Alla TONU: Frate Române

FRATE ROMÂNE

 

Hai, frate române
Așteaptă-mă mâine
Să trec rabdă frate
Hotare ghimpate.

De nu, frățioare
Mi-oi crește-aripioare
Sa trec Prutu-ndată
Să-mi văd țara toată,

S-ascult vorba-ți dulce
Oriunde m-aș duce
Durerea să-mi piară
De dorul de țară.

Hai, frate române
De mâină mă ține
Nimic niciodată
Să nu ne despartă.

Cuprinși stând ca frații
Și-alături Carpații
Iar sus peste codru
Luceafărul nostru.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

1 Decembrie, 2018

Foto – Internet

Maria LEU: Iubește-mă oricum

Iubește-mă oricum

 

Iubește-mă acum,
Iubește-mă oricum.
Încet, necenzurat.
Sublim, necomplicat.

Iubește-mă profund,
Acustic și în gând.
Amarnic de banal
Și-apoi demențial.

Iubește-mă fatal
Și-n cer de poți astral.
Iubește-mă arzând,
Zâmbind dar și plângând.

și-apoi ca pe un fum,
Sălbatic și nebun.
Iubește-mă și scrum,
Iubește-mă oricum.

Să ard de dorul tău,
Să fumegi de al meu.

————————————–

Maria LEU

30 noiembrie, 2018

 

 

Anna-Nora ROTARU PAPADIMITRIOU: Să ne trezim, români…

SĂ NE TREZIM, ROMÂNI…

 

Trezește-te române, e timpul să pui mâna pe topoare,
Pe furci, ciomege, ca altădată, că patria ta-ți bolește !
Din somnul celor drepți, trezește-ți a ta fire luptătoare,
Că dormind, pe-ascuns îți dă târcoale jivina târâtoare
Și te-ncolțește, pământul strămoșesc ți-l sfedelește,
Bucăți, bucăți ți-l șterpelește…

Trezește-te române, uită-te să vezi cum te dezbracă
Barbarii, vor să-ți fure Transilvania, Oltenia și Banatul !
Iute te ridică, privește-n juru-ți, că pe la spate te atacă,
Nu uita, că-ți curge sânge albastru, din viță traco-dacă !
Poți fi ce-ai fost odată, iarăși pe pământu-ți, luminatul,
Nicidecum vânatul și înstrăinatul…

Te uită, cum de nas te poartă vânduții țării și șnapanii,
Fluturund cu ironie euro, bancnotele murdare și dolarii !
Nu vezi, la socoteli cum te-nșeală batjocorind, dușmanii ?
Vânzând false vise, păduri îți fură și zăcămintele, tiranii,
Ca mai apoi, de gât te-or strânge, haraci plătind, flecarii,
Sugând, să-ți lase țara roasă, ca de carii…

N-auzi cum sub țărână, se învârt în morminte veteranii,
Sfârtecați în războaiele nedrepte, sub ploaia de obuze ?
Gem și plâng, că degeaba s-au jertfit, gem și poporanii,
Că pe străbun pământ sunt sclavi, nu ca odată, suveranii…
Cu sânge sacru au plătit, copiii s-aibă zâmbetul pe buze
Și inimi vesele săltând sub bluze…

Azi ce au ? Nu li se umple burta numai cu trecute glorii !
Ei-și plâng plecați părinții, blestemă monetarii și borfașii,
Luând drum care-ncotro, bat și ei la porți străine, slujitorii
Și așa ne moare țara, tâlharii făcând hărți să fure teritorii…
În nesecate râuri, râuri de lacrimi, se zvârcolesc înaintașii,
C-au adormit sau, le-au plecat urmașii…

Treziți-vă, români, de pe umeri jugul, ca daci să-l scuturați,
Punând cușma pe-o ureche, îndreptați spinări din ploconire !
În munți, pe culmi buciumul sună, Lupul Alb urlă-n Carpați,
Prindeți-vă de mână, voi, cu inimi române și de sânge frați,
Trimiteți-i pe-ăști ucigași de neam, departe-n surghiunire !
La Alba-Iulia, să-nvârtim hori de Unire…

—————————–

Anna-Nora ROTARU PAPADIMITRIOU

Atena, Grecia

1 Decembrie, 2018

Vasilica GRIGORAȘ: Văduvi de ţară

Văduvi de ţară

 

Unora li se pare că totul este normal
şi lucrurile merg firesc pe făgaşul
dictat doar de ei cu vădită încrâncenare.
Dar vocea disperată a Românului
strigă din baierele inimii
că trăim într-o nebuloasă
la o deconcertantă răspântie,
în care ne-am pierdut obârşia, rostul şi sensul.
Nu ne mai regăsim
nici ca oameni şi nici ca naţie
cu adânci rădăcini în istoria milenară.

