Livius Petru BERCEA: Atotputernica Selene

(Însemnări despre: Daniela Văleanu, Universul selenar în opera lui Mihai Eminescu, Ed. Mirton, Timișoara, 2020)

 

      Cu volumul de față, de peste 200 de pagini, profesoara timișoreană Daniela Văleanu adaugă bibliografiei despre Eminescu un comentariu valoros și semnificativ din perspectiva receptării critice a operei poetului național. De altfel, prima mea observație ar trebui să vizeze bibliografia de la sfârșitul cărții: din 136 de titluri (între ele, 6 sunt volumele operei lui Eminescu din care s-a excerptat materialul ilustrativ), 70 (deci mai bine de jumătate) sunt doar cărți despre Eminescu. E doar o parte (fizică) a imensului interes pe care l-a deșteptat opera sa…  A doua observație trebuie să aibă în vedere titlul cărții de față: prin modul în care l-a formulat autoarea, el devine cuprinzător pentru toate aspectele pe care autoarea le-a avut în vedere când a supus comentariului motivul Selenei în opera lui Eminescu (y compris atât poezia, cât și proza și fragmentele de teatru). De la peisajul selenar la simbolismul extraordinar de ramificat al astrului nocturn, totul (cu numeroase contexte exemplificatoare) – în fond toate aspectele pe care le poate sugera prezența termenului în operă – sunt luate în considerare. Pentru o mai corectă apreciere, mi se pare util să fac apel la structura volumului. După o scurtă introducere în personalitatea și opera lui Eminescu (cca. 3 pagini), e discutat mai amănunțit motivul lunii, ca  specific romantismului (e adusă în discuție – parțial, dar cu precădere – contribuția  culturii europene), concluzionându-se că  luna „comoară aprinsă în noapte se pare” (p. 50, citatul e din Diamantul Nordului), expresie ce prefigurează investigațiile amănunțite care urmează. În următoarele 12 capitole ale cărții sunt evidențiate (și probate, prin citate sugestive, relevante) accepțiile (de obicei, simbolice) pe care luna le cunoaște în contextul operei lui Eminescu. Titlurile înseși ale capitolelor sugerează diversitatea acestor accepții, conducând spre concluzia că luna se așază, în context eminescian, ca un topos, care dă esență romantică acestei opere. De la peisaj selenar (legat mai mult de natura concretă, fizică) – cadru preferat de Eminescu, la simbolistică nuanțată, complexă, multiplă, totul este așezat sub lupa criticului literar, dar în egală măsură a semioticianului și stilisticianului Daniela Văleanu. Pentru că volumul de față nu comentează motivul anunțat dintr-o perspectivă singulară (a criticii literare), ci aduce în discuție, de cele mai multe ori (v., mai ales, capitolele Luna și apele, Unificare și țesătură, Eternul feminin) prolificul semantism al termenului (de multe ori potențat de context) și numeroasele îmbinări figurative în care îl putem găsi. Aș avea o observație: discutarea (și calificarea) strofei din poezia Și dacă… (pag. 139, în volumul de față) Continue reading „Livius Petru BERCEA: Atotputernica Selene”

Eleonora SCHIPOR: Dor de Mărțișor

Dor de Mărțișor

 

Mărțișor, Mărțișor,

Fir de aur, fir de dor,

Fir de dor și de lumină

Din frumoasa Bucovină!

 

Mărțișor, Mărțișor,

Al Primăverii vestitor,

Mărțișor, Mărțișor,

Ah, ce scump odor!

 

Mărțișor, Mărțișor,

Te iubesc și te ador,

Și în prag de primăvară

Ești un mesager de-amor!

 

două culori

 

Când pajiştea-i toată-n floare,

Se prind la piept mărţişoare –

Roş-albe, două culori,

Două blânde sărbători.

Albul e seninul zării:

Şi mărgeanu-nminunării,

Iar roşul văpaia este-a

Primăverii ce dă vestea

Că soseşte timpurie,

Pe-o coamă de vânt, zburlie.

