Lidia CHIARELLI: Lumină în zidurile vieții

Înapoi la lumina dintâi – omagiu adus lui Lawrence Ferlinghetti de Lidia Chiarelli

*

Lumină în zidurile vieții

lui Lawrence Ferlinghetti, cu ocazia împlinirii vârstei de 101 de ani

 

Învață-mă să pictez

lumina din zidurile vieții.

Învață-mă

să privesc lumea

așa cum o vezi tu

să devin lacrimă de soare

un deal de poezie

cuvânt într-un copac.

Îndrumă-mă

să văd cum soarele

izbește stânca malului abrupt

neobosite zbateri printre valuri

păsări marine opintindu-se în vânt

să ascultăm alăturați

suflarea frunzelor foșnind

perfecta liniște a nopții înstelate

sunetul verii rezonând prin picături de ploaie.

Aici și acum

ajută-mă s-ating țărmul luminii

așteptând

renașterea minunii

cu tine iarăși

pe vecie.

Lidia Chiarelli, Italia
Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

***

Continue reading „Lidia CHIARELLI: Lumină în zidurile vieții”

Andrée Cedid: Purtători de cicatrici

Pictură de Akbar Behkalam, Iran-Germania

*

 

Purtători de cicatrici

 

Cu fețe strâmbe morții se ridică,
Se umflă limba umiliților,
Vijelios se înalță valul înfrânților.

Luați seama, purtători de cicatrici!

Stingeți în propria carne vulcanii vrăjmășiei,

Striviți sub talpă acul și apoi scuipați veninul
Care, într-o bună zi, vă va schimba-n călăi.

Înăbușiți sunetul goarnelor, acel semnal de răzbunare încolonată,

Lăsați-vă purtați de vocea interioară
Și, rupându-vă masca,

Fiți diferiți!

Andrée Chedid, Egipt-Franța (1920-2011)

Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

 

***

Porteurs de cicatrices / Les morts aux visages rompus se redressent / La langue des humiliés se gonfle
Orageuse se lève la marée des victimes // Mais prenez garde porteurs de cicatrices! // Éteignez dans vos chairs les volcans de la haine //
Piétinez l’aiguillon et crachez le venin / qui vous apparenteraient un jour aux bourreaux / Étouffez ces clairons ces sonneries qui forcent la ressemblance qui commandent le talion
Questionnez vos viscères Percez vos propres masques /Soyez autres!

Günter Kunert: LAIKA

                                                     Foto Laika

***

 

LAIKA*

 

Într-o sferă din metalul
nostru cel mai bun,
zboară, zi de zi, un câine
fără viață înconjurând Pământul,
de parcă ar vrea să ne prevină
că tot așa se va roti
an de an, în jurul soarelui,
plină de oameni neînsuflețiți,
planeta noastră
cea mai bună.

Günter Kunert, Germania (1929-2019)

Traducere Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Din: „Erinnerung an einen Planeten“, Heyne Lyrik

***
*Laika a fost prima ființă care a înconjurat Pământul. Ea a fost selectată ca echipaj al navei sovietice Sputnik 2, lansate pe orbită la 3. noiembrie 1957. La vremea aceea nu se știa mai nimic despre efectele călătoriei spațiale. Laika a murit în decurs de câteva ore, în urma unei supraîncălziri.

LAIKA *: In einer Kugel aus Metall,/ Dem besten, das wir besitzen,/ Fliegt Tag für Tag ein toter Hund/ Um unsre Erde/ Als Warnung,/ Daß so einmal kreisen könnte/ Jahr für Jahr um die Sonne,/ Beladen mit einer toten Menschheit,/ Der Planet Erde, Der beste, den wir besitzen

Olly Komenda-Soentgerath: Căutare

                                                Edvard Munch

*

Căutare

Cu bastonul alb, de orb,
am tot lovit pământul în căutarea unui om.
Din el n-a ieșit decât pleavă
iar astăzi
astăzi
am ajuns la o stâncă,
ce din adânc
m-a întâmpinat
cu ecoul
vocii tale.


Olly Komenda-Soentgerath, Cehia (1923)

Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

din „Das schläft mir nachts unter den Lidern(„Ce-mi doarme noaptea sub pleoape”)
Editura Heiderhoff, © Carsten Pfeiffer, Leipzig.

***

SUCHEN: Mit dem weißen Stock des Blinden/ hab‘ ich die Erde abgeklopft nach einem Menschen./
Es rieselte immer nur Sand unter ihm weg./ Heut‘ aber/ heute/ stieß ich auf festes Gestein,/ und die Tiefe
schickte ein Echo/ herauf zu mir:/ deine Stimme.

 

Sultan Catto: Așteaptă-mă

  Fotografie de Germain Droogenbroodt


AȘTEAPTĂ-MĂ

Așteaptă-mă, timpule, prea repede galopezi.

așteaptă-mă-n paginile interminabilei biografii chinuite,
în acel magazin de cărți rare, în apele sălbaticei inimi.

Așteaptă să vin, deghizat în strai magistral.

Înfășoară-ți ochii la loc, redeschide-i apoi
în vidul acela, mai grandios decât viața,
mai citește-l o dată pe Rumi, clarvăzătoare furnică înțeleaptă,

dă-i voie, gândurile să ți le-nfășoare pe-o roată a norocului,
părerile, lasă-l să și le piardă printre-ale tale credințe.

Așteaptă-mă, ca să poți să-mi pătrunzi tăcerea profundă.
Din vremea copilăriei port cu mine mereu

dorința nestinsă de a nu fi avut nicicând două inimi.

