecte cu privire la apariția și folosirea în Sibiu a mijlocului de transport în comun tranvaiul la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decade ale secolului al XX-lea.Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu”, coordonator profesor dr. Dragoș L. Curelea.Luiza Cășvan, Camelia Munteanu, Larisa Șchiopu cu lucrarea “România și Bulgaria între anii 1914-1916, în percepția ciobanului român Nicolae S. Șucu “, Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr- Avrig, coordonator prof.Petre Din, Raul Vasile Rațiu cu lucrarea “ Cum este “ucisă, a doua oară, Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Toderoiu! ) “, de la Liceul Teoretic Samuiel Micu ,Sărmașu, județul Continue reading „Al. Florin ŢENE: Adevărata educația patriotică se face în școală prin ”ISTORIA scrisă de tineri“” →

Al. Florin ŢENE: “Cântece pentru glas și toacă “de Dorel Vișan, sau esopismul eului în trăirile sale

La o manifestare organizată de Liga Scriitorilor Români am primit de la actorul și poetul Dorel Vișan recenta sa carte”Cântece pentru glas și toacă “, apărută la Editura “Școala Ardeleană “, Cluj-Napoca, 2017.

Cartea ce se deschide cu o prefață de Tudor Dumitru Savu are coperta semnată de Ioachim Gherman având o tehnică mixtă a Îngerului păzitor de Florica Tănase, iar ilustrațiile din interior sunt ale Adrianei Grand.

Volumul apărut în condiții grafice și tipografice de excepție, având pe paginile supracopertei aprecieri semnate de Fănuș Neagu și Constantin Cubleșan, este structurat în patru cicluri consistente și trei postfețe-considerații, semnate de Romulus Vulpescu (Mai 2002 ), Diana Câmpan și Costin Tuchilă.

Cartea lui Dorel Vișan, cuprinzând 200 de poeme-psalmi, este o re-lectură, așa cum evidențiază Diana Câmpan, a propriei vieți, în care eul, prin retrăire, vibrează la trăirile clipelor de odinioară.Un fel de memoria clipei înveșnicită în versuri.Ciclul “Păcate “se deschide cu un poem dedicat în memoria soției sale Mariana, intitulat “Doamne, nu te îndepărta “, care, practic, are rezonanța unei rugăciuni către Dumnezeu: “Doamne, nu Te îndepărta de noi/ Și nu-Ți întoarce fața, Căci nu ne-ai fost/ Și nu ne ești oaspete…/Ci părinte…/Și orict de răi/ Și oricât de netrebnici ar fi copiii,/ Tatăl nu tulbură fântâna plină de lacrimi,/ A râsului lor… “

Poemele, unele ample, din primul ciclu, sunt incantații către divinitate, un “strigăt”interior pentru liniștirea eului tulburat: “Doamne, sunt convins că existi!/ În ziua necazului meu? Am strigat către Tine/ Și m-ai auzit./Sunt convins că exiști. “Acest “strigăt “interior este acea rezonanță interstelară la plecarea soției Mariana spre Înaltul Veșniciei, din poezia”De ce nu pot eu oare…? “ scrisă în iulie 1993, când “Caii-mi bat din copite/ Vărsând cumplita hrană/ Ce-i moartea, nu ovăz…// Ochiu-mi uscat mă doare,/ De ce nu pot eu oare/ O lacrimă să vărs…? “Biografia presupune și un calendar spiritual personal, pe care poetul îl respectă, și o toacă bisericească auzită de la depărtare de sufletul autorului sporește emoția lui, dar și a cititorului.