Luna martie de-acum

Voioasă-a pornit la drum,

Cu muguri plesniţi şi soare

Şi cu mândre mărţişoare.

———————————————

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

Dorel SCHOR: O expoziție în Dubai

În urmă cu douăzeci de ani a luat ființă la Doral, în Florida, Statele Unite, Museum of the Americas care inițial și-a propus să promoveze artele vizuale din emisfera vestică. Între timp, muzeul și-a extins aria și preocupările, expozițiile internaționale fiind organizate in numeroase localități de pe glob. La New York, Maiami, Los Angeles dar și la Veneția, Istanbul, Viena, Delft, Paris cu participarea unor artiști din foarte numeroase țări. Este, bine înțeles, un prilej de cunoaștere  reciprocă, de recomandare a creatorilor și a operei lor, de impactul cu un public diversificat și cu gusturi diferite.
***
***
***
Anul acesta evenimentul are loc în Dubai. Participă 94 de artiști care reprezintă numeroase țări din toate continentele.
Sunt expuse lucrări executate într-o mulțime de tehnici și stiluri, cum ar fi artă fotografică, pictură, sculptură, artă digitală, grafică, desen, colaj, tehnică mixtă, etc.
   De menționat că evenimentul este girat de Aliance Francaise din Dubai.

——————————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

Marinela PREOTEASA: Realitatea respectă justiția? Justiția respectă realitatea?

Activitatea omului este motorul fericirii dar și al cataclismelor din viața umanității chiar și natura, MAREA NATURĂ i se supune în momentele ei cheie. Deși suntem în 25 februarie 2020 și ne lăudăm cu gura până la urechi că RESPECTĂM DEMOCRAȚIA, CĂ TRĂIM MOMENTELE EI DE GLORIE, nu este așa. Unii vor să ocupe pagina întâi a ziarelor, dumnealor n-au legi de respectat, vor să demonstreze că legile îi respectă pe ei, ca BONUS – mai și reușesc uneori!

La Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” mare activitate de alegeri în Asociația „Liga Scriitorilor Filiala Olt”?! „MARE ACTIVITATE?!” Acest fapt este numai pentru ochii cititorilor, pentru cei care citesc pe geamuri când trec prin fața lor, în realitate nu este așa.

Domnul medic veterinar CĂLIN GRIGORE, de mai bine de un an, se joacă vădit cu soarta și realitatea din literatura județului Olt. Deși nu este plătitor de cotizație la Asociația „Liga Scriitorilor Filiala Olt”, deci nu există nicio legătură între domnia sa și asociația în cauză, totuși își permite să organizeze în numele asociației ALEGERI ( deci realizând un lucru ilegal, un fals, se substituie altei persoane domnia sa!) în cadrul Asociației „Liga Scriitorilor Filiala Olt” deși există Sentință judecătorească nr. 5081, încă din 02.12.2019, emisă de Judecătoria Slatina Județul Olt, la o ORDONANȚĂ PREZIDENȚIALĂ , deși are legal organizate alegeri – procesul verbal a fost verificat de oamenii legii în instanță, dragii mei cititori, iată ce și cum trăim!

În fapt, BUICESCU PAULIAN și CĂLIN GRIGORE au chemat în instanță prin ORDONANȚĂ PREZIDENȚIALĂ, pe subsemnata, semnatara articolului și-mi cereau și 200 roni/zi întîrziere până să le dau actele și ștampila asociației. Nu le-a plăcut soluția justiției, Sentința nr. 5081/92.12.2019 emisă de judecătoria Slatina, pentru că le-a fost respinsă cererea!!! Trebuie să căscăm bine ochii, altfel astfel de personaje ne distrug viitorul copiilor noștri, le dau o față ireală vieții cinstite.

