Rodica ANCA și grația scrisului (portret de scriitor)

Părinţi: Tănase Geoabă, Ilinca, născută Albăstroiu. A absolvit Liceul „Iulia Hasdeu”, Şcoala Tehnică Financiară, apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1965-1971), secţia de arte decorative, având ca profesori pe Zoe Băicoianu, Mac Constantinescu, Ion Popescu-Negreni şi fiind colegă cu Cristina Drăniceanu, Rodica Mazilescu, Ioana Tomescu, Dan Băncilă, Valentin Dumitraşcu. A fost, o vreme, contabilă la secţia financiară a sectorului „1 Mai”. A fost creator/designer în industria sticlei şi ceramicii, până în 1990, la fabrici din Sighişoara, Baia Mare, Curtea de Argeş, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târnăveni, Bucureşti (Curtea Sticlarilor). Unele lucrări, printre care „Cenuşăreasa”, i-au fost premiate. Între 1977-1984 şi 2003-2004 s-a aflat în India, la Delhi, călătorind la Indore, Dharamsala, Almora, Kurukshetra, Agra, Chandigarh etc. Alături de fiică şi soţ, a fost parte a comunităţii universitare din Delhi, unde a încheiat prietenii cu Margaret Chatterjee, Esha Beteille, Urmila Rani Trikha, Lila Shivaramaya, Nilima Das. A fost coexaminator la examene de limba română (Delhi University, Modern European Languages Department, devenit ulterior German and Romance Studies Dept.). Mulţi studenţi i se adresau cu „mamă” şi au vizitat-o în România în semn de respect. În 1970 termină scrierea basmului cult „Peregrinările Prinţului cel Trist” şi ţine un jurnal literar personal. A făcut lecturi aprofundate din filosofia şi religiile indiene, înscriindu-se la doctorat cu o teză despre estetica budhistă. Distinsă cu Premiul „Ion Ghica” pentru jurnal al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni pentru volumul „Jurna Lamar” (2012). Membră a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2010)

Scrieri

Ilustraţii pentru cărţi şcolare şi dicţionare, Bhutan, Oxford University Press; Peregrinările Prinţului cel Trist/The Melancholy Prince, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2003, Dedelhi Jurnal, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2005, Jurna Lamar, Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2011.

Referinţe

Ion Soare, Peregrinările Prinţului cel Trist, în Povestea Vorbei, 2005; Dumitru Matală, Peregrinările Prinţului cel Trist, în Universul cărţii, 2003; Mihai Stan, Dedelhni, în Litere, anul VI, nr. 3(60), martie 2005, p. 14-15; Daniela-Olguţa Iordache, Intimităţi informaţionale: între Taj Mahal şi Internet sau ea şi el, în Litere, anul VIII, nr. 5(86), mai 2007, p. 22-23; Sultana Craia, Zile şi nopţi, Litere, anul XII, nr. 10-12(139-141), octombrie-decembrie 2011, p. 39; Mircea Gheorghe, Revanşa unei diariste: Rodica Anca, Jurna Lamar, în Timpul, octombrie 2012; Ion Adreiţă, Un jurnal numit iubire, în Litere, an XIV, nr. 1(154), ianuarie 2013, p. 40, 45.

Opinii

Lamar este mersul de fiecare zi al orelor, al secundelor, într-un stil feminin inimitabil, învăluind totul într-o graţie plină de capacitatea de a se îndrăgosti de fiece fărâmă de timp. Nu găsesc comparaţii în ceea ce am citit până acum şi poate ca acest tip de literatură să creeze prozeliţi, să dea curaj şi altor fiice ale Evei să-şi etaleze amănuntele de suflet numai de ele ştiute. (Puşi Dinulescu)

Dar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la acest jurnal este onestitatea lui şi înţelepciunea scriitoarei. Fără patetisme, fără paseisme, fără glorificarea trecutului cu mult mai interesant de acum douăzeci de ani, când împreună cu fiica, îl urmaseră pe G în India unde au locuit aproape şapte ani! / Citind Jurna Lamar al Rodicăi Anca este ca şi cum ţi-ai vedea propria viaţă de după 2000 încoace într-un fel în care îţi este cunoscut, dar poate că nu îndrăzniseşi să accepţi că este numai aşa şi nu altfel. Rodica Anca scrie uşor, uneori detaşat, alteori pătimaş, într-un fel de catharsis, scrie nelâsând nimic la o parte din tot ceea ce înseamnă viaţa ei. (Florina Dobre)

