Ana, floarea soarelui
Poetei, Ana Urma, cu aleasă preţuire
Zi de toamnă albastră
blândă şi nestingherită
de niciun strop de ploaie
de nicio pală de vânt
în lumina astrului diurn
într-o simfonie desăvârşită
mângâi chipuri şi inimi
cu viorile şi flautele
crescute pe linia vieţii.
Privire senină
inimă caldă
pătrunsă până la infinit
de pacea clipei
asculţi tăcerea lumii iridescente
luând poemul în mâinile tale
stihul tău un cânt
în tonuri adânci şi vii
îl dezmierzi cum numai tu ştii
pentru a creşte ca-n basme
cu sclipiri de cuvânt curat
lăsând urme călăuzitoare.
Pasăre săgeată de lumină
prin pana ta vie
răsar mândre petale de soare
iar într-o beţie aleasă
serafimii sorb mireasma
visului desluşit din buchetul alb
de crizanteme înfiorate
Condeier meşter de poem
dantelă în alcătuiri suave
învălui versul într-un câmp lexical
model de virtute poetică
mângâiere stăruitoare de artă
unduindu-te ca floarea-soarelui
adevărată graţie divină
pe rostul timpului.
La mulţi, mulţi ani şi buni, Ana Urma!
—————————-
Vasilica Grigoraş
Vaslui
24 noiembrie 2017