Vasile COMAN: Dacă nu acum…?!

Dacă nu acum…?!

Dacă suntem frați, totul e sinistru,
Generații multe sunt în pribegie,
De la Tisa noastră… dincolo de Nistru,
O știu și copiii… E o Românie!

Plânge și suspină Moldova orfană,
Cizma grea rusească încă nu ne lasă;
Suntem neam de daci și avem o mamă.
Te iubim, Moldovă, vino iar acasă!

Robi și peste Nistru și acolo-s frați,
Pod de flori și punți, astăzi ne dorim
Toți același sânge, noi suntem jurați
România Mare… Noi o făurim!

Bucovina plânge după Cernăuți
Și acolo e soră, și acolo e frate,
Și acolo’s dealuri, și acolo’s munți,
Haideți la Unire! Veniți că se poate!

Inima reginei e în Cadrilater
La cetatea Balcik e a ei iubire
Și acolo’s frați, și acolo sper
La o România, la Marea Unire!

Hai să rupem lanțul care ne separă,
Veniți toți românii ce sunteți plecați,
Hai să ne unim că suntem o țară,
Haideți toți acasă, la munții Carpați!!

———————————-

Vasile COMAN

27 martie 2018

Marin BEȘCUCĂ: Chemare!!

CHEMARE !!

 

Prutul s-a ridicat în picioare,
să-l văd și eu !
poet în tremur de Tisă,
plânsu-mi-s-a Luceafărul – vis !
pleoapa tăcea, dinadins
să-mi știe năvalnicu-mi cum pleacă,
desculț, dezvelit în piept, cu inima-mi
trecută-n călimară,
cu sufletu-mi constrâns peniță,
Prutule !
am să-ți aduc o buză de Tisă,
afle-mă Nistrul că nu tac,
am Poemul decupat din stindard,
mi-am adunat toate-mi cele de-mi sunt,
toate mi-au dtrigat într-un cuvânt:
să mergem cât mai iute la Prut !
și era oarece neliniște-n mine,
alergau hematiile- strigând cu gurile pline,
și noi ne suntem pentru UNIRE !
sigur că cerul se minuna auzind,
Luceafărul parcă suspina mai adânc …
de-atâta timp plânsu-mi-s-a,
dar timpul e zămislit din catran
Țara ne-a chinuit în cazan,
și arde-ne focul voințe,
ici colo mai pot unii să strige:
veniți, Prutul ne cere UNIRE !!
și eu strig, de-aici, Mărite Prut,
ți-aș zice frate – dar nu-mi merit,
am numai versu-mi în brâu …
da, mă lupt cu mâinile goale,
dar nu-mi știu scoate din rădăcină secure,
vin viscole mă-ntrebe de voia ți-o știu,
vorbește lacrima-mi în locul meu …
și-un suspin
le-a promis că va veni el dinspre mine,
un suspin !
dar eu sunt o sumă de greșeli în el,
Prutule, atârnă greu păcătosul în mine,
dar mi-a promis DUMNEZEU că ne va fi nouă,
UNA să ne-alipim Țara, din două,
cununa răstimpurilor e plină de strămoși
și toți ne strigă Milcovul să-l vărsăm în Prut,
așa ne vom aduna din mai multă putere
și toate stelele ni s-ar coborî în horă …
și Miorița, de atâția și atâția au blestemat,
ne va veni și ea, cu o ramură de brad,
și și moldoveanul, și și ungureanul, și și munteanul
imediat au să știe Măicuță Bătrână
cu brâu-i de lână
ce-și duce pribegia cu plânsetu-i în mână,
și doar mai poate suspină:
dar Țara e UNA !!
și Danul, căpitanul de plai, mi-a spus c-a să vină
să ne arate cum se sărută glia străbună …
și Mănăstirea Dealul se cutremură,
Mihai Domnul se cere afară
Prutul să-l soarbă, dintr-o sorbire …
asta-i pohta ce-am pohtit !… îl mai aud,
și tot cerul se face un plumb …
și Șerpii,
cu Dunăre cu tot, vor să vie,
să reverse toate durerile neamului scăldate în mare
peste UNIRE …
dar, Prutule,
primește-mă și pe mine,
iar eu am să-i strig pe toți dintr-o CHEMARE,
DUMNEZEU însuși mi-a șoptit:
UNIRE !!

