Ionuț ȚENE – Regina Maria: filmul despre complicatele culise internaţionale ale recunoaşterii României Mari

Un film de istorie, aşa cum nu s-a mai făcut de mulţi ani, am vizionat recent. „Regina Maria” este singurul film al Centenarului, din păcate. Ar fi trebuit realizate mai multe. Este o tramă excelentă bazată pe fapte reale, ce are în prim plan figura marcantă a Reginei Maria. Regăsim o Românie devastată de Primul Război Mondial, care era măcinată de boală, ținută captivă foametei și deznădejdei, soarta politică a naţiunii era extrem de controversată şi schimbătoare. Deşi am câştigat primul război mondial riscam să pierdem la tratativele de pace teritoriile româneşti promise de Aliaţi premierului Ion IC Brătianu în vara lui 1916 şi căştigate prin luptă sau plebiscit popular. Este un film al recunoaşterii internaţionale a Marii Uniri, care s-a realizat nu numai prin sângele soldaţilor de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, prin adunarea de la 1 decembrie 1918 de la Alba-Iulia, ci şi prin tenacitatea casei regale din culisele tratativelor de pace de la Paris. Ca să câştige diplomaţia românească între tigrii marilor puteri a trebuit să se apeleze la frumoasa Regină Maria. În primăvara anului 1919, Regina Maria pleacă, cu acordul regelui Ferdinand şi guvernului Ion IC Brătianu, la Conferința de Pace de la Paris să-i înfrunte pe cei mai puternici lideri ai lumii și să lupte pentru o Românie Mare. Cu o distribuţie de excepţie regizorii Alexis Cahill şi Brigitte Drodtloff reuşesc să surprindă perfect personajele istorice cât mai aproape de adevăr. Echipa de actori este internaţională şi joacă remarcabil ceea ce însemna la vremea respectivă fizionomiile diverse ale casei regale din România şi politicienii participanţi la Conferinţa de pace de la Paris din 1919: Roxana Lupu, Daniel Plier, Richard Elfyn, Richard Elfyn, Patrick Drury, Caroline Loncq. E interesant şi de apreciat că Regina Maria este interpretată excepţional de actriţa româncă Roxana Lupu. Ea a jucat magistral rolul de regină, reuşind să fie rece şi severă, hotărâtă şi tenace, dar şi caldă şi senzuală atunci când rolul a impus. Se vorbeşte mai multe limbi în film, elita ţării şi contextul extern era profund internaţional. Engleza, germana şi franceza erau limbi uzuale la Bucureşti.

Filmul prezintă participarea regală la Conferința de Pace de la Paris, care a avut loc în 1919, după Primul Război Mondial. Maria a petrecut săptămâni întregi în Anglia și Franța, negociind în numele țării ei și încercând să obțină recunoașterea deplină pentru schimbările suferite de România după Marele Război. Filmul examinează rolul personal al Reginei Maria în negocieri, precum și opoziția de care s-a lovit acasă și în străinătate, în timp ce familia regală are probleme într-o lume aflată în plină schimbare şi sub pericolul bolşevismului. Regizorul surprinde genial consiliile guvernamentale cu un prinţ Carol isteric şi răzvrătit împotriva mamei, Regina Maria, care s-a opus căsătoriei sale cu prinţesa Lambrino, care risca să dezechilibreze înţelegerea dintre domnul străin Carol I şi aristocraţia autohtonă în urma acordului din 1866. Când prinde prilejul, prinţul Carol se răzbună pe mama sa, umilind-o în şedinţele de cabinet. Dincolo de opoziţia lui Carol, dar şi a neîncrederii soţului ei Ferdinand, interpretat de actor cât mai aproape de personalitatea sa, Regina Maria urmăreşte cu tenacitate interesele României Mari la Conferinţa de Pace de la Paris. Frumoasă şi bine îmbrăcată, făcând parte din mariile familii regale ale Europei, Regina Maria reuşeşte să se impună premierului francez Clemenceau, supranumit „Tigrul”. Acesta îl tot amâna până la exasperare pe Ion IC Brătianu în privinţa unirii Transilvaniei cu România, acceptând doar revenirea Basarabiei la patria mamă. Regina Maria s-a folosit şi de presa mondenă care a urmărit-o pas cu pas prin oraşul luminilor, făcându-i o publicitate ce a stârnit curiozitatea politicienilor. Îl seduce cu privirea,inteligenţa şi câteva lacrimi pe premierul francez în audienţa privată şi acesta promite că va fi de partea României unite la conferinţă, mai puţin Banatul, pe care îl preferă împărţit între ţara noastră şi Serbia. La nceput, Lloyd George, premierul britanic, a ignorat-o pe Regină la un prânz de lucru. Aceasta pleacă intempestiv şi merge la verişorul său regele Angliei. Aici într-un cadru familial, de rude apropiate, reuşeşte să-i impună regelui George interesele României. La reîntoarcerea la Paris premierul britanic îi cere o audienţă şi regina aproape îi porunceşte lui Loyd George să recunoască sacrificiile poporului român în război şi să accepte România Continue reading „Ionuț ȚENE – Regina Maria: filmul despre complicatele culise internaţionale ale recunoaşterii României Mari” →

