Constanța – Doina SPILCA: Umbre de mugur (poeme)

Darts

 

Fulgi de nea…

pe umeri

cu umbre

pustiit sângerânde,

fulgi…

dureros

crestați

din priviri piezișe,

tăișuri obtuze,

darts-uri

de cupidon.

 

***

 

Mugur

 

Cristalul de nea

și-a dezbrăcat

umbra,

a aninat-o

corb

pe un ram

negru,

pleșuv,

și-a dat

ultima suflare

în zdrob de rouă

până

la nunta

zămislirii

de mugur.

 

***

Continue reading „Constanța – Doina SPILCA: Umbre de mugur (poeme)”

Constanța – Doina SPILCA: Amintiri temporale

Vreme

 

Lacrima rourează

viscol de frunze

în arșiță

de spiniș,

se pustiește

spre cristaluri de nea

dantelate

pe răbojul temporal,

retrospectiv…

lacrimă

în

an de destin

ori

pygmalion

biruitor?

 

 

Oracol

 

Gând explorator

spre viitor,

portal

spre emoția lunii,

ritmurile vieții,

cadențat,

patetic

printre

cununile de spini.

NU vei răzbi!

NU, vei răzbi!

Continue reading „Constanța – Doina SPILCA: Amintiri temporale”

Constanța – Doina SPILCA: Murmur autumnal (versuri)

Tomnatică solie

 

Se aude

firul de iarbă,

încă văratic,

cum izbândește

povara de lut

din destinul naturii

prin simfonie

spre iască

și vânt.

Se aude

desferecat

de sepale,

triumfătoarea corolă

în roadă,

de mâine,

brumată

de amantlâcul iernii

în divorțul verii.

 

 

Înfrigurare ruginie

 

Plouă puf de păpădie

grăbit

spre nicăieri,

în clara imagine

de amintiri solare,

înfrigurată nițel

de ruginiul

irizând de dincolo

de lacrima tremurândă

a toamnei

Continue reading „Constanța – Doina SPILCA: Murmur autumnal (versuri)”

Constanța – Doina SPILCA: Spovedanie

         M-a cuprins o deosebită înfiorare să nu devin un Icar pentru eseurile lui BEN TODICĂ, „CU BRAȚELE ARIPI”.

         Cunosc, de mulți ani, anvergura aripilor scriitorului BEN TODICĂ, copleșitor reverbatoare prin spirit, cuvânt, tunet, melancolie, verticalitate, umor…

         Sub aripile peniței, pe 350 de pagini, ocrotitor, sub harfa lui Apollo al artelor, dăltuiesc 68 de eseuri:

De ce scriu?, Cu brațele aripi, Lanțul invizibil, Hristosul limbii române sau Al doilea fiu, Limba, cuvântul și sufletul, Tineret și pastori creștini, Geneza conștientului, Notă la puterea cuvântului, Puterea cuvântului în limba română, Împușcat pentru o carte, A fi, de ce sunt?, Aprind becul și intru, Sărind coarda vieții, Anthony Hopkins, Deja vu civilizația, Jucăria, Jucăria 2, Unde sunt oamenii?, Cine suntem, unde mergem și de ce, Omul secolului, sclavul tehnologiei și al dormirii, Celula SF, Celula SF 2, Celula SF 3, Cântecul perlă a iubirii mele, Stropul, Strigoiul, vis și realitate, Oare cine sunt și ce caut aici?, Visul lucid, Dialog alb negru, Eu sunt omul muncii și faptele mele imposibil de egalat…, 2018 – Piatra de temelie a neamului, Nașterea eternității sau Cum și-a pierdut pantalonii în Japonia, Scrisoare către un frate român, Hipnoza găinilor, Prietenia întinerește, Apreciere – îndemn, Armele culturale, O lacrimă pe sânul mării sau Puterea eternității – DARUL, Despre credință (părerea unui om simplu), Regurgitarea limbajului de lemn, Despre poezie, Cămașa fudulă, Citrice, De unde eternul?, Libertatea, Continuare la libertate, Apărarea lui Eminescu, Iisus s-a cutremurat (Să calci pe urmele Lui!), Mitologiile lui Ioan Miclău, Grădinile Naționale Rhododendron din Munții Dandenongului și Festivalul cireșilor înfloriți, Violența pentru lași, Păstrăm spațiul mioritic vorbind limba română, Ecoul spațiului mioritic în exil, Nea Toduț, Nu compromite!, Privesc înainte și sper (Comentarii la războiul Israel-Gaza), Blândul înțelept, Profesorii mei din Liceul Real Oravița (seral), SOS păstrarea patrimoniului național, Ciudanovița, cetatea vocilor stinse, Sprijiniți ziarul local!, Civilizația ideologiilor, Privilegiu, Canonizare, Clipe care te urmăresc o viață, Sporească iubirea pentru valorile neamului!, O ”bucățică” de țară a murit, Câmpuri magnetice, Croazieră, Despre George Anca, S-a dus și Sava.

Spovedanii din Ciudanovița copilăriei până la Festivalul înfloririi cireșilor din Grădina Națională Rhododendron, la Madonna în show cu David Letterman, la Anthony Hopkins.

Frământări existențiale, de la spațiului mioritic la geneza conștientului, la civilizația ideologiilor.

Falii culturale, de la Eminescu la limbajul de lemn, la hipnoza găinilor, la cămășile fudule, Louis Vuitton.

Melancolic obituar, de la nenea Toduț, Sava la Sergiu Nicolaescu, la George Anca.

Ben Todică a fost și a rămas optimistul incurabil al izbăvirii spirituale, al nației, al libertății.

Stimați cititori, aprindeți becul și intrați în taina cărții, aflând cine este și ce caută aici Ben Todică și cine suntem, unde mergem și de ce?