… frunte-mi plecată ție, Cititorule !

——————————
Marin BEȘCUCĂ

27 martie 2018

 

Victor COBZAC: Nimic mai scump ca România (poeme dedicate Unirii)

UNITĂ-N VECHILE HOTARE

 

Tot mai aproape-i ziua-n care,
Vom spune: – Buna ziua frate,
Fără să ni se-nchidă… gura…
Fără de sârmele ghimpate !!!

Creștini fiind… ne vom ruga…
La Dumnezei și… la toți sfinții
Și vom lupta… cu noi… puteri,
Să nu dezamăgim părinții !!!

Ei au plecat… în drumul lor…
Rămași cu-n vis, neîmplinit,
Născuți cu Prutul prin grădină,
Azi curge… prea… neliniștit.

Să fim ca ei, chiar mai voinici,
Atunci când Patria ne cheamă,
Un pas… să nu dăm… înapoi,
Așa vom fi cu ei de-o seamă.

De-un sânge și de-același grai,
Nimic mai scump ca România,
Datori să punem piept și umăr,
Să cânte… liber… ciocârlia !!!

Să trecem Prutu-n lung și-n lat,
Opriți… să nu mai fim la vamă,
Să n-avem frică… de… nimic…
Când viu rostim cuvântul Mamă.

Cu… Tatăl Nostru… la icoane,
Ne închinăm, cu-aceiași rugă,
Pământul… la cei răi la suflet,
De sub picioare să le fugă !!!

Să nu cedăm din ce-i al nostru,
O limbă… de nisip… la mare,
Un vârf de pisc… înzăpezit,
Din trei culori, nici o culoare !!!

Să ne luăm cu toți… de mâini,
De la cel mic, până la cel mare,
Trăiască Țara Românească,
Unită-n… vechile… hotare !!!

 

ROMÂN LA MINE-ACASĂ

 

Despre limbă, despre neam,
Despre Țara mea frumoasă,
Vreau să cânt… putere am:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre cerul plin de Soare,
Despre-un dor ce mă apasă,
Vreau să strig… în gura mare:
– Sunt român la mine-acasă!

Despre Mama mea și Tata,
Despre prispă, stâlp de casă,
Zile-n șir să afirm sunt gata:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre oameni, despre glie,
Soarta mea, pe hartă ștearsă,
Toată lumea ași vrea să știe:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre sfinte… trei culori,
Nu-i îmbinare mai frumoasă,
Cer albastru, Soare, Sânge:
– Românești… la mine-acasă!

Despre frați, surori, nepoți,
Strânși în jurul la o masă,
Veseli, pe-o sprânceană, toți:
– Sunt români… la ei acasă!

—————————————–

Victor COBZAC (VicCo)

Chișinău

27 martie 2018

Vasilica GRIGORAȘ: Duioşia nădejdii

Duioşia nădejdii

Pe sufletul de pluş
însetat de cuvintele
înscrise de râul
care-şi aminteşte
de izvorul
limpede binefăcător,
plin de cristale de bine
şi zâmbete după lacrimi,
stampe vechi
cu aura câmpului
din timpul
secerişului îmbelşugat
licăreşte într-un colţ
o sfântă icoană.
Gândind drept

şi socotind adânc,
este vremea
să ne întrebăm:
unde ne este dulcea duioşie
a nădejdii în Dumnezeu?