În ciclul al doilea intitulat “Voi veni cu fluxul “poetul realizează o cartografie a trăirilor printr-un lirism și un calendar care nu e doar al aducerilor aminte, dar și al cosmosului, divinității și al civilizației. Poemul care dă și titlul ciclului, scris în amintirea părinților, este o pânză policromă și polifonică a unei monografii de viață ce se colorează în nuanțe nostalgice, după o regulă care ajunge până la ritualic, și poetul e meritos atunci când face etnografie în “Semănătorul “, realizând un paralelism între Dumnezeu ca Mare Semănător și țăranul nostru, precum George Coșbuc, sau Ion Pillat,zugrăvind imperisabilul unei populații, numită țărani, într-un poem dedicat Divinității:”Eu cred…/ Că Marele Semănător/ Precum țăranul în proaspătul ogor-/ Cu dragoste și stăruință/ A aruncat/ În fiecare din noi/ Câte-o sămânță “

De aici și până la sentimentul de reprezentativitate e doar un pas și poetul se închipuie oștean ( Aștept brumatele zori) cu o delegație eponimă, un OM ce-și pune întrebări (Cine ești tu? ), fără să aștepte răspuns, apt să facă toate cele ale lumii lui și, de asemenea, să le cânte: “N-are rost să te formalizezi,/ Spune-mi pe nume, simplu: Iov…/ Nu, nu sunt din Huz, bine-nțeles/ Nu sunt ales…/ Am folosit numai simbolul,/ Afurisitul…”dușmanul- “ La cei ce-am făcut bine/ Privirile li-s grele( )“( IOV.)

Continue reading „Al. Florin ŢENE: “Cântece pentru glas și toacă “de Dorel Vișan, sau esopismul eului în trăirile sale” →

Al. Florin ŢENE: Moartea – idei ale fragilității umane în analiza Cristinei Bogdan

Cartea primită de la cadrul universitar Cristina Bogdan din Capitală, având ca titlu „MOARTEA și lumea românească premodernă-discursuri întretăiate„ apărută la Editura Universității din București, este un studiu aprofundat despre Moarte, care este o trecere a materiei din starea vie în altă stare, redată de lumea românească premodernă și înveșnicită în iconografia bisericească, jurnale, mentalități, scrisori. obiceiuri funerare ale coreligionarilor, inclusiv în arta murală etc.

În rândurile care urmează nu am să fac o analiză aprofundată exhaustivă a cărții ce are referenți științifici de primă mărime, precum profesorii universitari dr. Eugen Negrici, dr.Toader Nicoară și cercetătorul științific Andi Mihalache de la Institutul “A.D. Xenopol “ al Academiei Române din Iași, ci mă voi rezuma la o prezentare schematică, de îndrumare a cititorilor.

Pe ultima copertă sunt publicate trei aliniate semnate de Cătălina Velculescu, care, printre altele, scrie:”Cristina Bogdan gândește însă lumea europeană ca un întreg și cultura ca un tot unitar, în care artele vizuale și artele cuvântului nu trăiesc în sfere separate, ci dau glas, fiecare cu instrumentul ei, felului la care oamenii își duc și își reprezintă existența. “

Coperta și grafica sunt semnate de Ana Breiner și fotografiile realizate de Corina Bogdan.

Cartea este structurată în șapte capitole . Fiecare capitol conține una sau mai multe subdiviziuni în care analizează aspectele unui “dat”de Dumnezeu, sau cum ar zice evoluționiștii, trecerea omului de la materia vie la cea moartă și ceremonialul acesta reprezentat în obiceiuri, superstiții și în pictura bisericească.Volumul se închide cu Capitolele VIII.Post scriptum, IX.Catalog al reprezentărilor morții în iconografia din Țara Românească și X. Bibliografie selectivă.

Încă de la început, autoarea așează analiza sa în contextul disciplinei științifice, început în secolul trecut, la îndemnul lui Lucian Febvre, un istoric modernist francez, ce a stârnit curiozitatea cercetătorilor să analizeze această temă. Opera acestui savant-filozof, este de o extraordinară varietate cuprinzând probleme teoretice ale istoriei, studii de istorie a civilizațiilor, a instituțiilor, a mentalităților, istoria religiilor, ce l-a influențat și pe Mircea Eliade, și probleme de istorie economică și socială. Adversar al istoriei politice tradiționale a promovat o istorie împotriva evenimentului, axată pe marile probleme ale civilizației și având permanent în centrul ei omul. Formula lui Febvre “omul măsura istoriei, singura sa măsură, mai mult, rațiunea sa de a fi” a schimbat metodologic abordările în istorie. Inspirat, probabil, de zicerea filosofului grec Protagoras din Abdera care spunea că “omul este măsura tuturor lucrurilor. “

