Alina CRISTIAN: Femeie…

Femeie-mugure de floare
Ce înflorești la pieptul meu
Ești cântec de privighetoare,
Un înger când îmi este greu.

Femeie-lacrimă din zori,
Te sorb numai dintr-o privire
Ești cea mai mândră dintre flori
Și răspândești în jur iubire.

Femeie-tainică făptură
Ce ţii lacătul noii vieți
Tu, pentru mine ești sculptură
Cum să iubesc, doar tu mă-nveţi.

Femeie-tainic dor de vară
Când prin privirea ta și-a mea,
Doinesc izvoarele lin, iară,
Și-n ochi ne curge dragostea.

Femeie-ochii mei tăciune
Ce lin te-agaţi de pasul meu,
Privești în jur cu-nţelepciune
Și-n suflet îmi dansezi mereu…

Femeie-tandră poezie
Ce te citesc cu mult nesaţ,
Îmi ești alean și fantezie
Când te cuprind cu al meu braţ.

Femeie-fluture, genune,
Ce-n palma mea te odihnești
Iubirea ta mi-e raţiune,
Fiindcă exiști și mă-mplinești.

——————————–

Alina CRISTIAN

Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU: Carnavalul

Carnavalul

În limba în care se înțeleg
totul se desfășoară într-un carnaval
cu multă mișcare alegorică și colorată,
de nimeni nu trece neobservat
cum își joacă rolul.

Risipa de inefabil din ochiul trecătorului
pare plină de bucuria luată-n râs
cu ochii împătimiți de spectacol.
Orașul înghite sărbătoarea
pe străzile înghesuite de oameni.

Nimeni nu se îndoiește,
totul rămâne undeva-n oglinda interioară
o distragere din lumea apoasă,
cadou al peștișorului de aur
dăruit în viață.

—————————————-

Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU

7 martie 2019

Vasile COMAN: Să vină primăvara

Să vină primăvara

Doamne…
Înainte de zbor
Aş vrea să mă iei de mână,
Să mă faci pasăre
Doamne
Să mă aşez pe umărul Tău
Precum îngerul cel bun
Pe umărul meu.
Să mă îmbraci în straiele
Fericirii
Că mult am pătimit pe pământ
Să am trupul ca un fulg
Şi să nu mă cerți
Pentru straiele mele
Ponosite
De orfan
Fără viață şi triste
Ca nişte păduri dezgolite
Doamne
Ia-mă de mână
Spre un nou zbor
Şi deschide uşa
Pentru ca
din când în când
Să vină…
…primăvara

6 martie 2018 Ploieşti

——————————–

Vasile COMAN

Cristian Gabriel VULPOIU: Femeie

FEMEIE

Crăiasă, zorii te cântă-n calde versuri
Ești însăși suprema poezie a iubirii
Tu femeie care naști universuri
Ești candela noastră pe drumul mântuirii.

Ți-ai înecat dorințele-n suspine,
Cu lacrimi ai făurit cărări spre rai
Icoanei tale stau îngeri să se-închine
Când amurgul te îmbracă-n al iubirii strai.

Ploi de petale sărută ai tăi umerii goi,
Și ochii dulci ca într-o elegie
Luna te fură atom cu atom ; să fii
Regina nopții pentru veșnicie.

Ești univers, ești apă, piatră și foc,
Lumină, șoaptă și fior în noaptea grea
Arzi în rugi și-n ruguri până la soroc
Când te vei muta în împărăția ta.

Femeie ești soție, iubită și mamă,
Tu cântărești totul în balanță
Lacrimi aduni adesea în năframă
Ești însăți o lecție de viață !

—————————–

Cristian Gabriel VULPOIU

8 Martie 2019

Laura OPARIUC: Tu ești mereu frumoasă

TU EȘTI MEREU FRUMOASĂ …

Tu ești mereu frumoasă,
când singură umbli prin pulberea lumii
fără scut și armuri de petale,
rebelă, aluneci cu roua prin gânduri,
cu viața mereu în formă de inimă
te legeni cu timpul, iubire să-i dai…
Tu zbori peste visuri cu straie de zori,
cu raze pe chip aduse din rai,
aduci daruri, măriri pentru lume,
tu, frumoasă femeie fără nume,
ai coborât din înalt hotar cu hotar,
ai adus iubirea și copiii pe lume,
tu ești frumoasă mereu, nobil dar…
Nici cântec, nici vers, nici culoare
nu spun misteru-ți din Dumnezeu,
căci tu ești lună, ești și soare,
tu, femeie-lumină, frumoasă mereu…

–––––––––-

Laura OPARIUC

Martie 2019

Alla TONU: De ziua ta

DE ZIUA TA

De ziua ta, măicuțo,
Eu îți trimit o floare
O rog ca să-ți aducă
Cu ea o zi cu soare.

De ziua ta, rog cerul
Toți norii să-i alunge,
Ca razele de soare
Să poată-a te ajunge.

De ziua ta, rog pomul
Ca să-și desfacă floarea
Să-ți dăruie parfumul,
Mângâie cu răcoarea.

De ziua ta,rog luna
Să-ntindă gingaș raza
Pe cap să ți-o așeze
Să-ți lumineze fața.