Ben Todică, îți dedic aceste gânduri:

 

Aspirație

 

 

Nu ești tu

așa cum crezi,

ci așa cum te observ,

cum te nasc

în sinea mea.

Continue reading „Constanța – Doina SPILCA: Spovedanie”

Constanța – Doina SPILCA: Dăngănit de frică (versuri)

Deznădejde

 

O așchie s-a desprins

din astrul solar,

un fluture,

cu antene din raze de soare,

cu aripi,

corolă de idealuri.

În zborul ideației,

s-a rătăcit

între frunză

și floare de nufăr

în spumă de mâl

și întuneric,

în frica atavică

a întâlnirii cu focul.

Pârjolul era

doar…

hiperbola

unui licurici.

 

 

Dangăt lecuitor

 

Iarna-i zgribulită

în cuptorul verii,

luna sângerie s-a stins,

vârcolacii

bezmetici

în blestem teluric

țes din răcnete

molimă,

frică nocivă

ferecând sanctuare

în pojar păgânos.

Continue reading „Constanța – Doina SPILCA: Dăngănit de frică (versuri)”

Constanța – Doina SPILCA: Liniști în vrie

Liniște nefinită

 

Se aude

o stea căzătoare

rănind orizontul,

aseptic,

scăldat de sarea din mare,

audibil

e genunchiul

în iertăciune

sub mătănii de rouă,

auiește mântuirea

în zâmbetul din ochii mei,

în uguitul iubirii din inima mea.

 

***

 

Vrie

 

Spicul coacerilor

cu boabele-n vrie,

tornadă

spre moara de vânt,

măcinar

de adevăr

și dreptate,

între groază și burlesc,

făinarul candid.

 

***

 

Tenebre

 

Nocturnul smolește

peregrin,

încă din zorit,

prin pădurea întunecată a păcatelor

și atârnă în ramuri

reci,

Continue reading „Constanța – Doina SPILCA: Liniști în vrie”

Constanța – Doina SPILCA: Canon între infinit și neant (versuri)

Canon

 

Te-am rănit

cu o rază de soare,

irisul s-a zbătut

între verde și brun,

lăcrimând

cascadă-n amonte,

limpezind

sorginți pământene,

te-am rănit

cu o rază de gând

sufocând răsărișuri

de aduceri aminte,

te-am rănit

cu o vorbă

ca focul

vibrând

în sunet de adio

spre vovedenie.

 

 

Apatie

 

Himere robesc

încâlcite în haos,

par amintiri,

tragisme colombine

din matcă seacă,

le-aș răspica

între infinit și neant,

între EGO și EU,

între negru și lumină.

 

 

Iubire înstrăinată

 

Iubire,

o clipă

de sfială

te ucide,

Continue reading „Constanța – Doina SPILCA: Canon între infinit și neant (versuri)”

Constanța-Doina SPILCA: Poeme traduse în catalană de PERE BESSÓ

BOLOVĂNIȘ

 

Bolovănișul din nouri

ghilotinează raza de soare,

însângerează azuriul,

torențial

netezește circumvoluțiuni,

pietrifică

pulsații vitale,

inervează

stana de piatră

spre glezne abulice.

 

 

PEDREGAR

 

El pedregar de núvols

guillotina el raig de sol,

ensangona l’atzur,

torrencial

allisa circunvolucions,

petrifica

pulsacions vitals,

enerva

un bloc de pedra

cap als turmells abúlics.

 

***

 

 

POEM (fragment di poezia „De ce?”)

 

Bucuriile

se cuibăresc

în străfunduri

de eu,

iar …

durerile

defulează

în verb,

în rug purificator,

în țipăt,

fără ecou,

risipit în neant.

 

 

POEMA

 

Les alegries

nien

en les profunditats

del jo,

i…

els dolors

es desfullen

en el verb,

en la pira purificadora,

en el crit,

sense eco,

escampat en el no-res.

 

***

 

Pere Bessó González, poet valencian

 

Absolvent în filologie modernă de la Universitatea din Valencia, a lucrat ca profesor de gimnaziu și fost consilier al Esquerra Unida în Țara Valenciei la Consiliul Local Mislata . Valencia a participat activ la publicarea revistelor, publicațiilor și activităților de poezie, mai întâi în limba spaniolă în revista Múrice și în colecțiile Lindes Fuentearnera și apoi în limba catalană la momentul activităților Bar Arana publicațiile din La Forest d’Arana. Primele sale două poezii au fost scrise în spaniolă, Cenáculo de sombras (1975) și imagini(Lindes-Difusora de Cultura, 1976), din care a scris în limba română. De asemenea, a tradus poezii în spaniolă și catalană DH Lawrence, Rustebues, G. Apollinaire, E. Bonnefoy, E. Pound, J. Donne, Ronsard, Lowell A., G. Grass, Robert Gurney, printre altele.

Continue reading „Constanța-Doina SPILCA: Poeme traduse în catalană de PERE BESSÓ”

Constanța – Doina SPILCA: Crochiuri spre Sine

Mirabilia Sinelui

 

E puțin până departe?

E mult până aproape?

E puțin până la stele?

E mult până mai ieri?

E mult până spre Sine

și atât de puțin

spre deșertăciune!

 

 

Aspirație

 

Nu ești tu

așa cum crezi,

ci așa cum te observ,

cum te nasc

în sinea mea.

Procreez

iubire

din uri

de întuneric visceral,

lumină

din botnițe

de gânduri ucigașe,

speranțe

din colcăit de moarte

printre năpârci înveninate.

Universul

se generează în mine,

zel,

spiritual,

solar.

 

Continue reading „Constanța – Doina SPILCA: Crochiuri spre Sine”