În primul capitol, Cristina Bogdan, plonjează într-o analiză a pionieratului acestor probleme, folosind un bogat aparat bibliografic prin care a lărgit considerabil suprafața investigaților ce au condus la “apariția unor clasificări”, ce au structurat “o tipologie a comportamentelor și sensibilităților colective în fața morții. “

Philippe Aries scria în “Moartea sălbatică “la pagina 244, că revoluția și înțelegerea sentimentelor omului a declanșat în perioada romantică europeană, romantismul, care a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800. În mare parte, romantismul a fost o reacție împotriva Revoluției Industriale, cât și împotriva normelor politice și sociale ale Iluminismului. Romantismul a influențat artele vizuale, literatura și muzica, dar de asemenea a avut un impact și asupra istoriografiei, educației și istoriei naturale (științele naturii).a translatat observația de pe ” moartea sinelui” pe ”moartea celuilalt”.

Moartea survenită în urma unor calamități în Țara Românească este abordată prin optica lui Pierre Chaunu, pe care autoarea îl parafrazează, subliniind că moartea vine la Paris așa cum vine și în Țara Românească.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Moartea – idei ale fragilității umane în analiza Cristinei Bogdan” →

Victor ROȘIANU: Fructuos schimb de experiență între filialele Cluj și Iași ale Ligii Scriitorilor Români

În dimineața zilei de 20 septembrie a.c. în ambianța modernă a cinematografului “Mărăști “din Cluj-Napoca, a avut loc o bogată activitate culturală realizată de scriitorii filialelor Iași și Cluj ai Ligii Scriitorilor Români.

Manifestarea a fost deschisă de scriitorul Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor, care le-a urat bun venit pe meleagurile lui Blaga celor sosiți din capitala Moldovei, unde se mai aud pașii lui Eminescu..Prezentatorul, a subliniat faptul că suntem presați de timp datorită programului încărcat, exmplificând cu un aforism de Sfântul Augustin”Ce este deci timpul? Dacă nimeni nu mă întreabă, știu ce este. Dacă cineva mă întreabă, nu știu ce să-i răspund. “ A mulțumit domnului dr.Ionuț Țene, șeful biroului Învățământ, Cultură și Culte, din cadrul Primăriei clujene pentru prezența sa la manifestarea noastră.Apoi, într-un medalion literar, a făcut o scurtă prezentare biografică celebrului actor și poet Dorel Vișan, prezent pe scena cinematografului alături de Al.Florin Țene, care în scurta sa prezentare a dat glas unui citate din Hamlet către Polonius: “Domnul meu,te vei asigura că actorii sunt bine tratați? Ascultă, să nu le lipsească nimic, căci ei sunt adevărații cronicari ai vremurilor noastre. E de ales un epitaph defăimător după ce mori , decât să fii bârfit de ei cât încă ești în viață.“

În continuare a vorbit actorul Dorel Vișan despre epidemia prin care trece omenirea, a făcut o amplă incursiune în amintirile dânsului despre călătoriile pe care le-a făcut în alte țări, vorbind despre tradițiile, obiceiurile și etnologia altor popoare din Asia.La rugămintea domnulu președinte al Ligii Scriitorilor poetul Dorel Vișan a vorbit și despre cartea sa “Cântece pentru glas și toacă.“Recitând un poem.S-au făcut schimburi de cărți cu autografe.

În acest context, Al.Florin Țene a înmânat Diploma “Virtutea Literară “ scriitoarei Corina Matei Gherman și “ Diploma” pentru volumul premiat, pe anul 2019 al scriitorului Calistrat Robu.

În partea a doua, coordonarea ședinței a fost preluată de Dan Teodorescu, președintele filialei Iași al Ligii Scriitorilor și de Corina Matei Gherman, secretar general al filialei Iași. Aceștia au oferit “Diplome” pentru activitatea depusă în slujba culturii române următorilor scriitori: Lucia Elena Locusteanu, Maria Someșean, Gavril Moisa, Antonia Bodea, Titina Nica Țene, Ruxandra Benea și Al.Florin Țene.