… totul se contopeşte, în această zonă, într-un întreg multicolor de trăiri, asemenea unui continent al începutului şi al seninei ascendenţe umane. Un asemenea sentiment degajă, fără doar şi poate, şi cartea doamnei Rodica Anca, inspirată mânuitoare a penelului, dar şi a condeiului, în cartea sa dedicată copiilor „Peregrinările Prinţului cel Trist”. Imaginaţia autoarei oferă micului cititor o desfăşurare de întâmplari care, pe rând, fascinează, acaparează şi educă. Jurnalul Rodicăi Anca redă, cu o vibratie deosebită, viata de zi cu zi a unei insule de români- familia ei, în principal- în mijlocul acestor fraţi ai lui Tagore, dar din acest secol, o viaţă tinzând permanent spre cunoasterea civilizatiei milenare a Indiei, spre integrarea în acest spatiu uman divers. E vorba, s-ar putea spune, de un Jurnal domestic, al întamplărilor zilnice, din care fac parte atât bucuriile şi satisfacţiile, cât şi unele asperitaţi. Dar nici România, rămasă departe, nu e uitată. La un moment dat, autoarea se întreaba: Ne-or fi primit în NATO?. Paginile au ritm, consistenţă, culoare, semn sigur că Rodica Anca a simţit o nevoie imperioasă să-l scrie. Şi bine a făcut. (Florin Costinescu) Continue reading „Rodica ANCA și grația scrisului (portret de scriitor)”

Olimpia MUREȘAN: PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE – AN NOU 2020

1 IANUARIE  – „Întreită sărbătoare

 

  1. „Tăierea împrejur a Pruncului Iisus”: „Şi când s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele IISUS, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se zămisli în pântece” (Luca 2, 21). În evreieşte numele său este Iehoşua– prescurtat Ieşua– care se tâlcuieşte „Dumnezeu mântuieşte” sau „Dumnezeu este mântuirea„, ori simplu. „Mântuitorul„. În greceşte a fost redat sub forma „IISUS„. Dar acest nume apare de regulă alături de cel de „HRISTOS”, termen grecesc, care este traducerea ebraicului „Maşiah” adică „MESIA” sau „Unsul lui Dumnezeu„. Acest nume complet, de „Iisus Hristos„, apare chiar în primul verset al Noului Testament (Matei 1, 1), înţelegând prin el pe „Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii, Întemeietorul Bisericii şi propoveduitorul credinţei creştine„. De la numele grecesc Hristos, s-a dat pentru prima dată, ucenicilor sau adepţilor noii credinţe  din Antiohia Siriei, numele de „CREŞTIN” – din greceşte „hristianos” (Fapte 11,26). Acest nume de creştin îl purtăm şi noi toţi care am fost botezaţi în numele Sfintei Treimi.

 