Comunicat de presă: ,,Regina Maria, regina tuturor românilor” (sâmbătă 7 septembrie, ora 18, Sala de festivități a Liceului „Ioan Lupaș” din Săliște)

Academia de sub munte vă invită sâmbătă, 7 septembrie 2019, de la orele 18.00, la spectacolul de teatru, ,,Regina Maria, Regina Tuturor Românilor. Jurnale de război, 1916, 1917, 1918” regia Liana Ceterchi.

Personalitatea Reginei Maria este pe cât de seducătoare și captivantă, pe atât de greu de cuprins, de redat, de trăit ca actor… Superlativele se epuizează fără a cuprinde „necuprinsul” ființei ei.Jurnalele de război sunt doar o parte a vieții ei, o parte importantă și foarte frământată, plină de tragedii, personale și naționale, dar cum ea însăși mărturisește că „Nu-mi pot închipui o soartă personală separată de soarta țării”, viața ei se trăiește și se respiră odată cu viața poporului ei.

Jurnalele de război sunt jurnalele unei regine-mamă, mamă a unei Românii pe cale de a se naște ca o mare țară și o mare națiune, iar chinurile facerii trec printr-un război, prin foamete, epidemii, lipsuri de tot felul, dar pe cât de grele sunt încercările, pe atât de mărețe sunt spiritele care se înalță pentru a depăși fără compromisuri greutățile și umilințele… Parcursul anilor de război 1916 – 1918, este dens în întâmplări, în lupte interne și externe, în momente de maximă disperare și suferință, în momente de eroism glorios, în momente de trădare și dezamăgire, în momente de agonie… Continue reading „Comunicat de presă: ,,Regina Maria, regina tuturor românilor” (sâmbătă 7 septembrie, ora 18, Sala de festivități a Liceului „Ioan Lupaș” din Săliște)” →

Edith NEGULICI: INVITAȚIE la spectacolul ,,REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR”. Jurnale de război 1916, 1917, 1918

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 10 mai 2019, ora 19.30, la spectacolul de teatru Regina Maria, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR. Jurnale de război 1916, 1917, 1918. Intrarea este liberă.

Jurnalele de război sunt doar o parte a vieții ei, o parte importantă și foarte frământată, plină de tragedii, personale și naționale, dar cum ea însăși mărturisește că „…Nu-mi pot închipui o soartă personală separată de soarta țării”, viața ei se trăiește și se respiră odată cu viața poporului ei.

