Eleonora SCHIPOR: Omagierea ,,Cobzarului” ucrainean la CIE Cupca

Anual în luna martie, când marcăm ziua de naștere al marelui clasic al literaturii ucrainene T.Gh. Șevcenko, în școli, licee, biblioteci, cămine culturale, redacții, au loc diferite manifestări  – prezentări de carte, expoziții, lecturi literare, seri comemorative, întâlniri cu scriitori și ziariști etc.

          Anual la CIE Cupca au loc felurite măsuri dedicate Cobzarului ucrainean. Am relatat deja despre expozițiile de ziare, cărți, despre relatările privind traducerea operei șevcenkiene de către poetul sucevean Ion Cozmei, despre tematica lecțiilor susținute…

          Recent a avut loc un montaj-literar susținut de elevii claselor a V-a și a X-a despre viața și opera poetului. Elevii au citit și au înscenat  fragmente din viața și copilăria sa, au declamat versuri, iar elevii clasei a V-a Vasile Alerguș și Maxim Țugui au interpretat la saxofon o melodie pe versurile lui Taras Șevcenko.

          La pregătirea acestei măsuri a contribuit nemijlocit profesoara de limba și literatura ucraineană și ucrainologie, doamna Mariana Alerguș.

Sincere mulțumiri părinților acestor copii care au avut grijă de costumația lor.

Asemenea măsuri educă la elevi dragostea față de marii înaintași ai literaturii clasice, dar și cunoașterea perfectă a vieții și operei lor.

————————–

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

23 martie 2018

Eleonora SCHIPOR: Martie fără Nicolae Motrescu – In memoriam

I-a  fost dat să vină pe lume în ziua de 22  martie a unui an cam greu, 1944. Pe stil vechi  sărbătorim în această zi 40 de sfinţi.

Aşa a vrut soarta, probabil, ca tot într-o zi de primăvară să plece subit, neaşteptat, pe alt tărâm. Iată că la 18 martie, anul curent, s-au împlinit deja 10 ani de când nu-l mai avem printre noi. Nu-i mai auzim vocea cu un tembru deosebit, nu-i admirăm statura dreaptă şi ţinuta-i demnă. Profesorul, publicistul, autorul de cărţi, omul şi crăsneanul Nicolaie Motrescu a plecat într-un martie al anului 2008 spre zările albastre. A fost şi a rămas pentru totdeauna fratele mai mic al regretatului poet crăsnean Ilie Motrescu.

A fost un bun român, un mare patriot al neamului şi baştinii chiar şi în acele vremuri de restrişte, fapt pentru care a suferit toată viaţa. Alături de regretatul său frate Ştefan Motrescu, fizicianul cu suflet de poet, a ţinut făclia românismului aprinsă acolo, în Crasna lor dragă, susţinuţi şi îndemnaţi şi de ceilalţi fraţi şi unica lor soră Maria.

A reuşit să scoată (mai mult pe cheltuială proprie) în cei 64 de ani cât i-a fost hărăzit pe acest pământ 3 cărţi de valoare pentru baştina-i dragă:

„Biserica „Sfânta Treime” din Crasna”,

„Crasna Bucovinei” – publicistică,

„Crasna Bucovinei” – folclor.

La un an după neaşteptata-i dispariţie subsemnata a scos de sub tipar cartea „Ca bradul la poale de munte” în memoria şi amintirea-i luminoasă…

Profesorul, publicistul, folcloristul Nicolae Motrescu avea încă multe de spus şi de scris… dar n-a reuşit să ducă la bun sfârşit intenţiile, să-şi realizeze visele…

Aşa i-a fost hărăzit…

Pe urmă, acel lucru început de dânsul, adunarea şi selectarea folclorului crăsnean, l-a continuat, luptând cu greutăţile vieţii, draga lui soră d-na Maria Motrescu-Popescu.

Iar nouă nu ne rămâne decât să facem ceva frumos în amintirea sa, să nu uităm acea urmă de neuitat, înveşmântată în cărţi, ziare, fapte bune, activitate intensă, demnitate, curaj, profesionalizm, corectitudine, mândrie şi românism de care a dat dovadă neuitatul om şi crăsnean Nicolae Motrescu.