În continuare, Dan Teodorescu a lansat voluminosul volum de publicistică „Ieșiți din casă! „,apoi a invitat să vorbească despre cărțile lor pe următorii scriitori ieșeni:Ilie Serediuc, Corina Matei-Gherman, Maria Lupu, Anastasia Gârneață, Ioan Hodaș, Silvia Hodaș, Romeo Romila, Dan Teodorescu, Ioan Mugurela Sasu și Ioan Vârlan care a și filmat întreaga acțiune.Remarcăm epigramele lui Ioan Hodaș, viu aplaudate de cei prezenți.

În partea a treia a programului au vorbit despre cărțile lor scriitorii clujeni: Lucia-Elena Locusteanu, Maria Someșan și Al.Florin Țene.Iar Gavril Moisa a susținut un micro-recital de epigrame mult gustate de auditoriu.

Istoricul și scriitorul dr.Ionuț Țene a mulțumit din partea Primăriei Cluj pentru interesanta activitate culturală, remarcând cartea monografică a domnului Ilie Serediuc, despre activitățile inginerilor și muncitorilor români în Irak. A recomandat ca astfel de schimburi culturale să se organizeze și cu alte filiale din Timișoara, Baia Mare, Rm.Vâlcea, Brașov etc.

În încheiere, președintele național al Ligii Scriitorilor le-a mulțumit celor prezenți pentru activitatea lor în slujba culturii române, spunând că o carte bună îți lungește existența, iar o carte proastă te face să meditezi la acest lucru.

În continuare membrii Filialei Iași au plecat să viziteze Mănăstirea Nicula și să aducă un pios omagiu poetului Ioan Alexandru la mormântul acestuia, apoi s-au întors la Cluj, vizitând obiectivele istorice și muzeistice din Capitala Ardealului.

———————–

Victor Roșianu

Cluj-Napoca, septembrie 2020

Victor ROȘIANU: Schimb de experiență între filialele Cluj și Iași Nord-Este ale Ligii Scriitorilor

Duminică, 20 septembrie a.c, ora 9. are loc la Cinematograful “Mărăști”din Cluj-Napoca schimbul de experiență dintre cele două filiale ale Ligii Scriitorilor Români.

În cadrul manifestării, coordonată de Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor, vor lansa cărți scriitorii Dan Teodorescu, Gavril Moisa, Corina Matei Gherman, dr.Ionuț Țene, Lucia Elena Lodusteanu etc.

Din echipa oaspeților vor participa: Dan Teodorescu – președintele Filialei Nord-Est Iași, Ilie Serediuc – vicepresedinte, Corina Matei-Gherman – secretar general, Maria Lupu, Anastasia Gârneață, Ioan Hodaș, Silvia Hodaș, Romeo Romila,Ioan Vârlan (sef de comisie foto-video), și parteneri permanenti, care vin și ajută filiala ieșeană la evenimentele pe care le organizează: Ioan Mugurel Sasu (scriitor, membru UZPR, din Vama – Suceava), Mihaela Berari (pictor), Maria Teodorescu (inginer chimist), Emilian Frăsinescu (inginer mecanic), Brândușa Frâsinescu (inginer chimist) și Carmen Elena Dobru (medic).

De la filiala Cluj a Ligii Scriitorilor vor participa, Al.Florin Țene, Gavril Moisa, secretar general, dr.Ionuț Țene, vicepreședinte, șef birou învățământ, cultură, religie din partea Primăriei Cluj-Napoca, Iulian Patca, președintele filialei Cluj al Ligii Scriitorilor, Lucia Elena Locusteanu, Antonia Bodea, Liliana Derevici, Maria Someșan, Ruxandra Benea etc.

După această acțiune colegii ieșeni vor vizita obiectivele turistice, culturale și muzeistice din oraș, inclusiv Mănăstirea Nicula.