Jurnalele de război sunt jurnalele unei regine-mamă, mamă a unei Românii pe cale de a se naște ca o mare țară și o mare națiune, iar chinurile facerii trec printr-un război, prin foamete, epidemii, lipsuri de tot felul, dar pe cât de grele sunt încercările, pe atât de mărețe sunt spiritele care se înalță pentru a depăși fără compromisuri greutățile și umilințele… Parcursul anilor de război 1916 – 1918, este dens în întâmplări, în lupte interne și externe, în momente de maximă disperare și suferință, în momente de eroism glorios, în momente de trădare și dezamăgire, în momente de agonie… în momente critice când „țara devenită din ce în ce mai mică, din ce în ce mai săracă și mai disperată” este pe punctul de a NU MAI FI… Doar curajul, voința și IUBIREA unor oameni ca Regina Maria au salvat-o de la dispariție.

La capătul celor doi ani, mărturisește:

Câte tragedii, câtă suferință, nenorocire, nădejde, disperare am trăit în acești doi ani. De necrezut câtă muncă și câte eforturi! Toate au fost o muncă binecuvântată, m-au adus foarte aproape de inima poporului meu, m-au adus aproape de mizerie, durere, sărăcie și nevoie. Am învățat să nu mă feresc de nici un efort. Acum pe drumul de întoarcere, strigătul „Împărăteasa tuturor românilor” e o realitate…

Dramatizare și adaptare scenică: Edith Negulici și Liana Ceterchi.

Un spectacol cu și de Liana Ceterchi.

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, Blitz TV.

Mariana CIOLAN: Cronică de teatru – O trecere…

Între ”argumentele” pentru realizarea celei mai recente producții a Asociației If…/dacă.. pentru femei pe care Liana Ceterchi a înființat-o și o conduce cu succes de câțiva ani buni, anume spectacolul intitulat ”Regina Maria – Regina tuturor românilor”, a cântărit desigur greu faptul că în 2018 am celebrat Centenarul Marii Unirii, iar Regina Maria a fost între artizanii României Mari, că tot anul trecut s-au împlinit opt decenii de la plecarea Reginei din această lume. Urmărind spectacolul acesta de autor, recital de mare impact asupra publicului, pentru care Liana Ceterchi a conceput împreună cu Edith Negulici scenariul, a semnat regia şi scenografia și este totodată interpretă, îţi dai seama că a existat cu siguranță și ceva mai mult decât gândul de omagiere. Descoperi aici fluidul unei inspirații care transcende spațiul teatral și timpul istoric, un halo avid să absoarbă complexitatea unei persoane, a unei personalități cu adevărat de stirpe rară. S-a ”apropiat” desigur de Regină când a lucrat pentru precedentul proiect al Asociației If…/dacă… pentru femei, recitalul închinat Principesei Ileana, și a simțit chemarea irezistibilă de a o ”reînvia” cu puterea și mirajul teatrului pe aceea care a fost numită ”Regina tuturor românilor”. A o reînvia şi a exorciza într-un fel, a se scutura de intoxicarea despre regalitate pe care a primit-o în şcoală aidoma atâtor şi atâtor generaţii, cum dădea de înţeles şi adresarea actriţei către public după prima reprezentaţie de anul acesta, într-o cochetă sală de la Casa d’ Italia din Bucureşti.