SULTAN CATTO, Turcia/SUA

Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

                         din: Bonding

New Feral Press (Oyster Bay, NY)

în colaborare cu

Cross-Cultural Communications (Merrick, NY), 2018

***

Wait for me//wait for me, time, you’re galloping too fast. /wait for me in the pages of this endless pain of biography, /in that shop of rare books, in the waters of the wild heart. /Wait for my arrival in my magisterial disguise. // Place those blindfolds back over your eyes, /re-open them in that void grander than life, /go re-read Rumi, that wise, far-seeing ant, /let him revolve your thoughts on a wheel of fortune, /let his beliefs get lost among your own.//Wait for me so you can comprehend in my utter silence. /Since the days of childhood, there is in me /an eternal desire to have never had two hearts.

César Vallejo: Heralzii negri

Heralzii negri

 

Suntem supuși în viață la biruinți atât de dureroase… Nu știu eu!
Cu ură prăvălite, cad peste noi lovituri de la însuși Dumnezeu,
iar tulburarea se adună în lacul fără fund al sufletului … Nu știu eu!

 

Puține sunt, dar sunt… Întunecate brazde sapă-n obrazul cel mai diafan,
în umărul cel mai puternic. În chip de bidivii sălbatici, de cruzi năvălitori,
de heralzi negri, ne taie calea, prezicând sfârșitul.

 

Prăbușit în abis, Hristosul sufletului cată zadarnic după a sa blândă
menire, curmată de-un destin necruțător. Pocnind aidoma cojilor crăpate,
de pâine arsă, uitată în cuptor, plesnesc pedepse sângeroase deasupra tuturor.

 

Iar omul… biet… sărman! Privirea și-o întoarce și speriat tresare, simțind
o nevăzută palmă pe umăr; tot ce-a trăit până acum se-adună în
căutătura lui smintită, alimentând un heleșteu plin-ochi de vini neispășite.

Suntem supuși în viață la biruinți atât de dureroase… Nu știu eu!

 

Cesar Vallejo, Peru (1892 – 1938)

Traducere: Germain Droogenbroodt  și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

din: Los heraldos negros

 

 

***
Los heraldos negros

 

Hay golpes en la vida, tan fuertes… ¡Yo no sé! Golpes como del odio
de Dios; como si ante ellos, la resaca de todo lo sufrido se
empozara en el alma… ¡Yo no sé!

 

Son pocos; pero son… Abren zanjas oscuras en el rostro más fiero y
en el lomo más fuerte. Serán tal vez los potros de bárbaros atilas; o
los heraldos negros que nos manda la Muerte.

 

Son las caídas hondas de los Cristos del alma, de alguna fe adorable
que el Destino blasfema. Esos golpes sangrientos son las crepitaciones
de algún pan que en la puerta del horno se nos quema.

 

¡Y el hombre … Pobre … pobre! Vuelve los ojos, como cuando por
sobre el hombro nos llama una palmada; vuelve los ojos locos, y
todo lo vivido se empoza, como un charco de culpa, en la mirada.

Hay golpes en la vida, tan fuertes … ¡Yo no sé!

César Vallejo, Perú (1892 – 1938)

de “Los heraldos negros”

Clara Janés: Tainele pădurii

Fotografie de Germain Droogenbroodt


Tainele pădurii

31

Negru din negru

și-n negru, alt negru

despicat de fulger.

Se desface marea

izbind spuma albă

de coasta falezei

de care visurile
ar vrea să se desprindă.

Clara Janés, Spania

Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

din: “Los secretos del bosque
Colección Visor de Poesía

****
Los secretos del bosque / Negro en el negro/y en el negro, negro/cruzado por el rayo. / Y se abre el mar/y salta la blancura/hasta el cantil/
desde el que los sueños/querían despeñarse.

 

Pinelopi Ntountoulaki: Zile care vor veni

 

Zile care vor veni

 

 

La vremea străzilor pustii,

cu trecători purtând măști medicale,
poate-ai să vezi un stârc trecându-și tălpile

prin apa vreunui lac și porumbei, mierle sau vrăbiuțe

ciripind în văzduh,

semănând voioșie în orișicare suflet.

Bruma va face-atunci loc soarelui

iar îndoiala, preschimbată în nădejde,

îți va îngădui un gând: „E cert, vin zilele mai bune.“

Pinelopi Ntountoulaki, Grecia

                                                 Grecia, 20/4/2020

Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

S.L. PEERAN: Pace lăuntrică

Tablou de Satish Gupta

*

Pace lăuntrică

Sunt aspre chinurile îndurate
de sufletul și trupul vătămat
în agonia și tumultul vieții

pe drumul către Adevăr,

la ceas de mare încercare

prin suferințe și dureri.

Atunci când însă aflăm Adevărul

dăm peste un izvor curat

cu apă limpede și lină

ce potolește setea

și ne îngăduie momente

de fericire și elan, Nemărginit –

har, acea pace interioară

ce luminează sufletul cernit.

S.L. Peeran, India

Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

***

PEACE WITHIN/One has to undergo severe/Mental and physical sufferings/Agony and turmoil in life/Before arriving at the Truth/A testing time, a period/Of severe anguish and pain./On arriving at the Truth/You reach the stream/Of fresh, soothing waters/To quench the thirst/To gain moments of/Ecstasy, joy and Supreme –/Bliss, to bring peace within/And enlighten the dark soul.