Eleonora SCHIPOR: Satul Cupca înveșmântat în neuitare

 Zilele trecute sala de festivități a CIE Cupca a găzduit o manifestare festivă prilejuită de apariția a încă unei cărți noi în viața noastră. E vorba de partea a doua a monografiei istorice a satului Cupca, cu titlul Cupca, un sat din Bucovina Monografie istorică. Partea II (anii 1944-2000). Autor – Domețian-Modest Cucuruz, fost profesor de matematică, fost director de școală, originar din acest sat.În anul 2004 în România, apare prima monografie istorică a satului, intitulată simpu și frumos Cupca, un sat din Bucovina, monografie istorică, partea I (anii 1429-1944) avându-l ca autor principal pe vrednicul fiu al acestui sat, regretatul dr. inginer Petre Ciobanu din Brașov, dar și pe alți doi coautori la fel de talentați și purtând de-a lungul vieții dragostea de baștină, stabiliți și ei cu traiul în România, cu părere de rău tot trecuți în eternitate, profesoara Reveca Prelipcean și economistul Vasile Slănină.

Despre prima monografie au fost mai multe prezentări pe paginile ziarelor noastre, majoritatea semnate de autoarea acestui material. Vrednica doamnă Mariana Gurza din Timișoara, poetă, prozatoare, a cărei rădăcini sunt pe linie maternă tot din Cupca, a scos cu câțiva ani în urmă o carte despre Petru Ciobanu cu titlul ,,Petre Ciobanu, un iubitor de neam”.

          Acum aș vrea să prezint pe scurt cea de-a doua monografie.

          Cartea cuprinde opt capitole, având bineînțeles o prefață, o postfață, bibliografie, anexe, tabele, fotografii.

           Cele 8 (opt) capitole au fost plasate în ordinea următoare

  1. Cadrul geografic.
  2. Cupca în anii stalinismului (1940-1941, 1944-1953).
  3. Populația și ocrotirea sănătății.
  4. Economia.
  5. Viața spirituală.
  6. Nivel de trai.
  7. Instituțiile satului Cupca.
  8. Fiii satului.

Fiecare capitol are la rândul său câteva subcapitole, cele mai multe fiind la capitolul Viața spirituală, unde găsim biserica, învățământul, cultura, sărbătorile religiose  și laice, sportul, tradițiile etc. La fiecare capitol vom face cunoștință cu oamenii, locurile, timpurile respective, dotate fiind și cu fotografiile corespunzătoare.

          Noua monografie istorică a satului Cupca are circa 218 pagini, a fost tipărită la editura Misto din orașul Cernăuți. Redactor tehnic, dizainer și  paginator este jurnalistul Marin Gherman, responsabilă de ediție – profesoara  Marilena Zâgrea, prima computerizare aparține Anastasiei Cucuruz, nepoata autorului.

          În postfața cărții (cititorii vor găsi toate acestea publicate) autorul le mulțumește celor mai sus numiți, dar și altor persoane din Cupca care l-au sprijinit moral și material la apariția cărții date. În deosebi îi este recunoscător deputatului din Rada Supremă a Ucrainei, Grigore Timiș, fost elev,  profesor, director al școlii medii (azi CIE) Cupca. Îi mulțumim și noi autorului Donețian-Modest Cucuruz pentru munca și efortul depus.

          …Nu la mult timp de la apariția cărții date, așa cum spuneam la început, în sala de festivități a CIE Cupca a avut loc prezentarea monografiei date. În sală am pregătit o expoziție de cărți și materiale din ziare dedicate satului Cupca, evenimentelor și oamenilor de aici. Deoarece festivitatea respectivă a coincis și cu ziua Mondială a ocrotirii copiilor, i-am avut mai întâi pe scenă pe micuții de la instituția preșcolară Rândunica, care sub îndrumarea educatoarelor și a metodistei Maria Dugan, au prezentat un mini-concert de toată frumusețea. Grupa vocală a școlii, în frumoase costume naționale, condusă de neobosita profesoară de limbă maternă Lucica Dușceac, a prezentat mai întâi un scurt recital poetic dedicat satului natal (îndrumate de subsemnata), mai apoi câteva cântece populare dedicate Bucovinei, vetrei strămoșești. Marta Belici, una dintre cele mai talentate eleve ale școlii, a inerpretat și un cântec solo.

          În continuare a vorbit despre felul cum a adunat materialele, despre anumite perioade din viață, autorul Domețian Cucuruz. Prezent la manifestarea în cauză a fost și domnul deputat Grigore Timiș, care la rândul său, a accentuat importanța și rolul apariției unei asemenea cărți în viața unei localități. Ca amintire i-a dăruit autorului un ceas de perete, iar bibliotecii școlii un set de reviste pentru copii. Domnia sa s-a referit și la pregătirile ce trebuie să le facem pentru anul viitor când vom marca 590 de ani de la prima atestare documentară a satului Cupca. Ne-a promis sprijinul și ajutorul său la pregătirea acestui eveniment. În continuare au vorbit membri  familiei autorului, soția Elena, fiul Nicolae, fratele Valerian Cucuruz, nepoata Elena Bicer. Au luat cuvântul fiii satului, protagoniștii monografiei – cantorul Viorel Timiș, profesorul-pensionar Iancu Popescu, fostul primar Lazăr Druciuc, profesoara Lucica Dușceac ș. a.