Liana Ceterchi a parcurs o minuţioasă documentare, în ţară şi în ţara natală a Reginei Maria, cum am înţeles din spusele domniei sale, ceea ce este desigur o condiţie esenţială pentru a-şi apropria corpusul vizat – anume, Jurnalele de Război ale Reginei, pentru a pătrunde esenţa, profunzimea lor, dar dincolo de acest nivel al demersului său se simte o empatie iradiantă cu ipostazele femeii şi o privire lucidă, însetată de adevăr faţă de complexitatea personalităţii ei în postura de regină cu un statut înalt, demn, responsabil în treburile ţării, deşi la vremea aceea legile nu permiteau asta. Astfel, calea a fost netezită spre un scenariu dinamic, viu, edificator, copleşitor într-un fel, rezultat din selecţia personală din sute şi sute de pagini de jurnal asupra cărora probabil actriţa a zăbovit pe îndelete cu intensă participare a gândului şi a inimii. Aşa încât, cu adevărat vorbele pe care le rosteşte în spectacol sunt spirit însufleţit al propriilor reflecţii şi trăiri ale Reginei, în plan omenesc, dar mai ales sub povara unei misii socotite de cei vechi de origine divină. Vorbe simple, limpezi, adânci din care un destin se desenează sub ochii noştri lăsând întreaga moştenire a unei treceri de o exemplară bogăţie. Trecere sublimată în acea imagine din arhiva cinematografiei, cu suverana la fereastra unui vagon de tren, ce închide ca între două coperţi spectacolul.

Aşa cum avertizează subtitlul, ”Jurnalele de război 1916, 1917, 1918″, spectacolul Lianei Ceterchi face doar succinte referiri la viaţa reginei anterioară anilor de război, la copilăria luminoasă a acestui vlăstar regal care îi are ca bunică dinspre tată pe Regina Victoria a Marii Britanii şi ca bunic dinspre mamă pe ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei, la firea ei liberă şi nonconformistă, la căsătoria sa cu prinţul moştenitor al coroanei României, cel care va deveni Regele Ferdinand I, întemeiată nu pe mare iubire, ci pe raţiuni de strategie macropolitică, la aducerea pe lume a celor şase copii. Spre a-şi înfăţişa ”personajul” în anii de foc ai războiului, ani de foc pentru ţară şi pentru suverana care a îmbrăţişat aspiraţia seculară a neamului românesc, s-a identificat cu acest vis al reîntregirii între graniţele unei singure ţări şi a luptat pentru România Mare cu o determinare şi o abilitate nepereche. Spectacolul pune în lumină puterea de rezistenţă şi de credinţă a acestui personaj providenţial pentru români. Şi iat-o ”militând” în culisele politicii între cele două tabere veşnic învrăjbite, în discuţii cu Regele, cu generalii şi mareşalii, nesfiindu-se să profereze cele mai necruţătoare critici, dar şi să exprime o încredere fără egal în sorţii de izbândă şi în victorie. Iat-o compunând scrisori adresate rudelor ei încoronate din Europa, cu rafinamentul unui diplomat de vocaţie şi, deopotrivă, îmbărbătând soldaţii şi în calitate de comandant al Regimentului de Cavalerie 4 Roşiori, dar şi în glodul tranşeelor, alinându-le suferinţa pe paturile din spitalele militare. O vedem în refugiu printre orfani şi văduve, nelăsându-se pradă deznădejdii şi neîncrederii, în mijlocul molimelor, suferinţei, fometei şi chinurilor de tot felul, în timp ce în propriul piept arde jalea pentru ultimul său născut, răpus de tifos la doar câţiva ani. ”Nu pot să-mi închipui o soartă personală separată de soarta ţării”, auzim vorbele sale şi ca o reverberaţie, ”Vreau să ajut şi să salvez cât voi putea.”