Odată, nu demult,
securea roşie a sfârtecat trupul ţării,
i-a ciuntit fruntarele,
iar românii din ce în ce mai mulţi
au luat calea pribegiei,
drumeţind prin adâncuri şi culmi,
unde pentru ei, pentru noi,
acolo şi-aici pietrele încă mai plâng
dezrădăcinarea, iar sângele rănilor,
şuvoaie de doruri, ne pârjolesc.

Nu putem mânca liniştiţi
din pâinea pământului!
Nu putem tămădui tristeţea arborilor decapitaţi
ale căror memorii e vuiet continuu.
Nu putem săruta mâna străină
şi îmbrăţişa la infinit cozile de topor,
ci nădăjduim că mâine cu toţii vom vindeca
dragostea ciumată de-atâta răutate.
Mâine ne vom întoarce buzunarele de la piept
şi vom răsturna amărăciunea şi mizeria,
mâine vom seca apa râului dintre fraţi,
martor la suferinţele şi clătinările noastre,
mâine ne vom atinge cu mâini tremurânde
de emoţia regăsirii, miracol divin.
Mâine ne vom privi ochi în ochi
şi vom simţi mâna Maicii Domnului
sădindu-ne pe vecie floarea-soarelui
în grădina inimilor.

Pentru a fi un mâine,
astăzi, acum, să-ntindem năframa dorinţei
brodată cu gând bun, cuvânt curat
şi faptă vânjoasă
curcubeu peste hotarele de-altădată
ce despart pământul trup din trupul nostru
înghiţit de haine voinţe străine
şi să desferecăm porţile potecilor
de reîntoarcere a fiilor rătăcitori.

Să ne unim întru credinţă
şi să aprindem luceafărul
nemuririi ţării şi neamului!
Să săpăm urii mormânt
în cetatea îmbrăţişărilor
iar crâmpeiele din vatra dulce a ţării
şi odoarele sfinte ale norodului
să-şi schimbe sălaşul din postura de adoptaţi
în aceea de fii legitimi ai unei noi ere.
Să dăm glas buciumului strămoşesc
să se-audă aici şi în toată lumea
strigătul nostru mai viguros ca niciodată,
vestind venirea apelor îngenunchiate la matcă.
Izvorul dragostei şi-al frăţiei
să curgă limpede şi lin peste existenţa noastră
prea mult înlăcrimată.
Să ne bucurăm de fructul
reîntregirii patriei şi poporului,
scump trofeu al jertfei şi umilinţei
şi să bată la unison clopotele inimilor
spre slavă şi mulţumire lui Dumnezeu.

—————————————-

Vasilica GRIGORAȘ

Vaslui

1 Decembrie, 2018

(Imagine internet)

Veronica IVANOV: Seară românească la Nicosia

Alianța Românilor din Cipru a organizat, în data de 24 noiembrie, o Seară Românescă la Restaurantul Pavilion din Nicosia, dedicată Centenarului Marii Uniri.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de pr. Petre Matei, preotul comunității ortodoxe române din Nicosia, trimisul special al Patriarhiei Române în Cipru, care a vorbit despre organizarea unității naționale a neamului românesc.

În deschidere a fost oferit și un premiu special domnului Bambos Christodoulou, soțul doamnei  Christina Christodoulou Todea, președintele Alianței Românilor din Cipru, de către doamna Daniela Ţane Sezonov, atașat cu afaceri în Cipru, ca simbol al respectului, dragostei și omogiului nostru, pentru cel care ne-a fost alături la toate evenimentele dedicate românilor din Cipru.

A fost o ocazie unică să prăznuim această sărbătoare alături de maeștri ai instrumentelor populare românești, reprezentanţi de seama ai folclorului nostru: orchestra maestrului Constantin Mândrişteanu , avându-le că soliste pe Loredana Mândrişteanu, Nicoleta Voica, dar și pe două membre ale Alianței, doamnele Mia Ciontea și Elena Pintiliescu, care au făcut ca inimile tuturor românilor aflați în sală să bată la unison.

Tradiționalele sărmăluțe (de dulce şi de post), precum și cozonacul românesc, nu au lipsit din meniul serii.

Tombola organizată de Alianța Românilor din Cipru a avut numeroase premii, printre care și un bilet de avion Larnaca – București – Larnaca, 4 vouchere de la magazinul românesc “LA GRASU’ LA BĂCĂNIE”, două vouchere set unghii by Mihaela Stoica, bijuterii Swarovski, icoane pe sticlă, pantofi, seturi de birou…

Mulțumim invitaților din România pentru acestă seară de neuitat!