Mă întreb cu toată sinceritatea ce s-a câștigat din această risipă de timp și de nervi, din 25 februarie 2020, că în fapt s-a desfășurat o acțiune ilegală pe domeniul public! Când vor da ochii cu urmașii lor – după ce vor ajunge în casele lor, după distracția ce au petrecut-o după așa-zise alegeri, chipurile în numele sărbătorii de DRAGOBETE, le duc cheia fericirii fiilor și fiicelor lor sau îi învață practic „avantajul pititului după cireș?”

Domnul medic veterinar nu vrea să știe de activitatea justiției și chiar și este încurajat de (unii) semeni, acestora le place să trăiască bine în condiții cinstite și adevărate sau sunt tributari bucuriei de moment, flirtează cu nerușinarea spre bucuria nerușinării?!

Acești spectatori activi chiar în spectacolul cel mai real al vieții, după ce află adevărul în loc să se retragă, să părăsească sala, să nu participe la o ilegalitate orchestrată de dl. medic vetrinar tac și se uită în jos ca și cum „s-ar ascunde după cireș” și nu-i observă istoria pentru simplu fapt că „sunt ascunși după cireș”, CE SPECTACOL GROTESC! și ne mai mirăm că unii tinerii văd „valorile cu susul în jos” iar drumul drept este văzut șerpuit și în scări!

Oare nu-și face JUSTIȚIA treaba pentru care există?! ÎȘI FACE DOMNILOR! Dar tot noi „plângăreții” ne facem că nu observăm cum se chinuie să limpezească drumurile, să facă pârtie printre oportuniști, profitori și persoane care Continue reading „Marinela PREOTEASA: Realitatea respectă justiția? Justiția respectă realitatea?”

Olimpia MUREȘAN: Omagiu Mamei

Dumnezeu a creat toate lucrurile în mod desăvârșit: priviți semnul nepătat al cerului, munții cei falnici, covorul de verdeață, pomii plăcuți și florile frumos mirositoare, concertul păsărelelor, zborul legănat al fluturilor; totul este scăldat în lumină, culoare, armonie și farmec. –Ce am mai putea adăuga la aceste frumuseți? Dumnezeu  a încununat creația SA  cu o nestemată a cărei strălucire reflectă caracteristica SA principală DRAGOSTEA. Inima cea nobilă a mamei este cel mai frumos lucru  din tot ce a creat Dumnezeu. În inima ei încap bucuriile și durerile noastre, visele și deznădejdile noastre, la fel eșecurile. În ochii ei calzi găsim mângâiere, milă și încurajare; mâna ei care a trudit mulți ani pentru noi este cea mai sfântă atingere, cel mai scump balsam ce poate vindeca orice rană de pe trup sau din suflet.

Fericitul Augustin spunea: -Dați-ne astfel de mame-și vă voi da astfel de oameni! Mamele au primit cel mai mare mandat și cea mai mare responsabilitate din toate timpurile: -Ia acest copil și crește-l pentru mine! –rolul mamei este să dezvolte într-un suflet omenesc asemănarea dumnezeirii.

Solomon spunea în proverbe că: „O femeie virtuoasă este o cunună pentru bărbatul ei.”

Continue reading „Olimpia MUREȘAN: Omagiu Mamei”

Alexandru-Eusebiu CIOBANU: „Primăvara Scriitorilor” 2020 – Premiile Revistei „Solitudinea”

„Solitudinea” – revista tineretului literat  a organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Scriitorilor proiectul online „Primăvara Scriitorilor”, coordonat de Alexandru-Eusebiu Ciobanu, Iuliana Pașca, Georgiana Mihaela, Ionuț Dumitru, Andrei Oros și Lorena Moldovan.

Au fost acordate premii de merit la categoria : personalități, tineret, literatură și presă.

