ZAMFIR ANGHEL DAN: Mijlocul ploilor (versuri)

IMPAR

 

 

Impar și straniu

colind prin neutronii vremii

și caut o cuantă a fostelor regnuri

 

par

roșu zenitului rămas după trecerea vântului solar

un regn

fără cuibar

în Permian

 

straniu

rece

par și impar

așa i universul

colindat fără habar

 

Ce caută vântul solar

în pustiul fără hotar

dacă nimic

nu este par?

 

 

MIJLOCUL PLOILOR

 

Să nu mă mai lași singur în mijlocul ploilor

 

Picăturile ard cu loviri de uitare

și așa de  repede se face târziu

că uit mereu freastra deschisă

sperând că vii

nechemată

când  zorii se încing

cu dorinți de iubire

 

Mă trezesc atunci fără cuvânt rostit lângă mine

și caut prin văile singurătății

chipul tău

rătăcit printre visele mele

 

Vii

înger blând?

Las și în seara  asta fereastra deschisă

zorii zării din depărtări să mi te aducă

singur să nu mai fiu

în mijlocul ploilor

——————————

ZAMFIR ANGHEL DAN

Lasă un răspuns