————————–

Vasilica GRIGORAȘ

Vaslui

27 martie 2018

Viorel Birtu PÎRĂIANU: Neliniști (poeme)

ÎN LINIȘTEA NEFIREASCĂ A LUMII

 

trăiesc între gânduri învelite în ceață
cine sunt
de ce sunt acel ce nu mai sunt
unde merg
de ce merg
într-un timp pierdut în răstimp
poate sunt o idee greșită a timpului real
cine știe azi a știe…
pășesc într-un răgaz al luminii
întins pe un covor de gânduri
în neliniștea somnului
născut din lacrima timpului
în jur stele pustii
aș fi plâns
dacă aș fi fost fericit
trecusem aiurea printre anii trecuți și pierduți
am hotărât să vorbesc
dar cui
auditoriul plecase de mult
pălcuri de gânduri
tulbură astăzi stele obscure
pe lângă drum pășește un nebun
în liniștea nefirească a lumii

 

PENTRU CEI CE VIN SAU PLEACĂ

 

zorile s-au schimbat
după amiază
nu am știut
priveam pe geam
pe ram
Continue reading „Viorel Birtu PÎRĂIANU: Neliniști (poeme)”

Galina MARTEA: Unire, frați români!

UNIRE, FRAȚI ROMÂNI!

 

Unire, frați români, acu Unire,

Unire între mamă, soră, frate,

Uniți în fapte să vorbim o limbă,

Limba română care ne deșteaptă.

 

Unire, frați români, acum Unire,

În clipa care cere înfrățire,

După un veac de lacrimi, despărțire

Haideți acuma să unim hotare.

 

Haideti acuma – clipa-i decisivă,

Cu orele ce sunt deopotrivă,

Haideți cu toții să pornim în horă,

Ca să uităm trecutul care doare.

——————————-

Galina MARTEA

Olanda

27 martie 2018

Boris DAVID: Nostalgii târzii (poeme)

Hora Unirii…

 

Hai, să ne unim toţi glasul!

Să vibreze-ntreg pământul!

La nevoie chiar şi braţul –

Să ne apărăm cuvântul!

 

Şi s-o spunem sus şi tare –

Să ne-audă astfel gândul

Ce-l nutrim cu înfocare

Ca să apărăm pământul!

 

Va fi hora bărbăţiei –

Vom lua frânele-n mână –

Din moment ce-s paranoici,

Să-i întoarcem în ţărână!

 

 

Să chemăm cu noi savanţii,

Cei ce uită în neştire,

C-a lor vise minunate,

Pot sfârşi o omenire.

 

Şi în hora asta mare –

Nu tu grai, nu tu frontiere –

Să clădim o lume-a păcii,

Fără boli, fără durere.

 

Hai, să ne unim cu toţii!

Să vibreze-ntreg pământul!

Să-nălţăm un imn al păcii,

Până nu ne-au furat gândul!…

 

Îndemn la Unire

 

Când Mihai intra în Alba

Consfinţind prima Unire

El venea să împlinească

A românilor gândire.

Toţi ştiau ce-nseamnă asta

Un îndemn strigat pe faţă

Pentru-o unică Naţiune

Pentru limbă, pentru viaţă.

 

Continue reading „Boris DAVID: Nostalgii târzii (poeme)”

Mariana Gurza: Unde ești bunicule?/Where are you grandpa

 

UNDE EŞTI BUNICULE ?

Unde eşti bunicule, uitat printre străini
aruncat într-un colţ de pământ,
ţi-o fi pus cineva o cruce,
fiind român,
sau te-au batjocorit
şi te-au făcut scrum?
Ridică-te din mormânt şi spune,
ce haină e haina în ţara-nstrăinată,
strigă cât poţi să te-audă
Ardealul , Banatul,
ce moş bucovinean ar fi avut Regatul!
De ce te-au schingiuit, biet român
şi tălpile bătute ţi-au fost,
fără hrană, fără apa,

cu capu-n jos?
Continue reading „Mariana Gurza: Unde ești bunicule?/Where are you grandpa”

Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?

Cât de bine și frumos e, cât de dulce fericire,

Ca să locuiască frații în de-a pururi unire!”