1.1. Personalități:

-Liviu Antonesei ;
Nicoleta Dabija ;
Andrei Țurcanu;
Christian W. Schenk;
Adrian Suciu;
Veronica Balaj;
– Gheorghe Andrei Neagu;

 

1.2. Tineretul Literar:

Claudiu Dumitrache;
Cătălina Bălan;
Ionuț-Tiberiu Bălan ;
Savu Popa;
Luca Ştefan Ouatu;
Claudiu Liviu Onișoară;
– Cristian Em. Ștefanescu;
Alex Lascu;
Dan Ciupureanu;
Robert Udrea;
Elena Bălășanu;
Cosmin Tănasă;
Catalina Ciobanu;
– Irina Vatamaniuc;
– Ionela Fărîmă;
Ștefan Baciu;

 

1.3. Literatură:

Teodor Dume- Poezie;
Gabriela Verban- Poezie;
Ştefan Lucian Mureşanu- Critica literară;
Mariana Gurza- Poezie;
– Andrei Panţu – Proza;

 

1.4. Presă:

– Colectivul revistei „Literadura”;

 

–––––––––

A consemnat,

Alexandru-Eusebiu CIOBANU

fondator și redactor-șef

Facebook URL

https://www.facebook.com/100033531972043/posts/224275478700183/?app=fbl

Embedded content from facebook.com can’t be previewed in the editor.

 

Veronica IVANOV: Spectacol folcloric româno-cipriot la Nicosia

Sala de Festivităţi a UNIVERSITĂŢII EUROPENE CIPRU a găzduit, în data de 27 februarie, evenimentul cultural „When CYPRUS meets ROMANIA”, organizat pe baza cooperării bilaterale dintre România şi  Cipru.

O expoziţie de mărtişoare şi măşti a fost realizată de Cercul de Creaţie Populară din cadrul Alianţei Românilor din Cipru (coordonator Elena Pintiliescu) şi de elevii Şcolii Româneşti din Nicosia (prof. Valentina Cican şi Irina Muşat).

Cuvântul de deschidere a fost rostit de Dl. Photis Photiou, Comisar Prezidenţial Cipru şi de Dl. Ovidiu Burduşa, Secretar de Stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (traducerea din română în greacă fiind realizată de Dna. Christina Christodoulou Todea, Preşedinta Alianţei Românilor din Cipru).

Un spectacol extraordinar de muzică folcorică românească, susţinut de FORMAŢIA CORAI (alcătuită din: maestrul Călin Corai – vioară, Marcel Ungureanu – orgă şi Andrei Coţofană – compozitor şi interpret), a adus în sufletul românilor prezenţi în sală… dorul de ACASĂ. Ei au fost invitaţi să urce şi să danseze pe scenă, alături de cântăreţi.

Ansamblul folcloric AKRITES YERIOU a dansat dansuri populare cipriote, fiind acompaniaţi de cântăreţii: Annita Constantinou, Pavlos Michaelides şi Pantelis Ionas.

O scurtă prezentare a tradiţionalului „MĂRŢIŞOR” a fost făcută în limba greacă de Dna. Irina Pipis. Ansamblul folcloric românesc „FLORICICA” din Paralimni a încheiat acest frumos spectacol.

FELICITĂRI INTERPREŢILOR, ORGANIZATORILOR (Biroul Comisarului Prezidenţial din Cipru, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ambasada României) ŞI SPONSORILOR (Alianţa Românilor din Cipru, Blue Air şi European University Cyprus)!

Deea STATE: Scriu cu sufletul

SCRIU CU SUFLETUL

 

Credeam că sunt o fântână, aparent secată,
Și am adunat în mine picuri căzuți din norii de pe cerul vieții,
Ce au sădit în mine dorința și plăcerea de a scrie.
Razele de soare au înflorit cuvintele
Și încet-încet am început să mă exprim, să mă descopăr.
Am scuturat norii cenușii, am cules amintiri fugare,
Am surprins momente inedite și am ascuns
Bucuria și durerea în cuvinte,
Care au țâșnit din suflet și sper să se așeze
În sufletele cititorilor.
O fărâmă din sufletul meu se așterne în pagini închise,
Cuvintele mă invadează și parcă scriu singure.
Scriu simplu, cu sufletul, fără cuvinte complicate,
Adun sfaturi și critici, mă bucur de oamenii frumoși,
Care citesc dincolo de cuvinte
Și continui să scriu simțind scânteia inspirației,
Din care ies cuvinte, se transformă în izvor
Și umple fântâna sufletului meu.