––––––––

Victor Roșianu

Cluj-Napoca, septembrie 2020

Al. Florin ŢENE: Aduceri aminte – Primul roman citit de mine în copilărie a fost “ Zvetlana“de Octav Dessila

-125 de ani de la naștere-

În mica bibliotecă a părinților mei, pe lângă Biblie, broșura Prohodul, cărți de economie ale lui tata, și alte câteva cărți de Gib I.Mihăescu, se afla și roamnul “Zvetlana “ de Octav Dessila. Această carte o am și acum, după ce am desfințat câteva biblioteci, unele cu mii de volume, pe care le-am avut, datorită mutării noastre din Drăgășani, Baia Mare, Tarna Mare și Cluj-Napoca. Acest roman l-am citit la vârsta de 12 ani.A fost primul meu roman citit, după care au urmat cele al lui Gib I. Mihăescu, și încă alte mii de romane până în prezent.

Pe atunci nu știam mare lucru despre autorul cărții, însă acum, după atâția amar de ani, mi-am adus aminte despre acest autor când se împlinesc 125 de ani de la naștere.Drept mulțumire pentru prima carte a sa pe care am citit-o am scris acest articol.

DESSILA Octav, s-a născut la 4 dec. 1895, Bucuresti și moare la 29 iul. 1976 în București. A fost prozator si dramaturg.

Părinții săi au fost Iorgu Dessila, functionar la CFR, si Aristița (n. Gheorghiu).

A absolvit prima promotie a Liceului Militar de la Mânăstirea Dealu cu grad de ofițer.

Debuteaza editorial cu romanul “Dragomir Valahul” apărut în 1927 pe când împlinise 32 de ani, a urmat, apoi “Zvetlana” (1930), “București, orașul prăbușirilor” (1930), ‘Neastâmpăr’ (1934), “Turba” (1936), “Cartea cu minciuni” (1936), “Două chemări” (l-D”, 1936), “Iubim” (I-III, 1941 -l943), “Porti fără număr” (I-II, 1946). A scris si teatru (Un om care dă palme vieții, 1938; Mihai Viteazul, în 1967. A fost membru al Societății Scriitorilor Români (193l-l948) si al Uniunii Scriitorilor (din 1967). A primit Premiul Soc. Scriitorilor Români (1935); Premiul „I. Al. Bratescu-Voinesti” al Academiei. (1937).
Trilogia “Iubim” (194l-l943) urmează și încheie succesul de public al romanelor sale.

Între cele două războaie mondiale era un scriitor foarte citit, alături de roamenle lui Cezar Petrescu.

Scriam într-un eseu că, de-alungul timpului, cărțile au o mișcare secretă pe rafturile bibliotecilor.Această mișcare se datorează schimbării gustului cititorilor, sistemului politic și a evoluției civilizației.

Republicarea ei intr-o ediție revăzută (1970) nu reușește să învie nici măcar atenția cititorilor amatori de asemenea romane, ci confirmă caracterul caduc al producției sale literare.

De la Neastimpar (1934) la Iubim (I-III, 194l-l943), autorul a trecut prin dublul comandament al vârstei personale și al comenzii sociale. Dacă în primul roman (ca si in Turba, 1936, de altfel) iubirea este înțeleasa ca o rezultantă a senzualității trăite și etalate, în celalalt, iubirea se încarcă de „spiritualitate”, dar în ambele atitudinea este excesivă. Și, pentru ca schimbarea să nu treacă ne observată, povestitorul impreuna cu personajele ciclului Iubim (I inceput de viata, II Sfirsit de viata, III Uitam prea repede) dezicerea cu un pueril si neverosimil orgoliu de orice chemare a singelui, fie ca este vorba de un boier îmbătrânit în chefuri – și atunci lucrurile se lămuresc -, fie ca la mijloc se află adolescente pline de calităti, la care teoriile iubirii ascetice devin cel putin bizare. Continue reading „Al. Florin ŢENE: Aduceri aminte – Primul roman citit de mine în copilărie a fost “ Zvetlana“de Octav Dessila” →

Andrada Victoria DIACONESCU: Ediția a VIII-a a Festivalului Limbii Române

În organizarea revistei internaționale STARPRESS și sub egida Ligii Scriitorilor, Epidemia Coronavirus 19 nu a împiedicat sărbătorirea Limbii Române! Lansarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ – STARPRESS – în anul coronavirusului, 2020 / Ligya Diaconescu

Chiar dacă starea de alertă cauzată de pandemie nu a permis un eveniment de anvergură, în acest an, Ziua Limbii Române a fost totuși marcată la poale de Făgăraș, Sâmbătă de Sus, în aer liber, într-o acțiune culturală organizată de Ligya Diaconescu, prin Revista sa, STARPRESS, în colaborare și sub egida Ligii Scriitorilor Români, condusă de președintele Al. Florin Țene, respectând toate regulile impuse și distanțarea socială.