  (Psaltirea în versuri. Psalmul 132)

Vasile Militaru

 

Într-adevăr, Marea Adunare Centenară s-a încununat cu succes. A fost cea mai mare manifestare unionistă de la 1991 încoace. Și Dumnezeu a fost cu Unioniștii!!! După mai multe zile de viscole și ninsori ne-a adus o zi de primăvară cu multă căldură la direct și la figurat. Piața Marii Adunări Naționale a fost plină. Și Parcul Catedralei. Chișinăul a devenit pentru aceasta zi o Mecă a Unioniștilor de pe întreg continentul european. Peste o sută de mii de unioniști au venit din toate colturile Basarabiei, din Romania (București, Bistrița Năsăud, Timișoara, Oradea, Cluj, Brașov, Iași, Suceava, Brăila, Galați s.a.), din Diasporă (Parma, Milano, Paris s.a.). Până la începerea Adunării participanții au fost delectați cu frumoase cântece patriotice interpretate de inegalabilii haiduci de la Căpriana în frunte cu Tudor Ungureanu, aflați pe baricadele Mișcării de Eliberare Națională de peste 30 de ani.

 La orele 12.00 Marea Adunare Centenară a început cu intonarea imnurilor de stat ale Republicii Moldova și României. Moderatorul Adunării a fost maestrul Sandu Grecu. Piața se transformase într-o mare de tricoloruri, pe care erau scrise denumirile celor peste 130 de comune și orașe care au semnat Declarații de Unire cu România, pancarte cu denumiri ale localităților Basarabiei și organizațiilor participante, inclusiv a Universității Tehnice a Moldovei. Steaguri cu însemnele partidelor unioniste (PUN, PL, PNL, PLR) (prezenți au fost și reprezentanți ai PAS-ului dar fără însemne). La tribună, rând pe rând, s-au urcat cei care au avut ce spune: minunații tineri care au organizat aceasta Mare Adunare Centenară; primari semnatari ai Declarațiilor de Unire ș.m.a. „Sunt mândru că ne-au urmat multe localități din nordul Republicii. Suntem mulți. Cine spun e că Nordul nu vrea Unire. Nu e adevărat. Noi dorim mâine să fim în România Mare” a declarat de la înalta tribună primarul c. Parcova, Edineț, cel care a spart gheata Declarațiilor de Unire fiind primul semnatar al Declarației. „Mă bucur că printre cele peste o sută drapele ale localităților semnatare ale Declarației de Unire se află și drapelul cu numele de Sadova care simbolizează Unirea. Mă bucur de sătenii mei care mi-au dat curaj. Au fost 100, apoi 200… astăzi sunt peste 600 care-și doresc Unirea. Cum să nu dorești Re-Unirea atunci când copiii noștri se bucură de burse în România, când grădinița de copii a fost reparată pe bani alocați de guvernul României (in total au fost reparate, renovate și construite 1159 de obiective de menire socială – n.n.). Împreună vom face Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!” a declarat de la tribună primarul semnatar al s. Sadova, baștina kremlinezului Dodon. „Sunt de acolo unde l-am primit pe nepreședintele nostru Dodon. Astăzi, deși nu este război ne aflăm într-o situație dificilă. De 25 de ani căutăm tot felul de soluții la problema care nu are soluție (statalitatea RM). Singura soluție este Unirea cu România. Basarabia s-a ridicat în picioare. Satele și orașele cer Unirea. Românii basarabeni s-au trezit. Declarațiile semnate de mine și de alți primari reprezintă o nouă Mișcare de Eliberare Națională. Viitorul românilor basarabeni este fie în România, fie deloc. Mă adresez liderilor politici de la București: Basarabia vrea Unirea! Timpul vorbelor și a politicianismului a trecut. Doamne ajută și să ne trăiască România Mare!” a declarat primarul semnatar al s. Bacioi, Chișinău, care l-a înfruntat pe pseudopreședintele Dodon