CA DIN CUTIE
ce frumos aleargă caii
armăsarul
iapa mânzul
merg la pas după galop
albi de spumă și sudoare
Intră-n iaz
le joacă mușchii
de sub pielea tremurândă
iar când ies pe mal
minune
sunt albaștri la culoare
intră-n iarba ca să pască
cu urechile ciulite
sforăie pe nas
ascultă
cum orchestre diferite
greierași la patru ace
se întrec la simfonii
partituri
ațâță ochii
dirijorul care pleacă
macii roșii ca apusul
prinși în dans apocaliptic
ei împrăștie parfumul
care se îmbibă-n coame
să nu treacă
se aude ciocârlia
cântă brav ca-întotdeauna
n-are cine s-o întreacă
soarele măria sa
e trimis
de Dumnezeu
să mai facă o minune
armăsarul iapa mânzul
ca să nu mai dau
detalii
pur și simplu
trag cortina
ochii proprii să nu-i crezi
îmbrăcați în straie noi
picături de rouă-n coame
în culori
de curcubeu
care sunt cu tiv de aur
un abuz de fantezie
strălucesc
ca din cutie
––––––––––––––
Victor COBZAC (VicCo)
Chișinău
14 iunie, 2018