  1. „Sfîntul VASILE CEL MARE „(330 -1ianuarie 379), a trăit pe vremea Sfântului şi marelui Împărat Constantin cel Mare. S-a născut în Pont şi a fost unul din marii învăţaţi ai Bisericii creştine din veacul al IV-lea. A fost arhiepiscop, considerat Doctor al Bisericii, şi unul din cei patru doctori răsăriteni, alături de Grigore de Nazians (Teologul) şi Sf. Ioan Gură de Aur. El s-a bucurat de mic de o educaţie aleasă de la mama sa Emilia şi bunica Macrina. A făcut studii strălucite de filosofie la Cezarea, Constantinopol şi Atena. Cu timpul s-a retras la mănăstire iar în anul 370, a fost ales arhiepiscop  până în anul 379 la moartea sa. Rămâne în istoria Bisericii prin opera teologică, el fiind autorul unei Sfinte Liturghii care se oficiază de 10 ori pe an. A scris lucrări memorabile ca : „Despre Duhul Sfânt”, „Hexaimeron”, „Omilii la Psalmi„, şi o vastă operă împotriva arianismului. Are o impresionantă operă de asistenţă socială, instituind azile pentru bătrâni, spitale, cantine pentru săraci, case pentru primirea străinilor- toate cunoscute sub numele de „VASILIADE”. Toate acestea şi multe altele, a făcut din el o personalitate puternică, încât şi azi după 2 milenii mulţi creştini, biserici, schituri şi mănăstiri îi poartă numele.
  1. RUGĂCIUNE PENTRU ANUL NOU 2020″ : Doamne Isuse Hristoase, Te rugăm pomeneşte în noul an 2020, poporul nostru românesc dreptcredincios, pe toţi aceia care aduc roade şi fac bine în Sfintele Tale Biserici şi îşi aduc aminte de cei săraci; Răsplăteşte-le lor cu bogatele şi cereştile Tale daruri; dăruieşte-le lor cele cereşti în locul celor pământeşti, cele veşnice în locul celor vremelnice… Cămările lor le umple de tot binele; căsniciile lor în pace şi întru iubire le păzeşte; pe prunci îi creşte, tinereţile le călăuzeşte, bătrâneţele le întăreşte, pe cei slabi de suflet îi îmbărbătează, pe cei risipiţ îi adună, pe cei rătăciţi îi întoarce şi-i împreună cu Sfânta Ta sobornicească şi apostolească Biserică. Pe cei bântuiţi de duhuri necurate îi slobozeşte; cu cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin aer, călătoreşte; văduvelor le ajută, pe cei bolnavi îi tămăduieşte. Adu-ţi aminte Doamne, şi de cei ce sunt în judecăţi, în închisori, în prigoniri, în amară robie şi în orice fel de necaz, nevoi şi strâmtorare. Adu-ţi aminte Doamne de cei ce au trebuinţă şi de marea Ta milostivire, de cei ce ne iubesc şi de cei ce ne urăsc şi de cei ce ne-au poruncit nouă, nevrednicilor să ne rugăm pentru dânşii. Adu-ţi aminte Doamne Dumnezeul nostru şi de POPORUL NOSTRU ROMÂNESC, şi peste toţi varsă mila Ta cea bogată, împlinind tuturor cererile cele spre mântuire” AMIN!

LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI!” tuturor ROMÂNILOR, indiferent de etnie sau religie; „LA MULŢI ANI FERICIŢI!” tuturor, care poartă numele marelui Sfântului Vasile, cu toate derivatele aferente. Un „adagio” pentru FRAŢII ARDELENI, de a fi cu „mare luare aminte la pământul sfânt”, de a nu fi batjocorit  şi… de a fi demni de cei care s-au jertfit pentru el şi pentru noi, şi  să nu uite predicţia „Sfântului Ardealului”… „CINE ARE MINTE, SĂ IA AMINTE!”

Cu dragoste creștinească,

PROF. OLIMPIA MUREȘAN , L.S.R.Maramureș

PĂRINTELE ILIE BUCUR SĂRMĂȘANUL, MUREȘ

Diana DUMITRESCU: Scriitorul și jurnalistul Al.Florin Țene a fost medaliat la Gala Laureaților Culturii din Iași

       

             În data de 15 decembrie 2019 la Cercul Militar Iași a avut loc o mare festivitate dedicată culturii și artei ieșene. Manifestarea a fost organizată de gazde, Cenaclul de literatură și pictură “Octav Băncilă”, Uniunea Creatorilor Profesioniști Iași, Liga Scriitorilor Români, filiala Iași-Nord Est România și Asociația literară “Păstorel “Iași.

            În cadrul acestei festivități, juriul format din personalități culturale, condus de Benone Tiron șeful Cercului Militar Iași, analizând activitatea de-o viață ca promotor cultural în slujba culturii române, a scriitorului și jurnalistului, academician Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor Români, cunoscând cele 84 de cărți publicate, de poezie, eseu, critică, istorie literară, teatru  și  romane, a hotărât să-i acorde MEDALIA DE MERIT, semn de înaltă prețuire pentru întreaga activitate în slujba culturii române.