Felicitări organizatorilor!

LA MULȚI ANI, ALIANȚEI ROMÂNILOR DIN CIPRU!

LA MULȚI ANI, ROMÂNI!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

———————————

Veronica IVANOV

Nicosia, Cipru

24 noiembrie, 2018

Dumitru MNERIE: Învățătorul emerit Dimitrie Mnerie comemorat în An Centenar

Miercuri l-am comemorat pe tata, învățător emerit Dimitrie Mnerie, la Școala 20 (Cearda Roșie, Timișoara), unde a fost acum 49 de ani, învățător, apoi și director, iar acum strănepoții lui, Yannis și Anissia, sunt învățăcei.

Învățătorul Dimitrie Mnerie a lăsat o școală românească de succes, modernă, deschisă spre programe educaționale diverse. A dăruit fiilor, credință, demnitate și iubirea pentru neam.

Azi, la mormânt i-am aprins o lumânare, povestindu-i de frumusețea copiilor de-acum.

Mulțumesc Doamnei Director dr. Angela Dumitrescu, Doamnei învățător Dorina Manciu și tuturor dascălilor din școală, pentru modul exemplar de implicare în educația copiilor.

Posted by Mnerie Dumitru on Friday, November 30, 2018

—————————

Prof. univ. dr.Dumitru MNERIE

Timișoara

1 Decembrie, 2018

Camelia CRISTEA: Imn de glorie (poeme)

Străbunii mei

 

Străbunii mei au pus hotar cu sânge
Și macii au înflorit în urma lor,
Chiar la Rovine, o lacrimă mai plânge
Când Mircea stă în calea otomanilor.

 

La Putna, Ştefan este încă viu
Și trage clopot, după clopot,
Române știi că totuși nu-i târziu
Să asculți al conștiinței ropot!

 

La Mărășești se aude încă tunul
Stăbunul nu te lasă să abdici,
Române falnic ești ca și gorunul
Și din cenușa arsă te ridici!

 

La Alba este zi de sărbătoare
Mihai Viteazul oștenii își adună,
Din corn răsună doina cea străbună
În hora sfântă-și dau mână cu mână!

 

Pe steagul tău e cerul mai senin
Și spicele de grâu rodesc în soare
Trezește-te române, când încă nu-i târziu,
Și fă să fie-n țară zi de sărbătoare!

 

Ridicaţi

 

Ridicaţi pe culmi drapelul,
Iarba este verde acasă
Tu trezește-te române
Constiința nu te lasă.

 

Ştefan este viu la Putna
Stă de veghe cu toţi sfinţii,
Vor să tragă iarăşi clopot
Să-ţi trezeşti tu cerul minţii!

 

Ridicaţi pe culmi drapelul
Şi-n coloana infinită,
Prin seninul din cerneluri
El, Brâncuşi, priveşte cerul.

 

Ridicaţi pe culmi drapelul,
La Prislop Arsenie Boca
Ţine flacăra aprinsă,
Să nu-ţi pierzi a ta credinţă!

 

Ridicaţi pe culmi drapelul,
Cât mai arde focu-n vatră…
Pita este mai amară,
Ţara noastră mai săracă.

 

Ridicaţi pe culmi drapelul
Lupii toţi atacă-n haită
Şi cu dinții lor de fiară
Vor să rupă iar din hartă!

 

Ridicaţi pe culmi drapelul
Fiţi mai buni şi mai uniţi,
Invocaţi în rugi tot cerul,
De urgii să fiţi feriţi.

 

Imn de glorie

 

Am intonat un imn așa ca de paradă…
Cu frigul disperat ne-am instalat în stradă
În pași de defilare am salutat imagini,
Istoria trăită e prinsă între pagini.

 

Ne împăunăm cu toții la Arcul de Triumf
Regretele tardive din umbră ne-au ajuns.
Cu arma sus pe umăr în rânduri trec ostașii,
În glorie se văd mareți înaintașii.

 

Pe cerul din cuvinte se zbate un drapel
Nimic din tot ce-a fost nu poate fi la fel,
Bărbați viteji și demni au fost răpuși în luptă,
Hienele visează din hartă să mai rupă.

 

În haină deghizată se plimbă azi amarul
Un braț brav de ostaș veghează sfânt hotarul.
Trezește-te române din somnul cel de veci,
Un semn frumos să lași prin viața-n care treci!