Într-un perimetru de numai câţiva metri, cu o masă acoperită cu pânză albă şi câteva scaune pliabile, cu straie sugerând ţinuta în care regina a coborât din palat între oamenii din popor (costume: Alina Gurguţă), Liana Ceterchi reuşeşte cu sprijinul unui fundal video cu măsură articulat în spectacol (Leo Băcică, Ana Turos, Gabriela Alexandru) şi al unor discrete acorduri muzicale live (Elena Albu) să recreeze universurile concentrice de trăire şi gând care aureolează figura legendară a Reginei Maria. O aduce în toată bogăţia ei de omenie în faţa unui public pe care îl cucereşte printr-o bună stăpânire a mijloacelor sale de expresie, refuzând teatralitatea debordantă. Actriţa conferă natureleţe, autenticitate, de foarte multe ori cu şocantă trecere directă, chiar abruptă de la o stare la alta, de la conturarea unei situaţii la alta, creionându-i deopotrivă în tuşe puţine, dar edificatoare, prin inflexiunile vocii, pe iluştrii sau simplii muritori care devin partenerii Reginei în acest încrâncenat joc al morţii şi al dragostei, al supravieţuirii şi al salvării de la neant. Spectacolul are densitate şi o concentrare vibrantă capabile să pună în lumină, în fulguraţii care laolaltă capătă puterea unei erupţii explozive, inteligenţa şi rafinamentul diplomatic funciar, tactul şi abilitatea ei, dârzenia şi verticalitatea morală, puterea de sacrificiu şi forţa de a mobiliza energiile, bunătatea şi compasiunea umană… – faţetele unei personalităţi în raport cu care, notează regizoarea, ”superlativele se epuizează fără a cuprinde necuprinsul fiinţei ei”. Şi ne îndeamnă să luăm aminte…

Mariana CIOLAN

http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/o-trecere/

Edith NEGULICI: INVITAȚIE la spectacolul ,,REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR”

Avem placerea sa va invitam miercuri 20 martie, ora 19 la spectacolul REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR, la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” (Calea Victoriei 88).

REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR

Un spectacol de și cu LIANA CETERCHI.
Muzica live: Elena Albu
Video/suneti: Leo Bacica, Ana Turos și Gabriela Alexandru
Costume: Alina Gurguță
Spectacol realizat în parteneriat cu UNITER, Arhivele Naționale ale Statului, Asociația România Culturală, Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Humanitas.

Regina Maria, jurnale de război

,,Personalitatea Reginei Maria este pe cât de seducătoare și captivantă pe atât de greu de cuprins, de redat, de trăit ca actor… Superlativele se epuizează fără a cuprinde “necuprinsul“ ființei ei.

Jurnalele de război sunt o parte doar a vieții ei, o parte importantă și foarte frământată, plină de tragedii, personale și nationale, dar cum ea însăși mărturisește că “nu-și vede soarta ei despărțită de soarta țării,” viața ei se trăiește și se respiră odată cu viața poporului ei.

Jurnalele de război sunt jurnalele unei regine mame, mamă a unei Românii pe cale de a se naște ca o mare țară și o mare națiune, chinurile facerii trec printr-un război, prin foamete, epidemii, lipsuri de tot felul, dar pe cât de grele sunt încercările pe atât de mărețe sunt spiritele care se înalță pentru a depăși fără compromisuri greutățile și umilințele…Parcursul anilor de război 1916, 1918, este dens în întâmplări, în lupte interne și externe, în momente de maximă disperare și suferință, în momente de eroism glorios, în momente de trădare si dezamăgire, în momente de agonie….în momente critice când țara devenită din ce în ce mai mică, din ce în ce mai săracă și mai disperată” este pe punctul de a nu mai FI…Doar curajul, voința și IUBIREA unor oameni ca Regina Maria, au salvat-o de la dispariție…La capătul celor doi ani mărturisește:
,,Câte tragedii, câtă suferinţă, nenorocire, nădejde, disperare am trăit în aceşti doi ani. De necrezut câtă muncă şi câte eforturi! Toate au fost o muncă binecuvântată, m-au adus foarte aproape de inima poporului meu, m-au adus aproape de mizerie, durere, sărăcie şi nevoie. Am învăţat să nu mă feresc de niciun efort. Acum pe drumul de întoarcere, strigătul „Împărăteasa tuturor românilor“ e o realitate…”
(Liana Ceterchi)

Vă rugăm să binevoiți a ne confirma prezența și a ne susține cu promovarea evenimentului.

În așteptarea răspunsului Dvs favorabil, vă mulțumim.