            Astfel, această medalie se alătură celor 11 medalii și a altor Trofee, oferite de organele culturale din județele Hunedoara, Bistrița, Vâlcea, Gorj, Cluj, primite de-alungul anilor, de acest neobosit și talentat scriitor și jurnalist Al.Florin Țene.

——————————

Prof. Diana Dumitrescu

Diana DUMITRESCU: Familia de scriitori ȚENE recompensată în capitala Moldovei cu DIPLOME DE EXCELENȚĂ

În cadrul Galei Laureaților Culturii Ieșene organizată la Iași de către Cercul Militar, Uniunea Creatorilor profesioniști, Asociația literară PĂSTOREL și Liga Scriitorilor-Filiala Iași-Nord Est, ce a avut loc în 15 decembrie la Cercul Militar Iași, juriul a oferit, în cadrul festiv, cunoscutei familii de scriitori Țene, formată din Titina Nica Țene, dr.Ionuț Țene (șef Birou cultură, învățământ culte din cadrul Primăriei Cluj-Napoca ) și Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor Români, membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință,DIPLOME DE EXCELENȚĂ, semn de prețuire și recunoaștere pentru întreaga activitate în slujba culturii române, inclusiv pentru zecile de cărți publicate de cei trei.Diplomele sunt semnate de Benone Tiron, șeful Cercului Militar Iași, președintele juriului și Dan Teodorescu, președintele Filialei Iași Nord Est a Ligii Scriitorilor Români.

––––––––––

Prof. Diana Dumitrescu

Rexlibiris Media Group: MUZICOLOGUL ROMÂN DR. CORINA UNGUREANU-KISS INVITATĂ ÎN GERMANIA LA ANIVERSAREA A 250 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI LUDWIG VAN BEETHOVEN

“Beethoven bei uns” este un proiect “Auftakt” realizat  pe 14 și 15 decembrie 2019 în întreaga Germanie de Asociația Culturală Beethoven de la Bonn, unde a luat parte și muzicologul român Dr. Corina (Ungureanu) Kiss. În numai două zile acest proiect a cuprins 825 de acțiuni: concerte, lecturi, prelegeri și spectacole. Ca și în urmă cu 250 publicul a avut oportunitatea  de a savura muzica lui Beethoven în cercuri mici private acasă, biserici, instituții, centre culturale sau săli de concerte.

Dr. Corina Kiss pianistă, compozitoare și muziciană de excepție, a prezentat la Centrul de formare înaltă din NRW-Neuss trei lucrări cu  pian: „Rondo în Si bemol major pentru pian și orchestră”, „Tripul concert op.56 pentru pian, vioară și violoncel”, „Fantesia Corală op. 80 pentru pian, cor și orchestră” și cartea „Unsterbliches Genie der Universalmusik” (Geniul nemuritor al muzicii universale) de Ionel Muntean unde Corina Kiss a scris prefața:

„…Din punct de vedere muzicologic acest Album  în care se îmbină în mod armonios Maximafilia cu Istoria Muzicii, pune într-o nouă lumină, lumea compozitorilor și artiștilor care au avut legătură cu procesul componistic și interpretativ a creației lui Beethoven.

  Continue reading „Rexlibiris Media Group: MUZICOLOGUL ROMÂN DR. CORINA UNGUREANU-KISS INVITATĂ ÎN GERMANIA LA ANIVERSAREA A 250 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI LUDWIG VAN BEETHOVEN”

Liliana DEREVICI: Zi de aleasă înălțare duhovnicească prin prezența arhimandritului lector univ. dr. BENEDICT VESA în Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Cluj-Napoca

Anul satului românesc s-a încheiat astăzi 29 decembrie 2019 în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca prin prezența și slujirea unui oaspete de seamă, arhimandrit, lector universitar, doctor BENEDICT VESA. Sufletele credincioșilor au vibrat în iubire, înălțându-se la Ceruri, ascultând cuvântul de învățătură plin de elocvență și dragoste pe care ni l-a pus la inimă preacuviosul părinte arhimandrit.