 

Din volumul Elixir pentru suflet/ Elixir pour l ‘âme, Editura Fast Editing, 2019

––––––––

Deea STATE

 

Revista Logos&Agape

4 martie 2020

Ioan POPOIU – Afirmarea unei naţiuni: România 1866 -1947 (96)

  România în al doilea război mondial (1939-1945)

În vara anului 1939, România urmărea cu speranţă şi nerăbdare negocierile politice şi militare dintre Anglia, Franţa şi Rusia sovietică de la Moscova. În aceste luni, România lua în calcul un pact de neagresiune cu Rusia sovietică, prin intermediul Turciei, care însă nu s-a realizat. La 22 august, convorbirile dintre Anglia, Franţa şi Rusia s-au întrerupt brusc, iar a doua zi, la 23 august 1939, lumea a aflat cu consternare că a fost semnat Pactul de neagresiune între Germania nazistă şi Rusia bolşevică. Pactul conţinea un protocol adiţional secret, care prevedea delimitarea „sferelor de  interese” ale Germaniei şi Rusiei în zona cuprinsă de Marea Baltică şi Marea Neagră. Acest acord între cele două puteri a provocat uimire în Occident, iar în România el a produs un adevărat şoc. Prin semnarea acestui pact, între cele două puteri continentale, România era condamnată. Surprinse de încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov, Anglia şi Franţa au acceptat în sfârșit riscul unui război cu Germania, dar fără a fi pregătite sub aspect militar. La rândul ei, Germania, după ocuparea paşnică a Austriei şi Cehiei (Slovacia devenise stat independent), a decis, în aprilie-mai 1939, o acţiune militară împotriva Poloniei, care nu vroia să cedeze Coridorul şi Danzig-ul. Pactul din 1939 a ridicat Rusia sovietică la rangul de putere europeană, apoi mondială, după 1945.

După încheierea pactului sovieto-german, posibilităţile de acţiune ale României s-au redus drastic. Izolarea sa internaţională a intrat în faza finală. Factorii politici romaneşti, Carol, Călinescu, Gafencu, constatau că situaţia României este „foarte gravă”. După atacarea Poloniei de către Germania, la 1 septembrie 1939, şi declaraţia de război a Franţei şi a Angliei din 3 septembrie, guvernul român a decis, la 4 septembrie, să adopte o „atitudine paşnică” faţă de toate statele. Mai târziu, Consiliul de Coroană, convocat în acest scop a hotărât, la 6 septembrie 1939, „observarea strictă a neutralităţii”.

Perioada neutralităţii declarate (septembrie 1939-28 mai 1940) a fost, în esenţă, favorabilă aliaţilor franco-englezi şi victimelor agresiunii. Această neutralitate nu a însemnat pasivitate, ci a fost una activă, condiţionată şi prevăzătoare. România s-a proclamat neutră, dar nu în orice împrejurare şi pe vecie. Această atitudine a României a fost remarcată în relaţiile cu Polonia, atacată de cei doi agresori, Germania şi Rusia. Romania a îngăduit tranzitul de material de război pe teritoriul său, evacuarea tezaurului polonez şi a deschis graniţa sa pentru refugiaţii civili şi militari şi autorităţile statului polonez. Germania şi Rusia erau nemulţumite de atitudinea României faţă de statul polonez în curs de lichidare.