Edith Negulici,
dramaturg

LIANA CETERCHI
Director al Asociației Femeilor din Teatru If…/Dacă… pentru Femei
Actriță și regizor a spectacolului “REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR”
Facebook: https://www.facebook.com/Regina-Maria-Regina-Tuturor-Rom%C3%A2nilor-333377217488127/

REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR

Aprecieri:

,,(…)„Regina Maria. Regina tuturor românilor”, regizată și interpretată de Liana Ceterchi. Dedicată personalităţii reginei Maria şi bazată pe jurnalele acesteia din perioada Marelui Război (1916-1918), piesa a fost un prilej pentru a celebra memoria reginei Maria şi pentru a sublinia importanţa deosebită pe care aceasta a avut-o în desfăşurarea evenimentelor, precum şi în conturarea traiectoriei pe care România a urmat-o în timpul Primului Război Mondial. A fost reamintită implicarea totală pe care regina a avut-o în acea perioadă tragică din istoria României şi a Europei – fie prin activităţile de binefacere şi de ajutor desfăşurate pe front şi nu numai, fie prin numeroasele discuţii purtate cu oameni politici autohtoni şi străini – precum şi iubirea necondiţionată pe care a purtat-o ţării sale.

Artista a captivat publicul cu expresivitatea sa debordantă, cu dinamismul şi cu unicitatea piesei sale de teatru, care, deşi conţine un singur personaj şi actor, a reuşit să umple scena, dând valoare obiectelor într-o maniera ingenioasă şi inovatoare şi purtându-i pe spectatori prin stări şi emoţii dintre cele mai diverse.”

http://roasit.ro/o-piesa-de-teatru-despre-eroism-vointa-si-iubire/

,,Încă o lecție de istorie de excepție

REGINA MARIA REGINA TUTUROR ROMÂNILOR

După spectacolul despre viața Principesei Ileana https://www.facebook.com/pg/PrincipesaIleanadeRomania/ pe care l-am savurat in mai multe rânduri, de fiecare dată trăind la fel de intens, uluitoarea Liana Ceterchi ne-a oferit in seara asta o noua lecție de istorie a României!

O incursiune ne-romanțată a vieții Reginei Maria. O viață înălțătoare a unui personaj căruia îi datorăm însăși existența noastră de români, retrăită cu emoție autentică de actriță și regizoare.

„De unde îți extragi atâta energie, Liana dragă?”

„De la ea, de la Regina noastră…”

Mergeti să vedeți piesa. Veți înțelege.

REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR”

(Cristiana Mateoiu, Director Executiv Fundația Regina Maria)

,,Poporul care își ignoră trecutul, își ratează viitorul’.

Este important să știm cine suntem în realitate (și mă refer mai puțin la a ne bate cu pumnul în piept….), este important să știm cine a clădit națiunea aceasta în realitate, cine sunt oamenii adevărați ai Romaniei (aceștia erau cel mai puțin români… Dar au iubit pământul acesta ca nimeni alții). Este important să știm ce moștenim si de ce. Este important sa ne cunoaștem cultura, trecutul, rădăcinile si fundamentul nației noastre.

Despre asta este piesa la care am avut onoarea să o admir pe actrița și regizoarea Liana Ceterchi! Piesa despre Regina Maria a României trebuie jucată și prezentată în toată țara!” (Ștefan Eugen Tarnovan)

,,Felicitările mele, sunt foarte încântat de spectacol, de o așa importantă lecție de istorie care aduce lumină și bucurie în sufletele publicului.

Tot binele din lume vă doresc din partea unui iubitor de teatru și frumos.”

Florin Chioran (Muzeul Național de Artă al României)

,,Liana, ești un fenomen!”

