Luând în consideraţie cuvintele lui Tudor Arghezi „Fiind foarte român, Eminescu este universal”, aş spune că universalitatea eminesciană şi universalitatea operei lui Mihai Eminescu este o realitate plină de valori ce are la bază spiritul românesc inedit. Universalitatea eminesciană, cu rădăcini spirituale româneşti, este cuprinsul prin care poetul a reuşit să descrie cu multă pasiune şi inteligenţă procesele afective, intelectuale, morale şi voliționale ale omului. Corespunzător, prin procesele trăirilor spirituale, Eminescu a reușit să atingă realitatea care a desemnat tot ceea ce există efectiv în existența ființei umane. Eminescu, spirit din spiritul românesc, prin inteligenţa sa şi, respectiv, prin intermediul ideilor sale originale a promovat nespus de intens cultura neamului românesc, aceasta devenind parte componentă a culturii universale. Astfel, opera eminesciană corelată la cultura universală a format un întreg autentic, în consecință, definind atât identitatea universală, cât și identitatea marelui Eminescu. Prin prezenta formulă putem confirma de mii şi sute de mii de ori, la nesfârșit, faptul că Eminescu este identitatea literară universală, cu opera eminesciană universală, iar identitatea română este inima spiritului românesc al unui poet/ scriitor de mare valoare. În acest context, marele scriitor român Vladimir Streinu, critic şi istoric literar, menţionează că opera lui Eminescu este „actul de identitate universală al neamului nostru”. Susținem, acestea sunt cuvinte extrem de preţioase în adresa neamului român!
Prin personalitatea Omului/ Poetului/ Scriitorului/ Jurnalistului Mihai Eminescu s-a întemeiat modelul autentic de creaţie literară, în mod aparte, poezia originală care a îmbogăţit literatura română şi cea universală la cele mai înalte valori. Valori, care vor fi mereu autentice atât pentru poezia şi literatura clasică, cât şi pentru poezia şi literatura contemporană. Așadar, personalitatea poetului Mihai Eminescu face parte din personalitatea omului Mihai Eminescu, identitate individuală şi socială. Deci, omul-poetul-scriitorul Eminescu este aceeaşi identitate şi personalitate universală. Totul se corelează prin definiţia personalităţii şi identităţii, ca expresie şi valoare în existenţa umană. Așa fiind, este firesc să corelăm personalitatea Eminescu cu identitatea scriitorului/ poetului Eminescu. Prin personalitatea şi identitatea respectivă, Eminescu este simbolul distinct al poporului român, căruia, în timp, i s-a atribuit cea mai frumoasă imagine în literatura universală. Eminescu va fi și va rămâne veşnic „un rege al poeziei şi un model autentic al creaţiei literare; un rege al scrisului care a îmbogățit atât cultura și literatura română, cât şi cultura și literatura universală”. Iar pentru generaţia de astăzi și cea de mâine, Eminescu trebuie să fie paradigma ce reprezintă integritatea şi bogăţia spirituală a naţiunii române. Astfel, Eminescu, personalitate și identitate nobilă a neamului românesc, trebuie să fie comemorat etern ca cea mai distinsă şi integră personalitate literară a poporului român, iar opera eminesciană urmează a fi citită şi studiată de toate generaţiile în creştere.
Pentru poporul român de pretutindeni ziua de 15 ianuarie a fiecărui an este intervalul de timp prin care se sărbatoreşte aniversarea marelui poet Mihai Eminescu – expresie și valoare a culturii naţionale româneşti, mândrie naţională pentru identitatea eminesciană şi pentru identitatea universală a operei eminesciene. Această zi pentru poporul român este un eveniment nu numai de sărbătoare, dar, în același timp, este o zi a meditaţiei privind problemele actuale cu care se confruntă naţiunea română, poporul român din Basarabia, precum şi toţi românii de pretutindeni; privind factorii ce ţin de reîntregirea poporului român care mai continuă să existe ca naţiune divizată, nemijlocit, cu referire la ținutul basarabean care este în mare dificultate; privind faptul cum trebuie să fie construită identitatea reală a neamului românesc, care ar urma să fie centrată integral pe valori autentice morale şi spirituale. Totodată, această zi – 15 ianuarie – trebuie să fie un moment de adâncă cugetare, axată pe valori identitare şi conştiinţă naţională, procese atât de importante în dezvoltarea omului şi a societăţii, toate fiind valori ce formează centrul de referinţă în cultura oricărei naţiuni.
––––––––––––-
Dr., acad., scriitoare Galina MARTEA,
Olanda
11 ianuarie, 2019