După aceste evenimente, izolarea politică a României s-a menţinut, însă, atâta vreme cât războiul în vest continua, speranţele României erau legate de victoria Franţei şi Angliei. Reorientarea politică a României s-a produs la sfârşitul lui mai 1940, când în urma înfrângerii Franţei, factorii politici româneşti au decis abandonarea orientării externe tradiţionale şi promovarea unei politici de adaptare la realitate, de orientare spre Germania. Iluziile României se sfârşiseră şi ea se aştepta acum la tot ceea ce este mai rău. În acest fel, perioada neutralităţii ţării ia sfârşit, iar statul roman este silit să se orienteze spre puterile Axei. După renunţarea la neutralitate, România a urmat o politică de apropiere de Germania, tradusă într-un statut de nonbeligeranţă (28 mai 1940-22 iunie1941). În perioada neutralităţii, România a încercat sa constituie un Bloc al Neutrilor în Balcani, al cărui nucleu îl reprezentau statele din Înţelegerea Balcanică. România a înaintat un proiect de bloc al neutrilor, la 28 octombrie 1939, aliatelor sale, însă proiectul propus de România a eşuat, datorită opoziţiei marilor puteri, a Germaniei şi a Rusiei. După aceasta, România a încercat întărirea alianţei dintre statele ce alcătuiau Înţelegerea Balcanică, dar fără succes. Importanţa petrolului românesc după începutul războiului s-a concretizat în semnarea Pactului petrolului, la 27 august 1940, de către România şi Germania.

   Sfârşitul României Mari

Vara anului 1940 a reprezentat pentru neamul românesc unul din cele mai dureroase momente. La începutul verii, România se afla în plină izolare politică, diplomatică şi militară, lipsită de orice sprijin din afară, pândită din toate părţile de mari pericole şi frământată de puternice contradicţii interne (regimul carlist). Încă de la 29 martie 1940, Rusia sovietică anunţa decizia sa de a „rezolva” problema Basarabiei, aşteptând un moment potrivit. După capitularea Franţei, în iunie 1940, eveniment care în România a avut „dimensiuni înspăimântătoare” (Al. Cretzianu), ţara, şocată, înfricoşată, urmărea acţiunile Rusiei. Mai întâi, aceasta a anunţat Germania, la 23 iunie, că s-a decis „soluţionarea” problemei Basarabiei şi a Bucovinei. Iniţiativa sovietică a provocat iritare la Berlin, datorită pretenţiilor sovietice asupra Bucovinei. Hitler „a tunat şi a fulgerat” contra lui Stalin şi a hotărât organizarea unei campanii împotriva Rusiei sovietice.

La 26 iunie 1940, la ora 22, Molotov a înmânat ministrului României la Moscova, Gh. Davidescu, ultimatumul privitor la Basarabia şi Bucovina de Nord. În noaptea de 26/27 iunie, Davidescu a transmis la Bucureşti textul ultimatumului sovietic. Efectul acestui ultimatum la Bucureşti a fost devastator! România a apelat, în disperarea ei, la aliaţii din Înţelegerea balcanică, la Germania (care a îndemnat România să „cedeze” fără luptă), dar în zadar. La 27 iunie 1940, la Bucureşti, s-au întrunit două Consilii de Coroană. În seara de 27 iunie, la ora 23, Molotov l-a convocat pe Davidescu, iar în noaptea de 28 iunie, la  1,25 h, el a primit al doilea ultimatum sovietic, pe care l-a transmis la Bucureşti. La 27 iunie 1940, la 12h, s-a întrunit primul Consiliu de coroană, cu participarea a 27 de miniştri şi consilieri regali: 11 au votat împotriva ultimatumului, 10 pentru, iar ceilalţi au propus discuţii. Urdăreanu a propus şi Consiliul a decis mobilizarea armatei şi modificarea guvernului.

Al doilea Consiliu de coroană a fost convocat la 27 iunie, la 21 h, cu participarea a 28 de miniştri şi consilieri: 19 au fost pentru ultimatum, 6 împotrivă. Schimbarea atitudinii se explică prin datele prezentate de generalii Tenescu şi Ilcuş, conform cărora România nu putea să reziste din punct de vedere militar. La 28 iunie 1940, 11.30 h, s-a decis evacuarea generală a Basarabiei, având drept termen  2 iulie 1940. România a cedat, în zilele de 28 iunie-3 iulie 1940, Rusiei sovietice o suprafaţă de 50.762 km² (Basarabia- 44.500 km², Bucovina de Nord – 6.262 km²) şi o populaţie de 3,7 mil. de locuitori (53% români, 27% evrei, 10% ruşi şi 15% ucraineni). Cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, la care se adăuga Ţinutul Herţa, a însemnat începutul dezintegrării teritoriului României Mari.

