Anul acesta a avut loc tradiționalul concurs «Învățătorul anului – 2017», etapa a II-a, regională, la care au participat mai mulți pedagogi din regiune la diferite obiecte. Printre nominanțiile anului curent se numără limba și literatura română. La etapa regională a acestui concurs au luat parte patru participante din trei raioane cu populație compact românească din nordul Bucovinei, dar și din centrul regional. Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Ne mândrim cu succesele profesorilor noștri”
Despre existenţa în Cupca a unei biserici ne mărturiseşte un document din anul 1575, adică din timpul lui Petru Şchiopul. Acest lăcaş de închinare se afla în cătunul Selişte. În manuscrisul fostului cantor bisericesc, Vasile Timiş, decedat în 1995, se notează că în partea răsăriteană a satului numită Bohorodice, în grădina unei văduve, cu mulţi ani în urmă se oficia serviciul divin sub patru peri, dintre care unul mai este şi astăzi. Anume acolo, după opinia acestui modest cronicar, s-ar fi aflat cel mai vechi loc de închinare în Cupca.
Mai târziu, pe muchia dealului, a fost înnălţată o altă biserică prin anii 1866-1868. La această biserică veneau mai demult şi oamenii din satul Corceşti. Numai după 1808 Corceştilor li s-a permis să aibă biserica proprie şi preot. Vasile Timiş a încercat în cronica sa să stabilească o cronologie a preoţilor, care au slujit la Cupca, începând cu anii 70 ai secolului trecut. Astfel, în ordine cronologică, păstori duhovniceşti ai cupcenilor au fost: Epaminonda Prelici ( 1877-1903 ), Teodor Bumbac (1913-1914), Gheorghe Pojoga (1905-1918), Gheorghe Velehorschi (1919-1924), Constantin Grigorovici (1924-1935), Nicolae Creţu (1936), Vasile Tcaciuc (1937-1939), Simion Ivaniuc (1943-1945), Alexie Şencariuc (1945-1954) Gheorghe Zmoşu (1954-1980), Ion Amari (anii 80), Gheorghe Florea ( sfârşitul anilor 80 – începutul anilor 90 ), Nicolae Proţiuc 1992-1994). Din 1994 şi până acum la Cupca păstoreşte preotul-protoiereu Vasile Cuciureanu.
Continue reading „Eleonora Schipor: Locuri de închinare la Cupca”
…Printru-n document aparte, Alexandru cel Bun dăruieşte boierului Ivan Cupcici, pentru deosebite merite de vitejie, satul de pe Siretul Mic, care, într-un fel, avea să-i poarte şi numele. În acel act de danie se menţioana: „Toate acestea să-i fie uric cu tot venitul copiilor, nepoţilor, strănepoţilor şi răstrănepoţilor cu întregul neam a lui”. După afirmaţia cunoscutului cercetător de vechi documente moldoveneşti, Mihai Costăchescu (1884-1953), primul Cupcici apare în analele cancelariei încă în 1422, când era logofăt şi vornic de Suceava. Acestui Cupcici, după ce i s-a dăruit satul Cupca, i se mai întăresc, la 15 iunie 1431, încă 20 de sate. Despre Ivan Cupcici documentele vorbesc până la anul 1434, căruia în 1444 i se mai dau proprietate satele învecinate Camenca şi Tomeşti. ( Tomăscu se mai numeşte şi în prezent o părticică a satului, adică un deal ce-i în hotar cu Sucevenii şi pădurea de acolo. În vremuri mai adânci denumirea de Tomeşti a purtat-o satul Suceveni, satul de la confluenţa Siretului cu Sirețelul).
Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Vechimea satului Cupca (fragment)”
Bucovină – mândră floare
(Zilei Bucovinei – pe motive populare)
Bucovină, Bucovină,
Mândră floare din grădină,
Mândră floare ca-n povești
Bucovina mea tu ești.
Bucovină, Bucovină,
Mândră floare din grădină.
Colț de rai, picior de plai,
Cântată la fluer și nai.
Țara fagilor iubită, Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Bucovină – mândră floare”
În fiecare an la 27 noiembrie marcăm ziua de naștere a vestitei scriitoare ucrainene Olga Kobâleanska, originară din Bucovina noastră, scriitoare care cunoștea mai multe limbi, printre care și româna.
Născută la Gura Humorului, trecând apoi cu traiul în regiunea Cernăuți, vestita scriitoare a trăit un timp în satul Dimca, din raionul Hliboca, mai apoi la Cernăuți.
Continue reading „Eleonora Schipor: Olga Kobâleanska, renumita noastră bucovineancă”
Astfel se numește recent apăruta carte la editura «Lumina» din Chișinău. Autor – Ilie Motrescu. Este a 4-a carte avându-l ca autor pe regretatul poet crăsnean Ilie Motrescu.
Noua carte a copământeanului nostru este îngrijită și alcătuită de fostul prieten al poetului din Chișinău Ion Țâbuleac. Prefața, reluată din «Hora vieții» aparține academicianului Mihai Cimpoi, iar «În loc de Cuvânt înainte» avem comentariile necesare ale lui Ion Țâbuleac. Cartea conține circa 212 pagini. Reamintim cititorilor că și primul volum al poetului «Hora vieții» a apărut grație tot lui Ion Țâbuleac.
Continue reading „Eleonora Schipor: Am iubit cu atâta nădejde…”