în timpul vizitei sale la Băcioi. „Aș vrea ca in inimile noastre s-și aibă locul căldura de astăzi. A venit timpul să ne gândim la prezent și viitor. Aș vrea să vă zic că România și Basarabia pot exista doar împreună, ca un tot întreg. Vin de pe malul Prutului de la baștina lui Petru și Ion Aldea Teodorovici. Să-i salutăm că ei din ceruri ne văd și se bucură pentru noi. Am crescut pe malul Prutului și să știți că dacă Prutul ar putea vorbi ne-ar spune că nu dorește să fie hotar între frați. Pentru viitorul nostru al copiilor noștri, Unire frați români!” a declarat primarul s. Sârma, Leova, Silvia Căpățână. „Profundă recunoștință acestor tineri care au știut să ne unească. Care au trecut peste mofturile liderilor noștri politici. Care știu să spună că Basarabia vrea să se unească cu Țara Mamă. Este o rușine că în parlamentul de la Chișinău nu s-a putut organiza o Adunare solemnă dedicată Centenarului. Indiferent dacă doresc parlamentele de la Chișinău și București vrerea poporului român se va întâmpla. Noi ne dorim Re-Unirea. Să trecem peste lucrurile care ne despart, să atingem acest frumos ideal!” a declarat dna Maria Ciobanu, deputat PLDM, înflăcărată patrioată a Neamului. „Salut Națiune!!! Dumnezeu a dat oamenilor capacitatea de a distinge binele de rău. Binele pentru Republica Moldova este Unirea cu România!” a mărturisit dna Galina Ceban, primar al s. Chircăiești, Căușeni, o mare româncă. Deosebit de emoționat a fost mesajul rusului de etnie Victor Grebenșcicov expus parțial în limba rusă și adresat, în special, alogenilor. Șirul frumoaselor discursuri ținute de frumoșii cuvântători invitați la tribuna ar putea continua, mă opresc însă aici. Li s-a acordat cuvânt și unor lideri politici. Deosebit de emoționant, dar și pragmatic a fost discursul ex-președintelui României dl Traian Băsescu. „Pledăm pentru revenirea definitivă a populaţiei dintre Prut şi Nistru la trupul Țării Mamă România… Solicităm la şedinţa solemnă din 27 martie 2018 ca Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice pentru reîntregirea naţională prin mijloace paşnice şi în limitele Constituţiei României… Unii spun: e greu! Nu le e ruşine? Dar acum 100 de ani românilor le-a fost mai uşor să facă Unirea? Nu, le-a fost mai greu şi au făcut-o. Avem obligaţia ca astăzi s-o facem şi noi, şi vă spun pentru ce: în primul rând, suntem singura ţară care mai acceptă să trăiască după voinţa lui Stalin şi Hitler. Balticii au fost băgaţi prin pactul ticălos, Ribbentrop-Molotov, în Uniunea Sovietică. Astăzi, sunt în NATO şi în Uniunea Europeană”.Este o chestiune de demnitate națională reîntregirea ţării. Moldova este parte a României. Așa cum locuitorii din Berlin au dat jos Zidul de la Berlin, așa și noi trebuie să dăm jos zidul de la Prut. A venit timpul să trecem Prutul liber, fără vamă şi fără grăniceri… Cerem unirea nu pentru salarii, pensii şi instituţii… Unirea este idealul nostru, este icoana neamului românesc”, a declarat vice-președintele PL Dorin Chirtoacă. Ieșirea lui D. Chirtoacă la tribună ca reprezentant al PL este poate un semn că în sfârșit președintele PL M. Ghimpu î-i permite să reprezinte Partidul. Târziu, mult prea târziu, dar totuși…

În final participanţii la Marea Adunare Centenară miting au adoptat în unanimitate o rezoluţie dată citirii de unul dintre organizatori, Vlad Bileţchi: „Cerem celor două parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi ale Actului Final de la Helsinki’, se arată textul proclamaţiei”. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?”