Continue reading „Ioan POPOIU – Afirmarea unei naţiuni: România 1866 -1947 (96)”

Daniel LUCA: Mihai Eminescu și motivul selenar

              Daniela Văleanu este doctor în filologie, titlu obținut la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, iar dintre cărțile sale menționăm aici Lumină de lună. Universul selenar în opera lui Mihai Eminescu (2000), Plaiuri românești în legende (2002), Din legendele munților Apuseni (2003), Plaiuri din Banat în legende  (2018).

             În volumul Universul selenar în opera lui Mihai Eminescu (Editura Mirton, Timișoara, 2020), Daniela Văleanu observă că luna este un motiv romantic și universal, încărcat de simboluri și semnificații, pornind de la concepția lui Gilbert Durand, care vorbea „despre regimul diurn al imaginii, în opoziție cu regimul nocturn, considerând că prin negare se constituie afirmarea” (p. 10).

            Se poate constata, în ceea ce privește luna, o legătură între mituri, poezia greacă, romană și cea romantică, simbolismul lunar fiind practic infinit („Căci luna a fost adorată tocmai pentru forța imensă concentrată în ea, pentru vitalitatea ei inepuizabilă”, p. 28), iar despre influența lunii în poezia lui Eminescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga afirma: „Poet selenar prin excelență, Eminescu a acordat straniului  element ceresc un loc precumpănitor în opera sa și a scos în repetate rânduri efecte deosebite de cadru și atmosferă din folosirea perspectivei lunare” (p. 25).

            Autoarea scoate în evidență unele aspecte precumpănitoare în ceea ce privește motivul selenar în opera lui Mihai Eminescu.

Bunăoară, noaptea e luminoasă, și nu întunecoasă: „Universul nocturn eminescian nu este macabru, nici întunecos, este feeric și senin, mirific și luminos (…)” (p. 35), iar luna activează energia interioară a omului: „… expresie a conștiinței, a energiei și a cunoașterii” (p. 36), exemplificând cu Călin-file din poveste ori Memento mori (unde nocturnul chiar se transformă în diurn). Astfel, luna permite și eliberarea conștiinței de sine, magnetizând realul („eroului i se dezvăluie profunda conștiință de sine și simpla închipuire se transmută în realitate ontologică”, p. 187; v. Mureșanu, Scrisoarea I).

            Luna e un spațiu ireal, fiind o planetă a „desprinderii de realitate, un spațiu pur, ieșit din timp și istorie” (p. 62). Viața lunii este asemănătoare cu a omului („Întreaga «istorie» a lunii este asemănătoare cu viața omului, care sfârșește cu moarte” – p. 133), iar timpul mitic („marele Timp”) e echivalat cu timpul selenar („un timp-limită și un timp oprit întru reversibilitate” – p. 135), luna fiind, așadar, o emblemă a timpului sacru, spațiul fiind invers proporțional cu timpul, după cum constată D. Popovici („Ideea spațiului infinit de mare își găsește însă – în poezia Stelele-n cer, n.n. – un corelat în ideea timpului infinit de mic”, p. 137). Se poate vorbi și de un timp emotiv, un timp al trăirii, unul al amintirii, un timp pământesc („al unor clipe discontinue”, p. 141). Timpul își află rezonanța în lumina lunii („lumina lunară devine însăși substanța timpului”, p. 144). Ca o concluzie, „luna atotputernică, efigie a timpului  veșnic” (p. 149). Dar forța selenară își pune amprenta și asupra istoriei, însemnând ciclicitate, caducitate („Egipetul și Dacia își vor derula sub lună treptele creșterii și descreșterii”, p. 150). Continue reading „Daniel LUCA: Mihai Eminescu și motivul selenar”