De ziua ta, rog cerul
S-aprindă stele multe,
Ca-n locul meu obrazul
Cu drag să ți-l sărute.

De ziua ta, rog Domnul
Cu marea-i bunătate
Să-ți dea un car de zile,
Puteri și sănătate.

De ziua ta, măicuțo,
Eu îți trimit o floare,
Iubirea mea de fiică
Adusă pe petale.

————————-

Alla TONU

Chișinău, Moldova

8 Martie 2019

Florentina SAVU: De dorul tău, măicuță

DE DORUL TĂU, MĂICUȚĂ

De dorul tău, măicuță,
Plâng florile în zori,
Și zarea cea pestriță,
Și plâng ades și nori,

De dorul tău plâng stele
Ascunse-n ochii mei,
Mi-s lacrimile grele
Când pică pe alei…

Te-ai dus în depărtare
Cu inima-mpietrită,
Cu-atâta supărare
Prin sufletu-ți zidită!

De zâmbetu-ți mi-e dor
Și de căldura ta,
De glasul blând, ușor,
De toată dragostea…

Orfană m-ai lăsat
Pe câmpul cu necazuri,
La Domnul ai plecat,
Schimbând din mers macazuri!

Eu am rămas în gara
Pustie, fără tine,
Scrutând cu of-uri zarea,
Doar te-oi zări pe bune…

Să se refacă-aștept,
Același drum de fier
Și-apoi să mă îndrept
Spre lumea-ți de mister,

Să ne-ntâlnim în gara
Din Raiul cel Albastru,
Să ard la fel ca para,
Să fiu și eu un astru!

De ziua ta oftez
Și inima mă doare,
Și-n gânduri îți pictez
Flori multe și mult soare,

De-aici ți le trimit
Pe-o aripă de dor
Spre cerul infinit,
Ca să le ai izvor

De lumină și pace
De-odihnă liniștită,
Și poate-un semn mi-oi face
Să știu: ești fericită?

———————————–

Florentina SAVU

8 Martie 2019

Alexandra GĂLUȘCĂ: Femeia

Femeia

Tu femeie eşti un vis, o poveste,
Frumusețe, gingăşie, dragoste,
Eşti sufletul ce-alină suferința,
Mama ce le dă copiilor credința

Eşti fir verde de iarbă-n primăvară
Tril de ciocârlie, floare rară-n vară
Eşti toamnă roditoare şi-împlinire,
Căldura dăruită în a iernii troienire

Femeie dai tot la cei care-i iubeşti,
Iar sufletul întristat tu-l inveseleşti
Creezi viața şi o faci să-nflorească,
Reuşeşti visele să se-mplinească

Eşti soție, mamă, gospodină-n casă
Pe toți aştepți cu-n zâmbet, voioasă
Ai vorbă bună pentru cei ce te iubesc,
De aceea toți în martie te sărbătoresc

——————————–

Alexandra GĂLUȘCĂ

Brăila

8 Martie 2019

Imagine Internet

Anatol COVALI: Triptic II

Triptic II

Ci vino, dulce Anã! Aş vrea ca-n al meu zid,
ce veşnic se dãrâmã, drept jertfã sã te-nchid
ca el sã nu mai crape,
iar tu sã fii aproape
mereu de dorul care te-a tot dorit avid.

Ofrandă-i totdeauna în tot ce nãzuim
ca-n mãreţia lumii ceva sã-nfãptuim,
iar jertfa prin iubire
nu are-asemuire,
când poartă-n ea scânteia mãreţului sublim.

Am pus în mânãstirea pe care o zidesc
tot ce-am avut în mine firesc şi nefiresc,
dar ea stând într-o rânã
întruna se dãrâmã
şi zidurile-i parcã sub temelii tot cresc.

Un înger, astã noapte, mi-a spus cã mi-e sortit
sã zac rãnit de moarte sub tot ce-am nãruit
dacã aceea care
îmi e lunã şi soare
nu-şi va zidi în mine al ei suflet iubit.

Dar pot sã cer ca zorii în negurã sã stea
chiar dacã din prea multã iubire ei ar vrea?
Cine-mi dã dreptul mie
sã pun ca temelie
eternitatea care te-a zămislit din ea ?

Şi totuşi stau de veghe şi-aştept nerãbdãtor
s-aud foşnind pe-aproape mirificul tãu zbor
şi plânsul tãu de milã,
cã àripi de şindrilã
voi îmbrãca la urmã spre-a deveni izvor.

————————————–

Anatol COVALI

București

6 martie 2019

Miriam Nadia DĂBĂU: 8 Martie, atât!

8 Martie, atât!

E ziua ta, femeie,
Minune a minunii,
O binecuvântare
Cântată de poeți,
În versuri cu sonete!
Tu ești nemuritoare
Și mamă și soție,
Și prietenă, iubită,
Ce binecuvântare!
De vrei o floare albă
Ca inima-ți curată,
Primește-o în pocalul
Iubirii ce dă viață.
Și zilele să-ți fie
Ca Luna ce răsare,
Rămâi minunea lumii,
Femeie, dar și mamă!

———————————–

Miriam Nadia DĂBĂU

(Miriam Miriam)

Paris, Franța

8 Martie 2019