 

Din volumul “Ferestre deschise”, Editura Singur 2015

—————————–

Camelia CRISTEA

București

 1 Decembrie, 2018

Nastasica POPA: 1 Decembrie

1 Decembrie

 

A-ncercat Mihai Stavrinus, la o mie șase sute
Din trei țări medievale, ce-n bucăți erau făcute
O unire-n care Domnul, cel din Țara Românească,
În rest…doar stăpânitorul peste glia strămoșească.

În lupta de la Șelimbăr își atinse idealul,
Stăpânitorul e de drept, frate-i este-acum Ardealul
Și Moldova-i este soră sub Unirea personală,
Încercând să fac-o țară…o țară națională,

Guvernator imperial, triumfător intră-n Alba,
Voievod-Mihai Viteazul,Domn ce-și poartă-n cinste salba!
Lasă legile Dietei și sfaturile boierești,
Neunificând armata în instituții românești.

Conturat în mitul vrerii va rămâne în istorii,
Cel ce-a-nfăptuit unirea, neuitat în veacul vremii.
Un conducător de facto Transilvania și Ardealul
Într-o legiuire sfântă, visul sacru…idealul.

Peste ani nelegiuirea dusă-n culmile răbdării,
Recheamă iarăși la Alba,pentru reunirea țării,
Drept aceia, în Congresul general al Bucovinei,
Întrupând supremație în hotarul României.

Și-ntr-o adunare mare, Transilvania ,Banatul
Prin reprezentanții lor,semnătură lasă-n actul:
„Unirea Românilor”…dar și Țara Ungurească
Pentru România Mare, semnară să-nfăptuiască.

Un mare Sfat Național, condus de Maniu Iuliu,
Printr-un regim democratic,saltă România-n fluviu!
Tinzând să înfăptuiască,prin dreptatea socială,
Spiritul democrației cu limba oficială.

Asta-i România Mare!-Dă-ne Doamne țărișoara!
Basarabia-i a noastră…ridica-le lor povara,
Bucovina și Ardealul toată-i Țara Românească!
Maramureșul, Crișana fă-o Doamne să-nflorească.

N-o lăsa în tânguire…fă-n Decembrie ce vine
Înc-o Românie Mare,adu-mi frății-n piept la mine!
Mihai,Naționalul Sfat…și pentru asta au luptat
Că prea mult din trupul țării, dușmanii s-au înfruptat!

Într-o adunare mare…Întâi Decembrie cel sfânt
Și sub același drag drapel, ce-ntr-o frăție ne-a unit,
Să refacem vechi hotare…fie iarăși Sărbătoare!
Și-ntr-un glas noi să strigăm:-Asta-i România Mare!

——————————-

Nastasica POPA

1 Decembrie, 2018

Sursa foto internet

Dan-Obogeanu Gheorghe: România

România

 

N-am o țară de vânzare
Că m-aș face rob și fur,
Aș muri într-o uitare
Și în suflet cu sperjur!

Că de-aș vinde amintirea
Raiului de pe Pământ
Cerul mi-ar ploua pieirea
Timpului fără Cuvânt.

Și-ar ploua cu lacrimi stoarse
Peste seceta de dor
O să pier în câmpuri arse
Fără ca să pot să mor!

N-am o țară de robie
Să o pot lăsa în teamă
Fiindcă vreau ca sa se știe
Că mi-e soră, sau chiar mamă.

Sau chiar buna mea mireasă
Cu nuntirile frumoase,
Sau chiar moartea mea aleasă
La soroc fără de coase.

Că mi-aș vinde Miorița
Cu tot plaiul ei cu flori,
Sau câmpul cu lămâița
Și brâul din trei culori.
……………………..
N-am Pământul de lăsat
Fiindcă Domnul mi l-a dat!

——————————–——–

Dan-Obogeanu Gheorghe

1 Decembrie, 2018

Maria FILIPOIU: Vremea Unirii

VREMEA UNIRII
(rondel năzuinței de unire)

 

Prin veacuri, multe ai pătimit,
Cu năzuințe îngropate!
Dar vremea Unirii a venit,
Să te trezești, române-frate!

Că pentru patrie te-ai jertfit
În bătăliile purtate
Prin veacuri, multe ai pătimit
Cu năzuințe îngropate!

Tributul morții de-a fi plătit,
Ți-aș fi dat viața, jumătate!
Vrând să fie neamul fericit,
Unit în pace și-n dreptate,

Prin veacuri, multe a pătimit!

—————————————

Maria FILIPOIU

București

1 decembrie, 2018

(Din vol. „Recurs la Unire – Centenarul Marii Uniri”)