Ediția a Vlll-a a Festivalului Limbii Române ar fi trebuit să se desfășoare cu peste 150 de oameni de cultură, ca în fiecare an, începând din 2013, când scriitoarea, jurnalista Ligya Diaconescu, director al al Revistei Internaționale STARPRESS (româno-canado-americană) a organizat, secondată de președintele Ligii Scriitorilor Români, scriitorul Al. Florin Țene, această minunată sărbătoare, devenită festival, pe parcursul a patru zile, la Sfinx (în Bucegi, împreună cu regretatul om de cultură Corneliu Leu), apoi la Jupiter, Rm.Vâlcea, Sâmbăta de Sus, Moneasa, Horezu și Olănești.

Ediția a Vlll-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30-31 august, 1-2 septembrie 2020, la casa de vacanță a soților – scriitoarei Mariana Popa și Ovidiu Popa, distinși organizatori de evenimente de sulflet, care ne-au sprijinit și în organizarea Zilei Limbii Române din 2014 la Mănăstirea (Academia Sâmbătă de Sus), și în organizarea Festivalului Primăverii de la Brașov în anul 2019, (în acest an nemaiputandu-se organiza din cauza pandemiei, izolării). Soțîi Popa ne-au găzduit în proprietate privată a domniilor lor, de la poalele Făgărașilor pe Valea Viștei, numită Viștișoara, în apropiere, (la 3 km) de Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Întâmpinați într-o atmosferă sărbătorească cu tricolorul la intrare fluturând, într-o grădina plină de flori zâmbitoare, în culori de nedescris, cu mese distanțate (programate pe grupri ) dar într-o apropiere sufletească și vibrație de nedescris, cu inimile bătând la unison, gazdele noastre ne-au “răsfățat” făcându-ne să dorim toți cei 11 „adunați “acolo să rămânem și cu sufletul și cu trupul în acel minunat loc, la acești oameni deosebiți.

Prezența oaspeților s-a făcut în 30 august, cu bucuria revederii. Sărbătorirea Zilei Limbii Române a început in 31 august la ora 11,00, ca în fiecare an, în mângâierea razelor soarelui, mirosul îmbietor al florilor și adierea brazilor pe care i-am asemănat cu bravi eroi, vânjosi și frumoși.

Gazda noastră, scriitoarea Mariana Popa, redactor-șef cultural al Revistei STARPRESS, membru al Ligii Scriitorilor Români, secțiunea română a rostit un cuvânt de bun sosit, vorbind despre această sărbătoare deosebită, pandemie și bucuria de a ne revedea, chiar și în aceste condițîi de alerta. A vorbit și despre inimoasa organizatoare Ligya Diaconescu, vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, „Doamna Limbii Române’’ numită așa de scriitorul Al. Florin Țene, și ”Doamna Sufletului Românesc” numită astfel de istoricul George Rotaru, dar și despre colaborarea cu Liga Scriitorilor și renumitul om de cultură, președintele L.S.R. Al. Florin Țene, care neputând participa la această ediție a festivalului – și exprimându-și regretul, fiind prima la care nu a participat a transmis un mesaj emoționant.

A urmat Ligya Diaconescu care a prezentat programul manifestării, al festivalului, oamenii de cultură prezenți, reușind și de această dată să fie înconjurată de valoroși oameni de cultură, cuprinzând cam toate secțiunile, deși în număr mic : poezie, proză, epigrame, călătorii, muzică ușoară, pricesne, romanțe.