(Raluca Cimpoiașu, ICR Londra)

Edith NEGULICI: Premiera spectacolului ”REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR. Regina Maria, jurnale de război”

Joi, 20 decembrie 2018, ora 18.00, la Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), Asociația Femeilor din teatru If/Dacă pentru femei în parteneriat cu UNITER, Muzeul Național al Literaturii Române, Arhivele Naționale ale Statului, Asociația România Culturală și Editura Humanitas vă invită la premiera spectacolului ”REGINA MARIA, REGINA TUTUROR ROMÂNILOR. Regina Maria, jurnale de război”.

Personalitatea Reginei Maria este pe cât de seducătoare și captivantă pe atât de greu de cuprins, de redat, de trăit ca actor… Superlativele se epuizează fără a cuprinde “necuprinsul“ ființei ei.
Jurnalele de război sunt o parte doar a vieții ei , o parte importantă și foarte frământată, plina de tragedii, personale și naționale, dar cum ea însăși mărturisește că “nu-și vede soarta ei despărțită de soarta țării,” viața ei se trăiește și se respiră odată cu viața poporului ei.
Jurnalele de război sunt jurnalele unei regine mame, mamă a unei Românii pe cale de a se naște ca o mare țară și o mare națiune, chinurile facerii trec printr-un război, prin foamete, epidemii, lipsuri de tot felul, dar pe cât de grele sunt încercările pe atât de mărețe sunt spiritele care se înalță pentru a depăși fără compromisuri greutățile și umilințele…Parcursul anilor de război 1916, 1918, este dens în întâmplări, în lupte interne și externe, în momente de maximă disperare și suferință, în momente de eroism glorios, în momente de trădare si dezamăgire, în momente de agonie…în momente critice când țara devenită din ce în ce mai mică, din ce în ce mai săracă și mai disperată” este pe punctul de a nu mai FI…Doar curajul, voința și IUBIREA unor oameni ca Regina Maria, au salvat-o de la dispariție…La capătul celor doi ani mărturisește:
,,Câte tragedii, câtă suferinţă, nenorocire, nădejde, disperare am trăit în aceşti doi ani. De necrezut câtă muncă şi câte eforturi! Toate au fost o muncă binecuvântată, m-au adus foarte aproape de inima poporului meu, m- au adus aproape de mizerie, durere, sărăcie şi nevoie. Am învăţat să nu mă feresc de nici un efort. Acum pe drumul de întoarcere, strigătul „Împărăteasa tuturor românilor“ e o realitate…” (Liana Ceterchi)

——————————————-

Edith NEGULICI

30 noiembrie, 2018

Rexlibris Media Group: Poetul –actor, Adrian Munteanu, prezent la ,,Romanian Cultural Festival”din Maryhill SUA

Un poet român la Romanian Cultural Festival de la Muzeul de Artă Maryhill, Washington, SUA, muzeu legat de prezenta și donația reginei Maria.

În nord-vestul Statelor Unite, unde râul Columbia desparte statul Oregon de statul Washington, se află Muzeul de Artă Maryhill care este împlinirea visului a patru prieteni. A unui întreprinzător american, a unei dansatoare care a impresionat America și Europa, a reginei Maria a României și a unei pasionate colecționare, Alma de Bretteville Spreckeles.

În acest cadru, românii-americani din Seattle, Portland și împrejurimi au alcătuit un festival al tradițiilor românești cu participarea unor formații și a unor interpreți locali remarcabili pentru străduința și disponibilitatea de a păstra și evoca ceea ce românii au mai de preț în cultura lor, ca emblemă a identității naționale. Printre invitați s-a facut notabilă și prezența talentatului actor-poet trăitor la Brașov, Adrian Munteanu, aflat într-un turneu în Statele Unite ale Americii și Canada unde performează într-un spectacol (recital) excepțional de poezie românească.