——————————–

Eleonora SCHIPOR

Cernăuți

22 martie 2018

Eleonora SCHIPOR: Ziua ușilor deschise la CIE Cupca

Este o tradiție stabilită de ani de zile la școala din Cupca ca profesorii ce trec atestația la diferite categorii să susțină lecții sau măsuri extrașcolare.

            Astfel, prima lecție a fost susținută în clasa a III-a, fiind o lecție de citire, iar tema Primăverii a fost bine primită în acest anotimp al renașterii. Metodele clasice, dar și cele moderne au fost îmbinate cu succes de harnica lor învățătoare, doamna Rodica Țugui. La lecție elevii au citit, au declamat, au completat fișe, au scris în caiete și la tablă, au răspuns la întrebări, au avut la dispoziție și ecranul multimedia cu imagini ale primăverii, mărțișoarelor, ghioceii, cu versuri și expresii pe tema dată.

            A doua lecție a fost o lecție de literatura ucraineană în clasa a V-a. Tema ei fiind de asemenea foarte actuală – natura în poeziile lui Taras Șevcenko. Profesoara Mariana Alerguș a folosit cele mai felurite metode clasice și moderne. Pe ecranul multimedia au fost prezentate și desene animate și versuri, care au fost comentate de elevi. Clasa a fost frumos împodobită cu portretele, cărțile, aplicațiile dedicate Cobzarului ucrainean.

            Cea de-a treia lecție a fost o lecție de algebră în clasa a IX-a  A, la care elevii au rezolvat probleme, exerciții, în scris și oral, la tablă și în caiete. Profesoara de matematică Lidia Olar a folosit de asemenea atât mijloace tehnice moderne, cât și clasice. Pe ecranul multimedia au fost prezentate imagini nu numai din domeniul matematicii, dar s-a făcut o legătură cu alte obiecte, dându-i acestu-i obiect o nuanță literară, artistică, romantică.

            Toate cele trei profesoare au folosit această legătură a obiectului dat cu alte obiecte, cu actualitatea, cu ziua de azi.

            O șezătoare dedicată vieții și operei sfătosului bunic din Humulești, Ion Creangă, au prezentat elevii cleasei a III-a sub conducerea învățătoarei lor Rodica Țugui. Sala de festivități a fost transformată într-o casă mare împodobită cu scorțare, perne brodate, cusături. Iar de pe peretele frumos împodobit ne privea pe toți Ion Creangă dintr-o fotografie frumoasă.  Elevii l-au prezentat pe Nică, pe lelea Smaranda, pe eroii personajelor din Amintiri, pe câțiva dintre eroii poveștilor lui Creangă. Un mare ajutor la pregătirea acestei șezători au acordat părinții, bunicile, care au copt și gogoși pentru toți cei prezenți în sală.

            Membri comisiei de atestare, dar și toți cei ce au asistat, au dat o înaltă apreciere bunei pregătiri a lecțiilor, cât și a șezătorii prezentate. Le mulțumim profesorilor, elevilor, părinților, tuturor celor ce au participat și au susținut atât lecțiile, dar și șezătoarea. Le dorim succese mari tuturor.

————————-

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

16 martie 2018

Eleonora SCHIPOR: Martie fără Ion Cozmei

La acest început de martie, mai bine zis la 11 martie poetul sucevean Ion Cozmei ar fi împlinit vârsta de 66 de ani. Deja al doilea an întâmpinăm un martie fără cunoscutul poet, prozator, traducător, epigramist, profesor și un bun prieten al nostru, al nord-bucovinenilor Ion Cozmei. Era prezent deseori la manifestările noastre de suflet, la Cernăuți, unde ne încânta cu poeziile sale, cu sonetele, dar și cu vocea-i solo căci poseda și o voce bună. Întotdeauna ne aducea cărți și reviste, unde atât el, cât și alți scriitori din sudul Bucovinei, dar nu numai, aveau publicat câte ceva. Era și un bun eminescolog, or, nu odată publicase materiale despre poetul nepereche al neamului, și din spusele domniei sale era chiar o rudă îndepărtată a marelui poet.