La final primarul satului Aurel Alerguș  a înmânat două diplome din partea primăriei satului, una autorului Domețian Cucuruz, cealaltă deputatului Grigore Timiș, pentru susținerea tipăririi acestei cărți, dar și pentru aportul adus la dezvoltarea și promovarea valorilor materiale și morale ale satului natal. Asemenea diplome au primit ambii și din partea colectivului pedagogic al CIE Cupca, ele fiind înmânate de directoarea Maria Lazurca, cât și două buchete de flori pentru buna dispoziție.

          O serie de persoane au primit  monografia din partea autorului. La finalul întâlnirii invitații noștri au vizitat muzeul istoric al satului Cupca, unde se păstrează multe lucruri de valoare pentru sat și oameni. Domnul deputat Grigore Timiș, omul și patriotul care susține bisericile, muzeele și pledează pentru dezvoltarea lor, a făcut o donație bănească pentru reparații, dar și pentru păstrarea și renovarea unor exponate. Ne-a scris și câteva cuvinte în cartea de vizită. Ca directoare pe principii obștești a acestui muzeu, îi mulțumesc și pe această cale pentru generozitate, susținere și înțelegere.

          Bibliotecile din Bucovina, și nu numai, s-au îmbogățit cu o nouă carte. Sunt deja multe cărți despre Cupca, unele dedicate personalităților de aici, altele semnate de originarii din această localitate, nemaivorbind despre articolele din ziare, materialele din revista ,,Logos și Agape”  (ce apare online la Timișoara, redactor-șef Mariana Gurza), ce sunt publicate în permanență. Să dea bunul Dumnezeu ca această comoară spirituală a satului să fie dusă cu cinste mai departe.

————————-

Eleonora SCHIPOR,

profesoară superioară la CIE Cupca, membră a Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina și a Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova

 

Eleonora SCHIPOR: De ,,Ziua Mondială a Poeziei” la Cupca

O ședință a cenaclului literar LĂMÂIȚA de la CIE Cupca a avut loc chiar în incinta muzeului istoric. Aici se află expoziții permanente dedicate scriitorilor noștri atât clasici, cât și actuali – Taras Șevcenko, Mihai Eminescu, Olga Kobâleanska, Ilie Motrescu, Ion Cozmei și alții. Elevii au susținut un scurt recital poetic. Au citit versuri ale celor doi poeți pe care îi comemorăm în luna martie – Taras Șevcenko și Ion Cozmei. De asemenea ne-am aminit și de marele Eminescu, s-au citit versuri de ale regretatului nostru comământean Ilie Motrescu. La fine am dat citire câtorva creații proprii, versueri scurte, fragmente din compuneri, descrieri ale naturii. Am răsfoit ziare, reviste, buclete.

Ne-am amintit în această zi (deși facem permanent acest lucru) de regretatul nostru consătean Petre Ciobanu, omul și activistul, datorită căruia cupcenii au monografia satului de baștină. Am vorbit despre doamna scriitoare și activistă Mariana Gurza, din Timișoara, harnica doamnă, care acolo, în România, a scris mult despre domnul Petre Ciobanu, le-am arătat și creațiile mele proprii dedicate vrednicului român și patriot al baștinii, care a lăsat o urmă de neșters în amintirea sătenilor, dar și a tuturor bucovinenilor.

Nu l-am uitat nici pe un alt vrednic cupcean Vasile Plăvan, ale cărui creații au ajuns la noi, tot datorită stăruinței depuse de doamna Mariana Gurza, care niciodată nu uită de unde își are  rădăcinile. Cupcenii se pot mândri pe bună dreptate cu asemenea personalități.

——————————-

Eleonora SCHIPOR,

profesoară, conducătoarea cenaclului literar LĂMÂIȚA

Cupca, Ucraina

21 martie 2018

*În foto, membri cenaclului în incinta muzeului școlar, cu șefa cercului și președinta comitetului școlăresc Marta Belici.

Eleonora SCHIPOR: Limbă maternă – floare eternă

          De Ziua Mondială a Limbii Materne la CIE Cupca, au fost pregătite mai multe lecții și măsuri cu caracter educativ.

          Sub îndrumarea profesorilor de limbă maternă, elevii noștri au scris dictarea «Fără limbă nu poate exista popor». Au avut loc lecturi și recitaluri poetice din marii noștri înaintași M. Eminescu, V. Alecsandri, A. Mateevici, N. Stănescu, Gr. Vieru, Gh. Sion,  I. Motrescu ș. a.

          N-am uitat în această zi să-l pomenin și pe autorul monografiei satului Cupca, regretatul Petre Ciobanu din Brașov, precum și pe autorii și folcloriștii locali care și-au adus și ei contribuția la dezvoltarea limbii și culturii satului natal. Printre aceștia se numără regretații Magdalina Morar, poetă populară, Vasile Timiș, cantor al bisericii locale, cât și cei actuali.