Plecând de la Evanghelia care s-a citit astăzi, prima duminică după Nașterea lui Hristos părintele a concluzionat:

–         Domnul Hristos este descris în căutarea omului și

–         Omul se găsește în fața chemării pe care i-o face Dumnezeu

 

Întâlnirea dintre Dumnezeu și om depinde de aprecierea omului care este chemat să aleagă, deci depinde de alegerea omului. Harul mântuitor al lui Dumnezeu, lucrarea Lui s-a arătat:

–         tuturor oamenilor

–         se dă gratuit, nu condiționat, Dumnezeu ne iubește ca un părinte, nu pentru ceea ce facem ci pentru ceea ce suntem și nu ne părăsește dacă greșim

–         această lucrare mântuitoare a lui Hristos este liberă, nu se impune, nu obligă ci îl cheamă pe om la mântuire, fiind o chemare, o șansă pe care ne-o dă Dumnezeu

Această chemare are două semnificații, așa cum specifică părintele arhimandrit:

1.       semnificația istorică-momentul care vine după Nașterea lui Iisus Hristos, când îngerul Domnului s-a arătat lui Iosif cerându-i să ia pruncul său și pe mama acestuia și să plece în Egipt deoarece Irod căuta să ia viața pruncului despre care auzise că va deveni Împărat și pentru a nu-i face concurență. Acest eveniment istoric este reprezentat prin persoane istorice:

–         dreptul Iosif, logodnicul Sfintei Fecioare care a primit ascultarea de a fi ocrotitor , părinte a lui Iisus Hristos

–        prorocul David, Domnul născându-se din neamul lui David

–         Iacob, ruda Domnului, verișorul Domnului, care a devenit primul episcop al Ierusalimului

Termenul cheie care descrie conținutul Evangheliei este : CHEMAREA, pe care Iisus Hristos o adresează unor persoane așa cum și Apostolul Pavel a fost chemat încă din pântecele mamei sale să-l primească pe Iisus Hristos în el și să-l vestească și celorlalte neamuri. Viața noastră fiind scurtă, singurul lucru important este să-l descoperim pe Hristos și să-L împărtășim și celorlalți, bucurându-i.

2.       semnificația duhovnicească și personală- Hristos se naște în mijlocul neamului său dar neamul său nu l-a primit. Dumnezeu face tuturor această chemare specială, Sfânta Liturghie este pentru toată lumea dar în special pentru păcătoși. Azi îl vedem pe Hristos pribeag, n-are unde să-și plece capul, prieten cu cei ce se simt părăsiți, singuri, care nu au familie care să le ofere dragostea de care au nevoie, cei izgoniți și cei hăituiți. Hristos este alături de orice suferință. Crăciunul se prăznuiește cu cei dragi dar mai ales cu cei care au nevoie de ajutor. Să ieșim deci în întâmpinarea celorlalți. Aceasta este CHEMAREA pe care Hristos ne-o face azi, să devenim frați, El ne cheamă pe toți cei ce ne simțim osteniți și împovărați la odihna pe care ne-o dă.

În final părintele protopop paroh dr. DAN HOGNOGI a adus cuvinte de mulțumire, prețuire, dragoste și apreciere preacuviosului părinte arhimandrit BENEDICT VESA, dăruindu-i o icoană pictată pe sticlă care reprezintă Nașterea Mântuitorului Nostru Iisus Hristos.

Mulțumim și noi părintelui paroh pentru deosebita zi oferită nouă prin acest invitat special, un om luminat consacrat lui Dumnezeu și bisericii.

Dăm slavă lui Dumnezeu și Maicii Domnului pentru toate!

—————————-

Prof. Liliana DEREVICI

Cluj-Napoca

29 decembrie 2019

Eleonora SCHIPOR: Colinde și tradiții de iarnă de neuitat la Cupca

Cupca este un sat cu vechi și frumoase tradiții ce se transmit din generație în generație.

          Deosebite sunt sărbătorile de iarnă din acest frumos sat bucovinean. Reamintim cititorilor noștri că este printre puținele sau unicele sate bucovinene unde de Crăciun se colindă trei zile și trei nopți la rând.