          Marea sa pasiune a fost opera Cobzarului ucrainean Taras Șevcenko. A tradus în întregime opera marelui clasic ucrainean, de mare folos fiindu-i cunoașterea limbii ucrainene, pe care o vorbea foarte bine. Studiase și făcuse cunoștință cu traducerile altor scriitori și cunoscători ai operei șevcenkiene  și studiase cu de-a-mănuntul totul despre viața și opera Cobzarului. Putea ore întregi să recite pasaje din poemele clasicului ucrainean, atât în original, cât și în traducere. Una dintre cele mai reușite, dacă nu chiar cea mai reușită traducere făcută de-a lungul anilor din opera lui Taras Șevcenko, îi aparține fără îndoială traducătorului sucevean Ion Cozmei. A reușit să scoată de sub tipar în afară de cărțile proprii de versuri, mai multe volume, care de fapt cuprind toată opera șevcenkiană. Aceste traduceri au fost și teme doctoratului pe care l-a susținut.

          Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Martie fără Ion Cozmei”

Eleonora SCHIPOR: Tradiționalul Festival Mărțișor ne-a adunat din nou la Cernăuți

Sub patronajul Societății de Cultură românească «M. Eminescu» din regiunea Cernăuți, tradiționalul festival al primăverii MĂRȚIȘOR, a ajuns la cea de-a 23-ediție.

          Palatul Tineretul Bucovinei ne-a găzduit și în acest an, ce-i drept cam geros, la festivalul primăverii, al speranței, al noului anotimp, desfășurat întotdeauna la începutul lunii martie, în zilele Mărțișorului, în preajma zilei de 8 Martie.

          Ca și în anii precedenți am avut parte de un concert de zie mari. Anul acesta el a avut o lungă durată deoarece multe colective artistice din Nordul Bucovinei, Moldova și România și-au dat concursul.

          Invitata de onoare a Festivalului a fost interpreta de muzică ușoară, poeta Camelia Florescu din România, care le finele acestul mare festival ce a durat circa 7 ore, ne-a dăruit câteva piese muzicale de valoare.

          Toți cei prezenți au fost salutați de reprezentanții puterii locale, dar și de reprezentanții Consulatului General al României la Cernauți.

          Nu voi vorbi prea mult despre colectivele ce au evoluat în fața numerosului public, căci ne-ar ocupa prea mult timp, voi spune că toate merită atenție și laudă. Aș vrea să vorbesc doar puțin despre cele două colective înfrățite, ce s-au întâlnit și de data aceasta pe scena cernăuțeană. E vorba de colectivul de liceeni din Vicovu de Sus «Ai lui Ștefan, noi oșteni», condus de inimosul profesor de religie Vasile Schipoor și de ansamblul de dansuri «Mugurel» de la căminul cultural din Pătrăuții de Jos, condus de neobositele doamne Larisa Popescu-Chedic și Natalia Balan.

          I-am avut oaspeți pe vicoveni la noi la Pătrăuții de Jos la sărbătorile de iarnă pe stil vechi (așa cum se țin la noi), iar acum cele două minunate colective s-au întâlnit alături de alte câteva zeci de colective de valoare. Vicovenii au declamat și au cântat, având în bogatul lor repertoriu versuri și cântece cu tematică felurită. Pătrăucenii, ca de obicei au dansat, or în repertoriul lor se înscriu de asemenea zeci de dansuri naționale românești specifice zonei date. Felul cum s-au prezentat cele două colective, ținuta și responsabilitatea lor, costumele naționale, dau dovadă a câta oară că sunt demni de toată lauda și aprecierea spectatorilor. Îi felicităm și le dorim succese în continuare. Le mulțumim conducătorilor lor, dar și părinților și cadrelor didactice de la cele două instituții de învățământ pentru susținere și înțelegere. Le suntem recunoscători domnilor consuli ai Consulatului general al României la Cernăuți, soților Edmond și Carmen Neagoe, care întotdeauna ne susțin și sunt prezenți de multe ori la noi la Pătrăuții de Jos.

          Pentru buna organizare și desfășurare a Festivalului «Mărțișor» aducem sincere mulțumiri conducerii Societății de Cultură românească din regiunea Cernăuți, în frunte cu domnul președinte al acestei societăți ziaristul Vasile Bâcu. Le mulțumim și tuturor românilor din țară, pentru mărțișoarele dăruite, în special Ministerului Românilor de Pretutindeni, Consulatului General al României la Cernăuți și Ligii Tineretului Român Junimea din Cernăuți, pentru efortul depus ca aceste mărțișoare să ajungă la noi toți.