Iată ce ne relatează acesta: „Am fost onorat să aduc la acest festival, în spațiul acestui muzeu unic și valoros, poezia românească, emoția și trăirile noastre specifice, particularitătile cuvântului românesc ziditor… Prezentă în 1926 la inaugurarea muzeului, regina Maria a donat obiecte și mobilier în valoare de 1 milion și jumătate de dolari. Alături de un public format din români și americani, a fost prezent consulul general al României la Los Angeles, domnul Cosmin Dumitrescu.

Aici, la Maryhill, românii sunt apreciați ca niște adevărați ctitori și înfăptuitori ai unui moment politic cu largi ecouri peste ocean, acela al reîntregirii naționale. Aceasta după ce, secole după secole, țara a fost supusă și împărțită între mari imperii. În timpul primului război mondial și apoi la actul reîntregirii, regina Maria s-a dăruit cu toată ființa împlinirii naționale, alături de întreaga generație românească…”

Gheorghe Constantin Nistoroiu: Carol al II-lea şi arma puterii sale – trădarea (3)

„Eu măicuţă dragă, Cărluţă scump, ce să-ţi spun emoţii şi scârbă fără seamă am de când ai plecat.”

(Elena Wolf-Lupescu)

Când principele Carol a renunţat în scris pentru a treia oară la tron, regele Ferdinand a fost atât de mâhnit, de îngrozit încât a consemnat evenimentul ca fiind o pedeapsă a cerului: „A fost vrerea cerului să pedepsească ţara, pe mine şi pe regină, cu grea încercare, prin renunţarea la tron a principelui Carol.” („Monitorul oficial”, nr. 160 din 22 iulie 1927)

Greaua încercare n-a fost pentru ţară, ci pentru părinţii care l-au educat cum l-au educat. Pentru dinastie evident a fost o ruşine, chiar o ruşine dintre cele mari, dar cu „sângele albastru”, aşa ceva se tot întâmplă… Cât priveşte pentru ţară a fost un semn de Sus, care repetat de trei ori prevesteşte un miracol. Cum însă a intervenit omul, respectiv regina Maria şi ceilalţi factori politici, deci umani, miracolul a devenit o nenorocire pentru Naţiune.

Cu principele Nicolae lucrurile au fost mult mai simple. În regenţă dincolo de incapacitatea sa politică totală, dincolo de trabucurile selecte consumate în plen, dincolo de indiferenţa faţă de treburile majore ale ţării el ţesea pânza consacrării sentimentale cu imaginea Ioanei Dumitrescu, devenită Săveanu prin căsătoria cu avocatul liberal Radu Săveanu.

Continue reading „Gheorghe Constantin Nistoroiu: Carol al II-lea şi arma puterii sale – trădarea (3)” →

Gheorghe Constantin Nistoroiu: Carol al II-lea şi arma puterii sale-trădarea (2)

„Trădătorii sunt odioşi chiar şi acelora pe care îi preferă.”

(Tacitus, Ann. 1,58)

Trădarea în general este o săvârşire conştientă a răului, un act major de laşitate, de micime şi infirmitate sufletească, de nimicnicie a raţiunii umane, dar când ea are osatură regală, cu participarea directă a suveranului, trădarea devine lucrul cel mai meschin şi mai grotesc dintre faptele cele mai odioase ale unui individ infinit mârşav, fie el chiar de viţă nobilă.

Genealogia trădării odioase, fariseice, mârşave îşi are corola în Iuda Iscarioteanul, ex-ucenic, apoi vânzător şi trădător al Mântuitorului nostru Iisus Hristos-Împăratul lumii.

Trădarea regală este sinonimă cu o catastrofă naţională de lungă durată, ce constă în jertfirea şi sfârtecarea imediată a Trupului ţării, precum şi în mutilarea sufletească spiritual-religioasă a Naţiunii timp destul de îndelungat şi dacă la un moment dat rănile Neamului se vindecă, cicatricele trădării rămân permanent în istorie.

Continue reading „Gheorghe Constantin Nistoroiu: Carol al II-lea şi arma puterii sale-trădarea (2)” →