*

          Nespus de frumoase sunt sărbătorile de iarnă la CIE Cupca, unde micuții de la grădiniță, elevii claselor primare, mijlocii și superioare sub îndrumarea educatoareloir, învățătoarelor, profesorilor și diriginților de clasă, administrației școlii, ajutați de părinți și rudele apropiate pregătesc un concert ale obiceiurilor de iarnă cum mai rar întâlnești. Frumoasele costume naționale, vechile obiceiuri ale Plugușorului, Caprei, Ursului, Cerbului, Căluților, colindelor, cântecelor, dansurilior, glumelor, fie vechi, sau îmbinate pe ici pe colo cu nuanțe moderne dau sărbătorilor de aici un colorit aparte. O muncă deosebită depun în aceste zile de la finele lui decembrie conducătorii și diriginții de clasă, pregătind scenarii, organizând repetiții, având grijă de decor etc. Mai ales sunt ocupați elevii, diriginții și părinții claselor a 11-ea, care sunt principalii moderatori ai carnavalului de revelion.  Lor le revine și misiunea de a decora sala de sărbătoare, a împodobi tradiționalul brad, a amenaja totul frumos și cu gust. Acest Carnaval  din fiecare an, care este un adevărat spectacol ce nu poate fi redat în cuvinte, trebuie pur și simplu văzut. An de an, se schimbă elevii, profesorii, decorul sălii, dar mereu rămâne același farmec și frumusețe deosebită ale acestor minunate tradiții de iarnă.

*

*

          Ele, aceste sărbători de iarnă, cu farmecul lor aparte, le rămân în suflet pentru totdeauna, cu magia lor deosebită, cu urările de bine, pace, sănătate, împliniri, realizări, bucurii, speranțe, vise frumoase, împăcare sufletească, binecuvântare cerească și Un An nou fericit.

          Fie ca acest an, ce în curând ne pășește pragul să fie bun, pașnic, rodnic, deosebit în toate.

          LA MULȚI ANI!!!

——————————-

Eleonora SCHIPOR,

CIE Cupca, Ucraina

Eliza RUSE: Marin Beșcucă la Timișoara

       Lungi și ciudate sunt căile omului. Marin Beșcucă este jurnalistul, poetul, scriitorul, maestrul pe care pașii vieții l-au condus în diverse locuri și spații. Acum s-a stabilit la Dorohei. Dar pentru cât timp? Spiritul, cărțile, gîndurile domniei sale se simt peste tot: București, Slatina, Oradea, Caracal, Roman… Timișoara.

            Nu de mult timp l-am intâlnit la Timișoara, însoțit de cei doi copii împreună cu soția, binecunoscuta poetă, Marta-Polixenia (Mărțișor) Beșcucă. La sediul Fundația pentru cultură și învățământ, IOAN SLAVICI din Timișoara, din cadrul Universității IOAN SLAVICI, a avut loc o adevărată seară literară. Evenimentul nu ar fi fost desăvîrșit fără prezența poetei Mariana Gurza, fondator și redactor-șef al Revistei creștine de cultură, tradiții și atitudine civică, LOGOS și AGAPE, dar și a membrilor LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, filiala Banat, asociație coordonată de prof. Doina Drăgan. Moderatorul evenimentului, prof. univ. Dumitru Mnerie a reușit într-un mod exemplar să îmbine momentele de lectură, cu cele de restituiri, sau prezentări de carte. Cărțile lui Marin Beșcucă te surprind de fiecare dată prin abordare, tematică, dar și prin abundență. Scriitorul este sârguincios. Versurile prind viață în orice moment. Acum, la Timișoara, au fost lansate două volume: TIMIȘOARA – Acolade peste timp Ed. Fundației pt. cultură și învățământ IOAN SLAVICI, Timișoara, (dedicată aniversării în această iarnă a 30 de ani de la Revoluția română din Decembrie 1989), respectiv cartea MNIERU – Profesorul meu de prețiozități, apărută sub îngrijirea editurii Hoffman.

            Viziunea poetului te surprinde plăcut. Poeziile incluse în volumul TIMIȘOARA – Acolade peste timp, rememorează punctual momentele Revoluției din 1989, dar și alte evenimente importante petrecute în ultimii 30 de ani. Deasupra tuturor se află „Punctul 8 de la TIMIȘOARA!”, al Proclamației de la Timișoara  – „… propunem ca legea electorală să înterzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de securitate…” – care, din păcate, nu a fost respectat. Referirea la acest moment este prezentă pe tot parcursul volumului, destul de stufos, care cuprinde peste 100 de poeme.