          Înainte de a închea această scurtă relatare aș vrea să menționez că m-a bucurat mult faptul că l-am revăzut la festivalul nostru pe unul dintre susținătorii permanenți ai activităților noastre de-a lungul anilor, avocatul, poetul, epigramistul, sculptorul în lemn, (cel care a sculptat și chipul poetului-martir Ilie Motrescu), domnul Emil Ianuș din Horodnicu de Sus, România. Atât lui, dar și altor oaspeți mai mult sau mai puțin cunoscuți din România, inclusiv artistei Camelia Florescu, le-am dăruit câteva dintre cărțile mele proprii, în special cea dedicată Mărțișorului.

          Asemenea sărbători sunt adevărate duminici ale sufletului.

——————————–

Eleonora SCHIPOR

Cernăuți

5 martie 2018

Eleonora SCHIPOR: Maria Iliuţ-privighetoarea Carpaților

De zeci de ori am scris despre această doamnă deosebită pe paginile ziarelor noastre. O cunosc de mai mulți ani şi o văd mereu neschimbată: tânără, energică, talentată, frumoasă, blândă, îngelegătoare şi foarte bună la suflet. E vorba de privighetoarea bucovineană Maria Iliuț, doamna munților, cum o mai numim noi bucovinenii.

Ne-am cunoscut cu ani în urmă la comemorarea poetului Ilie Motrescu. Pe urmă a susţinut o serie de concerte în Bucovina, la festivaluri, jubilee, sărbători, alte date importante.

În acest timp am publicat mai multe materiale despre talentata noastră copământeană în diferite ziare şi reviste.

În 2008 am scos de sub tipar cartea „O privighetoare de munte cu nume de baladă” unde am inclus toate materialele despre renumita artistă ce au fost publicate în Bucovina, în a doua parte a cărţii am inclus mai toată „epopeia basarabeană” dedicată Mariei Iliuţ.

Drept mulţumire onorabila doamnă a susţinut în vara anului 2008 un frumos  concert în incinta căminului cultural din Pătrăuţii de Jos. Cu câțiva ani în urmă a venit din nou la Pătrăuţii de Jos cu ansamblul ei Crenguță de iederă de la Universitatea din Chişinău. Dumneaei este profesoară de folclor la această instituţie superioară de învăţământ.

În luna februarie a fiecărui an simpatica doamnă Maria Iliuţ îşi sărbătoreşte ziua de naştere. O aşteptăm  cu noi concerte, cu noi spectacole. Îi dorim sănătate deplină, energie, curaj, succese şi tot binele Pământului. Să-ţi fie viaţa ca un cântec, ca o poezie, ca o baladă… Încă mulţi ani înainte să ne încânţi cu vocea-i de privighetoare carpatină.

La mulţi şi frumoşi ani, stimată doamnă Maria Iliuţ!

Din partea tuturor bucovinenilor semnează,

 

Eleonora SCHIPOR

Pătrăuții de Jos, Ucraina

23 februarie 2018

 

         *În foto – Maria Iliuț la Pătrăuții de Jos, printre artiști și personalități bucovinene, împreună într-o zi de odihnă

Sincere felicitări, Marilena Zâgrea!

La 23 februarie anul curent și-a celebrat ziua de naștere doamna Marilena Zâgrea, directoare adjunctă la CIE Cupca, profesoară de limba și literatura română.

            Cu prilejul zilei de naștere doamna Marilena este felicitată cu multă dragoste, stimă și plăcere de părinții Ecaterina și Viorel, soțul Vitalie, fiicele Emilia-Daniela și Iustina, soacra Emilia,  sora Margareta și cumnatul Ion, copii acestora, de nași, fini, unchi, mătușe, veri și toate celelalte rude. Lor li se alătură toți prietenii, vecinii, cunoscuții, colegii de serviciu de la CIE Cupca, elevii, părinții, toți sătenii, activiștii satului.