A vorbit despre mesajele primite din întreaga lume și regretul scriitorilor care au participat la sărbătoarea noastră în anii precedenti că nu au mai putu fi prezenți în acest an, inclusiv cei de peste hotare, Melania Rusu Caragioiu, din Montreal – redactorul-șef al Revistei STARPRESS Canada, Mary Smith / New York – redactorul-șef al Revistei STARPRESS – USA, Adalbet Gyuris, Germania, Maria Giurgiu – Italia, Ionela Flood – Marea Britanie, Elena Buică / Totonto, Canada, Virgil Ciuca / USA, Miriam Nadia Dabău/ Paris / Franța, Ovidiu și Elena Jucan din Cluj etc.

Continue reading „Andrada Victoria DIACONESCU: Ediția a VIII-a a Festivalului Limbii Române” →

Liliana DEREVICI: SFINȚII ÎNCHISORILOR” prezentare la „Șezătoarea literară” ținută la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” -6 septembrie 2020

Sub coordonarea părintelui IOAN RAZA, astăzi 6 septembrie la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” s-a desfășurat „Șezătoarea literară” cu tema „SFINȚII ÎNCHISORILOR”, având ca invitați speciali pe scriitorii LUCIA ELENA LOCUSTEANU și AL. FLORIN ŢENE, președintele național al Ligii Scriitorilor. După cuvântul de introducere al părintelui, doamna LILIANA DEREVICI a creionat viețile și activitatea literară a celor doi invitați, personalități de seamă ale Clujului, iar în privința scriitorului Al.Florin Țene cunoscut în țară și pe mapamond. care promovează cultura română în străinătate prin strălucita lui creație literară. Au fost evidențiate profesionalismul dar și delicatețea scriitoarei LUCIA ELENA LOCUSTEANU, poetă, critic literar, eseistă care cultivă valorile morale pentru adevăr și artă. Iar scriitorului AL. FLORIN ŢENE i-au fost remarcate talentul vulcanic și neliniștit, personalitatea complexă și prolificitatea scrierilor sale. Ambii sunt deținători a numeroase distincții, medalii și premii interne și internaționale, prezenți în dicționare și antologii.

A urmat expunerea doamnei LUCIA ELENA LOCUSTEANU care a vorbit despre cartea sa „Și-au purtat cu demnitate crucea” relatând despre destinul socrului său, preotul Titus Locusteanu care a fost un martir al închisorilor, privat de libertate, executând 6 ani de închisoare, nevinovat fiind.

„Pat de lumină țărâna le fie făclie aprinsă!”

„A nins peste ei petale de clipe

Iar clipa-i de-acum pentru ei veșnicie!

O caldă lumină le fie țărâna

Și flori să răsară din sufletul lor!”

„Iar noi să ne ducem povara luminii

Arzând ca o torță sub ploaie de flori!”

FLORIN ŢENE, scriitor polivalent având la activ 84 de cărți de poezie, romane, critică literară și eseu în monografia „Întoarcerea din cruciadă”evocă viața poetului Radu Gyr, între realitate și poveste. Poetul Radu Gyr, pentru derapajele sale politice de extremă dreaptă din perioada interbelică a plătit cu ani grei de pușcărie și o condamnare la moarte. Au fost recitate poeziile „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”pentru care poetul a fost condamnat și „Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă”.

Radu Gyr , un mare poet care a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generații, un munte de suferință, de demnitate și de disperare, acesta este Radu Gyr. El a cântat jalea dar și credința neamului său, poezia sa fiind o frescă a acestei epoci. A compus zeci de mii de versuri, fără a le scrie ci memorându-le, căci în temniță nu se permitea scrisul nici cititul. Poezia sa în cătușe este profund creștină, națională se umană, descriind cruda realitate.

“Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist și ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El, în celulă
Și-l făcea mai înalt și mai trist. »

Întreaga prezentare a fost moderată cu profesionalism de către doamna TEODORA JURMA, poetă și scriitoare, care a adus completări binevenite, recitând din poeziile sale. Au luat cuvântul și alte persoane participante la șezătoare, punând în discuție tema abordată.

În final părintele IOAN RAZA, talentat în ale scrierii după rugăciunea de încheiere a mulțumit oaspeților prezenți, invitându-i să mai revină în cadrul șezătorii noastre.

Liliana Derevici