            Cartea MNIERU – Profesorul meu de prețiozități este original chiar prin titlu. Pare un volum dialogat avându-l ca interlocutor pe profesorul Dumitru Mnerie, totuși acest prim nivel este un preambul pentru a ajunge la intenție nespusă a poetului, aceea de a capta prin mesajul versurilor o categorie vastă de interlocutori și cititori. Cele peste 140 de poeme demonstrează faptul că poezie se poate naște din orice: „mi-am lăsat Suprema Libertate în Poem, […] Cuvântul!/ iată lutul…” În final se revine la idea inițială propusă prin titlu; Marin Beșcucă creează mai multe poeme reunite sub titlul Mnieru in laudatio.

            Așteptăm cu nerăbdare o revenire a maestrului Marin Beșcucă pe plaiurile bănățene. Până atunci îi urăm, acum la trecerea spre noul an, multă putere de muncă, inspirație și creație sub puterea Cuvântului!

––––––––-

Eliza RUSE

Timișoara

27 decembrie 2019

Hedi S. SIMON: Despărțirea de Zubin Mehta

Am trăit niște clipe emoționante urmărind pe micul ecran concertul de adio al Filarmonicii israeliene sub bagheta unicului, celui mai drag dirijor permanent din ultimii 50 de ani, maestrul Zubin Mehta. Pentru orchestra israeliană a fost un mentor, un conducător, dirijorul care a purtat spre culmile cele mai înalte filarmonica Israelului prin toate țările lumii, pe scenele cele mai selecte unde era învitat cu respect și adorație.
Pentru publicul din Israel, Zubin Mehta înseamnă și mai mult, mult mai mult decât un mare muzician.

Nouă, iubitorilor de muzică bună, sau pot spune populației israeliene în totalitate, maestrul a fost un prieten apropiat, un membru de familie, un cetățean de onoare.   Atașat de țara noastră de o jumătate de veac la bine și la rău, Zubin Mehta nu ne-a părăsit niciodată atât la marile festivități, în zilele de sărbătoare, cât și în clipele cele mai grele. Ca un ostaș devotat, maestrul Mehta a fost prezent în țară la toate încercările grele, în toate războaiele israeliene, ne-a liniștit cu prezența sa până și în zilele și nopțile grele când orașul Tel-Aviv și tot centrul țării a trăit sub bombardamentele rachetelor Skud lansate asupra noastră dinspre Irakul lui Sadam Husein.

L-am văzut prima oară cu multe decenii în urmă, dirijând la București în cadrul festivalului „George Enescu”. Tot orașul era plin cu afișe mari reprezentând pe tânărul dirijor frumos ca un zeu, cu pletele revârsate peste gulerul cămășii,  cu mâinile ridicate spre cer și bagheta magică care avea să-l ducă spre cucerirea lumii. Era imaginea vie a lui Ikarus înălțându-se spre soare. Timpul a dovedit deplina sa reușită: a cucerit într-adevăr lumea, a adus omenirii Focul sacru al Muzicii. Iar împreună cu el s-a ridicat și și-a luat zborul în viața artei muzicale și Filarmonica Israeliană.