          Pe ușile cabinetelor au fost afișate citate despre limbă ale oamenilor iluștri din toate timpurile.

       La lecțiile de limba și literatura română s-a vorbit mult despre rolul limbii materne pentru fiecare popor, despre păstrarea limbii, rolul bibliotecilor, bisericii, părinților, societății etc.

          În clasele mijlocii și mari elevii au scris compuneri sub genericul «Nemurirea din cuvânt».

          Recitaluri s-au susținut aproape în toate clasele.

          Pe parcursul săptămânii respective s-au scris și se vor scrie o serie de compuneri despre rolul limbii meterne în viața noastră. Cele mai reușite vor fi menționte cu diplome și foi de laudă.

          Cei mai activi elevi ai școlii au citit și au recitat versuri și cugetări despre limbă scrise pe steluțele simbolice.

          Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Limbă maternă – floare eternă”

Eleonora SCHIPOR: Tradiţiile vechi româneşti la Cupca

Motto:

          ”Tradiţiile vechi româneşti s-au păstrat la Cupca în pofida tuturor  restriştilor, ca într-o rezervaţie specială”.

(Petre Ciobanu)

 

Ca pretutindeni în Bucovina, la Cupca sărbătorile de iarnă încep odată cu sosirea Sfântului Nicolae. Continuă cu Anul Nou. În școală au loc tradiționalele sărbători de iarnă însoțite de tradiționalul carnaval de revelion. Mai demult în seara din ajunul Anului Nou, micii urători îşi luau clopoţeii şi umblau din casă în casă cu pluguşorul tradiţional. Puţin mai târziu, către miezul nopţii, încep să se adune unii pe la alţii pentru a-şi dori un an bun, fericit şi îmbelşugat. Rude, vecini, prieteni se adună în jurul meselor încărcate cu bucate, brazi împodobiți, cântece și scenete, programe distractive ce răsună peste tot la televizor, radio, acum și Internet. Toți își doresc sănătate, pace, fericire, realizarea dorințelor bune şi succese în toate. A doua zi, copii mici trec pe la case,  cu semănatul, vestind un an îmbelşugat.

Deosebit de frumoase şi atrăgătoare sunt la Cupca obiceiurile legate de sărbătoarea Crăciunului. Probabil, nicăieri în Bucovina nu s-a păstrat, ca aici, obiceiul de a colinda trei zile şi trei nopţi la rând. În prima seară prioritatea aparţine copiilor, care, prin frumoase colinde moştenite de la părinţi şi bunici, vestesc tuturor naşterea lui Iisus, înalţă cântări de laudă Maicii Domnului. La Cupca de obicei, colindele sunt lungi şi se cântă cam tărăgănat, însă de loc ele nu-şi pierd farmecul. Colindă şi a doua zi, adică de Sfântul Crăciun, dar mai ales adulţii. Odată cu înserarea, cete de flăcăi, însoţiți de muzicanţi (de regulă, de un acordeon, trompetă, saxofon şi tobă), o iau pe la casele unde ştiu ei că sunt fete mari, dar nu-i ocolesc nici pe alţi gospodari. În această noapte colindele răsună până hăt departe peste hotarele satului şi nu contenesc nici ziua. Fiecare simte în suflet o adevărată sărbătoare. Interesant este faptul că, la Cupca, o colindă poate să dureze o jumătate de oră, chiar mai mult. Desigur, trebuie să fii un interpret iscusit, ca să faci faţă acestei sarcini. Însă o colindă veritabilă este ascultată întotdeauna cu plăcere de preţuitorii tradiţiilor noastre populare.

Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Tradiţiile vechi româneşti la Cupca”

Eleonora SCHIPOR: Vechimea satului Cupca (fragment)

7583755…Printru-n document aparte, Alexandru  cel Bun dăruieşte boierului Ivan Cupcici, pentru deosebite merite de  vitejie, satul de pe Siretul Mic, care, într-un fel, avea să-i poarte şi numele. În acel act de danie se menţioana:  „Toate  acestea să-i fie uric cu tot venitul copiilor, nepoţilor, strănepoţilor şi răstrănepoţilor cu întregul neam a lui”. După afirmaţia cunoscutului cercetător de vechi documente  moldoveneşti, Mihai Costăchescu (1884-1953), primul Cupcici apare în analele cancelariei încă în 1422, când era logofăt şi vornic de Suceava. Acestui Cupcici, după ce i s-a dăruit satul Cupca, i se mai întăresc, la 15 iunie 1431, încă 20 de sate. Despre Ivan  Cupcici documentele vorbesc până la  anul 1434,  căruia în 1444 i se mai dau proprietate satele învecinate  Camenca şi Tomeşti. ( Tomăscu se mai numeşte şi în prezent o părticică a satului, adică un deal ce-i în hotar cu Sucevenii  şi pădurea de acolo. În vremuri mai adânci denumirea de Tomeşti a purtat-o satul  Suceveni, satul de la confluenţa Siretului cu  Sirețelul).

            Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Vechimea satului Cupca (fragment)”