            Draga noastră Marilena îți dorim multă-multă sănătate, fericire, succese, bucurii, împliniri, realizări, să te înconjoare prieteni adevărați, să-ți fie mereu cei dragi în preajmă și tot ce îți dorești să se împlinească. La mulți ani!

——————-

Revista ,,Logos și Agape” alături de prietenii Marilenei Zâgrea !

La Mulți și Fericți Ani !

Timișoara

23 februarie 2018

(Material primit din Cupca-Ucraina)

Eleonora SCHIPOR: Limbă maternă – floare eternă

          De Ziua Mondială a Limbii Materne la CIE Cupca, au fost pregătite mai multe lecții și măsuri cu caracter educativ.

          Sub îndrumarea profesorilor de limbă maternă, elevii noștri au scris dictarea «Fără limbă nu poate exista popor». Au avut loc lecturi și recitaluri poetice din marii noștri înaintași M. Eminescu, V. Alecsandri, A. Mateevici, N. Stănescu, Gr. Vieru, Gh. Sion,  I. Motrescu ș. a.

          N-am uitat în această zi să-l pomenin și pe autorul monografiei satului Cupca, regretatul Petre Ciobanu din Brașov, precum și pe autorii și folcloriștii locali care și-au adus și ei contribuția la dezvoltarea limbii și culturii satului natal. Printre aceștia se numără regretații Magdalina Morar, poetă populară, Vasile Timiș, cantor al bisericii locale, cât și cei actuali.

          Pe ușile cabinetelor au fost afișate citate despre limbă ale oamenilor iluștri din toate timpurile.

       La lecțiile de limba și literatura română s-a vorbit mult despre rolul limbii materne pentru fiecare popor, despre păstrarea limbii, rolul bibliotecilor, bisericii, părinților, societății etc.

          În clasele mijlocii și mari elevii au scris compuneri sub genericul «Nemurirea din cuvânt».

          Recitaluri s-au susținut aproape în toate clasele.

          Pe parcursul săptămânii respective s-au scris și se vor scrie o serie de compuneri despre rolul limbii meterne în viața noastră. Cele mai reușite vor fi menționte cu diplome și foi de laudă.

          Cei mai activi elevi ai școlii au citit și au recitat versuri și cugetări despre limbă scrise pe steluțele simbolice.

          Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Limbă maternă – floare eternă”

Eleonora SCHIPOR: Au fost comemorați eroii Maidanului

Zilele acestea la CIE Cupca au avut loc un șir de acțiuni omagiale dedicate  evenimentelor de pe Maidan.

În școala noastră este amenajat un stand cu tematica patriotică unde se află fotografia Sotniei Cerești, alte fotografii din zona OAT. Avem o serie de fotografii cu consăteanul nostru Petru Țâbuleac, maior de poliție, care s-a aflat mai multe zile în zona fierbinte a țării și cu care am avut o întâlnire în școala noastră, el a fost elevul acestei școli.

Am organizat atât în bibliotecă, muzeu, dar și pe culuarul școlii o expoziție de ziare, fotografii, reviste, broșuri pe tema respectivă. Elevul clasei a 8-a Constantin Palicârja a compus o poezie intitulată UCRAINA în limba de Stat. Împreună cu membri comitetului școlăresc am aprins lumânări și am păstrat momente de reculegere, la capelița situată nu departe de biserica locală, în memoria eroilor Sotniei Cerești, tuturor celor ce au luptat și și-au jertfit viața pe Maidan, cât și a celor ce și-au jertfit viața în zona OAT.

În sala de festivități a școlii toți elevii și profesorii au privit filmul cu acele secvențe zguduitoare din vremea evenimentelor ce deja au devenit file de istorie. Istoria scrisă cu sânge din existența Ucrainei independente.

În fiecare clasă elevii îndrumați de profesorii și învățătorii lor au aprins candele mici și toți împreună au păstrat momente de reculegere în memoria tuturor celor ce și-au pierdut viața pentru independența și libertatea Ucrainei.

Toate aceste măsuri educă la copii sentimentul patriotic, dragostea de glie, de limba și atributica țării.

––––––––––-

ELEONORA SCHIPOR,

pedagog-organizatoare la CIE Cupca, Ucraina

19 februarie 2018