Datorită talentului, a muncii plină de abnegație și a iubirii necontenite dintre dirijor și orchestră, devenite un singur corp, un singur suflet. Această simbioză dintre dirijor și orchestră a constituit secretul marilor lor succese. În cei 50 de ani de „împreună”  maestrul ne-a lăsat o mulțime de amintiri prin omniprezența sa în viața israelienilor. În 1991 eram deja de 10 ani cetățeni israelieni, eu și familia mea,  am avut destul timp să vedem și să auzim despre diferite momente grele cauzate de atentate teroriste. Totuși primele rachete irakiene care au căzut foarte aproape de casa noastră într-o noapte senină de primăvară ne-au scos din starea de echilibru,  pot spune cu sinceritate că eram speriați. Stăteam toată familia adunată în salonul camuflat, cu ochii pe ecranul televizorului, pentru a asculta știri, pentru a primi îndrumări. În primele ore ale dimineții s-au putut vedea niște gropi provocate de rachetele căzute în timpul nopții, iar în jurul locurilor avariate era un grup de persoane care apreciau pagubele. Am recunoscut pe primarul orașului Tel-Aviv, mitologicul Shlomo Lahat z.l., însoțit de către prietenul credincios Zubin Mehta, care s-a urcat în primul avion pentru a fi aici, în mijlocul evenimentelor, ca un membru din familia israeliană. Și deoarece acest urât minirăzboi a ținut două săptămâni până în prima zi simbolică de Purim,  populația și-a continuat viața normală la locurile de muncă, iar nopțile continua viața cultural-artistică, spre încurajarea populației între două alarme.

Continue reading „Hedi S. SIMON: Despărțirea de Zubin Mehta”

Liliana DEREVICI: Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția din 1989, sărbătorirea anului satului românesc și o seară culturală în Parohia ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca

Ziua de astăzi 22 decembrie 2019 a fost o zi specială, dedicată revoluției din 1989 dar și a satului românesc.

După săvârșirea slujbei Sfintei Liturghii de către slujitorii altarului, domnul cercetător științific al Institutului „G. Barițiu” al Academiei Române din Cluj, MIRCEA GHEORGHE ABRUDAN, a rostit o bine documentată și vehementă alocuțiune despre “Ethosul țăranului român versus ideologia regimului comunist”, arătând tot ceea ce înseamnă ideologia comunistă și particularizând ziua de 22 decembrie pentru parohia noastră.

Programul a fost continuat cu un parastas pentru eroii revoluției din 1989 urmat de o expoziție fotografică „Mănășturul de altă dată”, expoziție prezentată de coratorii din Consiliul Parohial al parohiei. În final părintele protopop paroh dr. DAN HOGNOGI a mulțumit celor care s-au implicat în împodobirea și decorarea bisericii, celor care au ajutat cu bani sau daruri pentru a face o bucurie celor sărmani sau a cumpăra cadouri copiilor, celor care au colindat atât de frumos. În numele slujitorilor altarului și al Consiliului Parohial au fost transmise tuturor credincioșilor  urări de pace, sănătate alături de cei dragi atât acasă cât și în biserică cu ocazia praznicului Nașterii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos.

Partea a doua a programului a fost o serată culturală, moderată de părintele protopop la Protopopiatul Ortodox Cluj 1, dr. DAN HOGNOGI. Domnul profesor de istorie la Colegiul Național George Barițiu,  VLADIMIR-AL. BOGOSAVLIEVICI a prezentat o alocuțiune despre evenimentele din decembrie 1989 petrecute în preajma Crăciunului.

Apoi, după scenariul scriitorului clujean, domnul IOAN CIORCA care a scris Biblia în versuri a fost prezentat filmul documentar intitulat „BELLU-Panteonul României” în regia lui Costel Amzăr evidențiindu-se mari personalități care își dorm somnul de veci în acel loc, cum sunt-general Traian Moşoiu, cardinal, episcop de Cluj dr. Iuliu Hossu, monseniorul Vladimir Ghyka, politicianul Corneliu Coposu, savantul Nicolae Iorga, aviatorul Traian Vuia, academicianul Henri Coandă, poetul Mihail Eminescu, dramaturgul I. Luca Caragiale, scriitorul M. Sadoveanu, poetul George Coșbuc, scriitorul Marin Preda, cântăreața Maria Tănase, soprana Hariclea Darclée, actorii Grigore Vasiliu Birlic, Radu Beligan, Constantin Tănase, alpinista Sophia Mavrodin și alții.

Toți credincioșii participanți  au primit harta istorică a Cimitirului Șerban Vodă Bellu, realizată de IOAN CIORCA în colaborare cu Rodica I. Ciorca și designerul Alex Cuibus, hartă pe care realizatorul a explicat-o detailat. Continue reading „Liliana DEREVICI: Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția din 1989, sărbătorirea anului satului românesc și o seară culturală în Parohia ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca”