Al. Florin ŢENE: “Cântece pentru glas și toacă “de Dorel Vișan, sau esopismul eului în trăirile sale

La o manifestare organizată de Liga Scriitorilor Români am primit de la actorul și poetul Dorel Vișan recenta sa carte”Cântece pentru glas și toacă “, apărută la Editura “Școala Ardeleană “, Cluj-Napoca, 2017.

Cartea ce se deschide cu o prefață de Tudor Dumitru Savu are coperta semnată de Ioachim Gherman având o tehnică mixtă a Îngerului păzitor de Florica Tănase, iar ilustrațiile din interior sunt ale Adrianei Grand.

Volumul apărut în condiții grafice și tipografice de excepție, având pe paginile supracopertei aprecieri semnate de Fănuș Neagu și Constantin Cubleșan, este structurat în patru cicluri consistente și trei postfețe-considerații, semnate de Romulus Vulpescu (Mai 2002 ), Diana Câmpan și Costin Tuchilă.

Cartea lui Dorel Vișan, cuprinzând 200 de poeme-psalmi, este o re-lectură, așa cum evidențiază Diana Câmpan, a propriei vieți, în care eul, prin retrăire, vibrează la trăirile clipelor de odinioară.Un fel de memoria clipei înveșnicită în versuri.Ciclul “Păcate “se deschide cu un poem dedicat în memoria soției sale Mariana, intitulat “Doamne, nu te îndepărta “, care, practic, are rezonanța unei rugăciuni către Dumnezeu: “Doamne, nu Te îndepărta de noi/ Și nu-Ți întoarce fața, Căci nu ne-ai fost/ Și nu ne ești oaspete…/Ci părinte…/Și orict de răi/ Și oricât de netrebnici ar fi copiii,/ Tatăl nu tulbură fântâna plină de lacrimi,/ A râsului lor… “

Poemele, unele ample, din primul ciclu, sunt incantații către divinitate, un “strigăt”interior pentru liniștirea eului tulburat: “Doamne, sunt convins că existi!/ În ziua necazului meu? Am strigat către Tine/ Și m-ai auzit./Sunt convins că exiști. “Acest “strigăt “interior este acea rezonanță interstelară la plecarea soției Mariana spre Înaltul Veșniciei, din poezia”De ce nu pot eu oare…? “ scrisă în iulie 1993, când “Caii-mi bat din copite/ Vărsând cumplita hrană/ Ce-i moartea, nu ovăz…// Ochiu-mi uscat mă doare,/ De ce nu pot eu oare/ O lacrimă să vărs…? “Biografia presupune și un calendar spiritual personal, pe care poetul îl respectă, și o toacă bisericească auzită de la depărtare de sufletul autorului sporește emoția lui, dar și a cititorului.

În ciclul al doilea intitulat “Voi veni cu fluxul “poetul realizează o cartografie a trăirilor printr-un lirism și un calendar care nu e doar al aducerilor aminte, dar și al cosmosului, divinității și al civilizației. Poemul care dă și titlul ciclului, scris în amintirea părinților, este o pânză policromă și polifonică a unei monografii de viață ce se colorează în nuanțe nostalgice, după o regulă care ajunge până la ritualic, și poetul e meritos atunci când face etnografie în “Semănătorul “, realizând un paralelism între Dumnezeu ca Mare Semănător și țăranul nostru, precum George Coșbuc, sau Ion Pillat,zugrăvind imperisabilul unei populații, numită țărani, într-un poem dedicat Divinității:”Eu cred…/ Că Marele Semănător/ Precum țăranul în proaspătul ogor-/ Cu dragoste și stăruință/ A aruncat/ În fiecare din noi/ Câte-o sămânță “

De aici și până la sentimentul de reprezentativitate e doar un pas și poetul se închipuie oștean ( Aștept brumatele zori) cu o delegație eponimă, un OM ce-și pune întrebări (Cine ești tu? ), fără să aștepte răspuns, apt să facă toate cele ale lumii lui și, de asemenea, să le cânte: “N-are rost să te formalizezi,/ Spune-mi pe nume, simplu: Iov…/ Nu, nu sunt din Huz, bine-nțeles/ Nu sunt ales…/ Am folosit numai simbolul,/ Afurisitul…”dușmanul- “ La cei ce-am făcut bine/ Privirile li-s grele( )“( IOV.)

Continue reading „Al. Florin ŢENE: “Cântece pentru glas și toacă “de Dorel Vișan, sau esopismul eului în trăirile sale” →

Al. Florin ŢENE: Moartea – idei ale fragilității umane în analiza Cristinei Bogdan

Cartea primită de la cadrul universitar Cristina Bogdan din Capitală, având ca titlu „MOARTEA și lumea românească premodernă-discursuri întretăiate„ apărută la Editura Universității din București, este un studiu aprofundat despre Moarte, care este o trecere a materiei din starea vie în altă stare, redată de lumea românească premodernă și înveșnicită în iconografia bisericească, jurnale, mentalități, scrisori. obiceiuri funerare ale coreligionarilor, inclusiv în arta murală etc.

În rândurile care urmează nu am să fac o analiză aprofundată exhaustivă a cărții ce are referenți științifici de primă mărime, precum profesorii universitari dr. Eugen Negrici, dr.Toader Nicoară și cercetătorul științific Andi Mihalache de la Institutul “A.D. Xenopol “ al Academiei Române din Iași, ci mă voi rezuma la o prezentare schematică, de îndrumare a cititorilor.

Pe ultima copertă sunt publicate trei aliniate semnate de Cătălina Velculescu, care, printre altele, scrie:”Cristina Bogdan gândește însă lumea europeană ca un întreg și cultura ca un tot unitar, în care artele vizuale și artele cuvântului nu trăiesc în sfere separate, ci dau glas, fiecare cu instrumentul ei, felului la care oamenii își duc și își reprezintă existența. “

Coperta și grafica sunt semnate de Ana Breiner și fotografiile realizate de Corina Bogdan.

Cartea este structurată în șapte capitole . Fiecare capitol conține una sau mai multe subdiviziuni în care analizează aspectele unui “dat”de Dumnezeu, sau cum ar zice evoluționiștii, trecerea omului de la materia vie la cea moartă și ceremonialul acesta reprezentat în obiceiuri, superstiții și în pictura bisericească.Volumul se închide cu Capitolele VIII.Post scriptum, IX.Catalog al reprezentărilor morții în iconografia din Țara Românească și X. Bibliografie selectivă.

Încă de la început, autoarea așează analiza sa în contextul disciplinei științifice, început în secolul trecut, la îndemnul lui Lucian Febvre, un istoric modernist francez, ce a stârnit curiozitatea cercetătorilor să analizeze această temă. Opera acestui savant-filozof, este de o extraordinară varietate cuprinzând probleme teoretice ale istoriei, studii de istorie a civilizațiilor, a instituțiilor, a mentalităților, istoria religiilor, ce l-a influențat și pe Mircea Eliade, și probleme de istorie economică și socială. Adversar al istoriei politice tradiționale a promovat o istorie împotriva evenimentului, axată pe marile probleme ale civilizației și având permanent în centrul ei omul. Formula lui Febvre “omul măsura istoriei, singura sa măsură, mai mult, rațiunea sa de a fi” a schimbat metodologic abordările în istorie. Inspirat, probabil, de zicerea filosofului grec Protagoras din Abdera care spunea că “omul este măsura tuturor lucrurilor. “

În primul capitol, Cristina Bogdan, plonjează într-o analiză a pionieratului acestor probleme, folosind un bogat aparat bibliografic prin care a lărgit considerabil suprafața investigaților ce au condus la “apariția unor clasificări”, ce au structurat “o tipologie a comportamentelor și sensibilităților colective în fața morții. “

Philippe Aries scria în “Moartea sălbatică “la pagina 244, că revoluția și înțelegerea sentimentelor omului a declanșat în perioada romantică europeană, romantismul, care a fost o mișcare artistică, literară și intelectuală apărută în Europa pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, atingând apogeul pe la începutul anilor 1800. În mare parte, romantismul a fost o reacție împotriva Revoluției Industriale, cât și împotriva normelor politice și sociale ale Iluminismului. Romantismul a influențat artele vizuale, literatura și muzica, dar de asemenea a avut un impact și asupra istoriografiei, educației și istoriei naturale (științele naturii).a translatat observația de pe ” moartea sinelui” pe ”moartea celuilalt”.

Moartea survenită în urma unor calamități în Țara Românească este abordată prin optica lui Pierre Chaunu, pe care autoarea îl parafrazează, subliniind că moartea vine la Paris așa cum vine și în Țara Românească.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Moartea – idei ale fragilității umane în analiza Cristinei Bogdan” →

Victor ROȘIANU: Fructuos schimb de experiență între filialele Cluj și Iași ale Ligii Scriitorilor Români

În dimineața zilei de 20 septembrie a.c. în ambianța modernă a cinematografului “Mărăști “din Cluj-Napoca, a avut loc o bogată activitate culturală realizată de scriitorii filialelor Iași și Cluj ai Ligii Scriitorilor Români.

Manifestarea a fost deschisă de scriitorul Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor, care le-a urat bun venit pe meleagurile lui Blaga celor sosiți din capitala Moldovei, unde se mai aud pașii lui Eminescu..Prezentatorul, a subliniat faptul că suntem presați de timp datorită programului încărcat, exmplificând cu un aforism de Sfântul Augustin”Ce este deci timpul? Dacă nimeni nu mă întreabă, știu ce este. Dacă cineva mă întreabă, nu știu ce să-i răspund. “ A mulțumit domnului dr.Ionuț Țene, șeful biroului Învățământ, Cultură și Culte, din cadrul Primăriei clujene pentru prezența sa la manifestarea noastră.Apoi, într-un medalion literar, a făcut o scurtă prezentare biografică celebrului actor și poet Dorel Vișan, prezent pe scena cinematografului alături de Al.Florin Țene, care în scurta sa prezentare a dat glas unui citate din Hamlet către Polonius: “Domnul meu,te vei asigura că actorii sunt bine tratați? Ascultă, să nu le lipsească nimic, căci ei sunt adevărații cronicari ai vremurilor noastre. E de ales un epitaph defăimător după ce mori , decât să fii bârfit de ei cât încă ești în viață.“

În continuare a vorbit actorul Dorel Vișan despre epidemia prin care trece omenirea, a făcut o amplă incursiune în amintirile dânsului despre călătoriile pe care le-a făcut în alte țări, vorbind despre tradițiile, obiceiurile și etnologia altor popoare din Asia.La rugămintea domnulu președinte al Ligii Scriitorilor poetul Dorel Vișan a vorbit și despre cartea sa “Cântece pentru glas și toacă.“Recitând un poem.S-au făcut schimburi de cărți cu autografe.

În acest context, Al.Florin Țene a înmânat Diploma “Virtutea Literară “ scriitoarei Corina Matei Gherman și “ Diploma” pentru volumul premiat, pe anul 2019 al scriitorului Calistrat Robu.

În partea a doua, coordonarea ședinței a fost preluată de Dan Teodorescu, președintele filialei Iași al Ligii Scriitorilor și de Corina Matei Gherman, secretar general al filialei Iași. Aceștia au oferit “Diplome” pentru activitatea depusă în slujba culturii române următorilor scriitori: Lucia Elena Locusteanu, Maria Someșean, Gavril Moisa, Antonia Bodea, Titina Nica Țene, Ruxandra Benea și Al.Florin Țene.

În continuare, Dan Teodorescu a lansat voluminosul volum de publicistică „Ieșiți din casă! „,apoi a invitat să vorbească despre cărțile lor pe următorii scriitori ieșeni:Ilie Serediuc, Corina Matei-Gherman, Maria Lupu, Anastasia Gârneață, Ioan Hodaș, Silvia Hodaș, Romeo Romila, Dan Teodorescu, Ioan Mugurela Sasu și Ioan Vârlan care a și filmat întreaga acțiune.Remarcăm epigramele lui Ioan Hodaș, viu aplaudate de cei prezenți.

În partea a treia a programului au vorbit despre cărțile lor scriitorii clujeni: Lucia-Elena Locusteanu, Maria Someșan și Al.Florin Țene.Iar Gavril Moisa a susținut un micro-recital de epigrame mult gustate de auditoriu.

Istoricul și scriitorul dr.Ionuț Țene a mulțumit din partea Primăriei Cluj pentru interesanta activitate culturală, remarcând cartea monografică a domnului Ilie Serediuc, despre activitățile inginerilor și muncitorilor români în Irak. A recomandat ca astfel de schimburi culturale să se organizeze și cu alte filiale din Timișoara, Baia Mare, Rm.Vâlcea, Brașov etc.

În încheiere, președintele național al Ligii Scriitorilor le-a mulțumit celor prezenți pentru activitatea lor în slujba culturii române, spunând că o carte bună îți lungește existența, iar o carte proastă te face să meditezi la acest lucru.

În continuare membrii Filialei Iași au plecat să viziteze Mănăstirea Nicula și să aducă un pios omagiu poetului Ioan Alexandru la mormântul acestuia, apoi s-au întors la Cluj, vizitând obiectivele istorice și muzeistice din Capitala Ardealului.

———————–

Victor Roșianu

Cluj-Napoca, septembrie 2020

Victor ROȘIANU: Schimb de experiență între filialele Cluj și Iași Nord-Este ale Ligii Scriitorilor

Duminică, 20 septembrie a.c, ora 9. are loc la Cinematograful “Mărăști”din Cluj-Napoca schimbul de experiență dintre cele două filiale ale Ligii Scriitorilor Români.

În cadrul manifestării, coordonată de Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor, vor lansa cărți scriitorii Dan Teodorescu, Gavril Moisa, Corina Matei Gherman, dr.Ionuț Țene, Lucia Elena Lodusteanu etc.

Din echipa oaspeților vor participa: Dan Teodorescu – președintele Filialei Nord-Est Iași, Ilie Serediuc – vicepresedinte, Corina Matei-Gherman – secretar general, Maria Lupu, Anastasia Gârneață, Ioan Hodaș, Silvia Hodaș, Romeo Romila,Ioan Vârlan (sef de comisie foto-video), și parteneri permanenti, care vin și ajută filiala ieșeană la evenimentele pe care le organizează: Ioan Mugurel Sasu (scriitor, membru UZPR, din Vama – Suceava), Mihaela Berari (pictor), Maria Teodorescu (inginer chimist), Emilian Frăsinescu (inginer mecanic), Brândușa Frâsinescu (inginer chimist) și Carmen Elena Dobru (medic).

De la filiala Cluj a Ligii Scriitorilor vor participa, Al.Florin Țene, Gavril Moisa, secretar general, dr.Ionuț Țene, vicepreședinte, șef birou învățământ, cultură, religie din partea Primăriei Cluj-Napoca, Iulian Patca, președintele filialei Cluj al Ligii Scriitorilor, Lucia Elena Locusteanu, Antonia Bodea, Liliana Derevici, Maria Someșan, Ruxandra Benea etc.

După această acțiune colegii ieșeni vor vizita obiectivele turistice, culturale și muzeistice din oraș, inclusiv Mănăstirea Nicula.

––––––––

Victor Roșianu

Cluj-Napoca, septembrie 2020

Al. Florin ŢENE: Aduceri aminte – Primul roman citit de mine în copilărie a fost “ Zvetlana“de Octav Dessila

-125 de ani de la naștere-

În mica bibliotecă a părinților mei, pe lângă Biblie, broșura Prohodul, cărți de economie ale lui tata, și alte câteva cărți de Gib I.Mihăescu, se afla și roamnul “Zvetlana “ de Octav Dessila. Această carte o am și acum, după ce am desfințat câteva biblioteci, unele cu mii de volume, pe care le-am avut, datorită mutării noastre din Drăgășani, Baia Mare, Tarna Mare și Cluj-Napoca. Acest roman l-am citit la vârsta de 12 ani.A fost primul meu roman citit, după care au urmat cele al lui Gib I. Mihăescu, și încă alte mii de romane până în prezent.

Pe atunci nu știam mare lucru despre autorul cărții, însă acum, după atâția amar de ani, mi-am adus aminte despre acest autor când se împlinesc 125 de ani de la naștere.Drept mulțumire pentru prima carte a sa pe care am citit-o am scris acest articol.

DESSILA Octav, s-a născut la 4 dec. 1895, Bucuresti și moare la 29 iul. 1976 în București. A fost prozator si dramaturg.

Părinții săi au fost Iorgu Dessila, functionar la CFR, si Aristița (n. Gheorghiu).

A absolvit prima promotie a Liceului Militar de la Mânăstirea Dealu cu grad de ofițer.

Debuteaza editorial cu romanul “Dragomir Valahul” apărut în 1927 pe când împlinise 32 de ani, a urmat, apoi “Zvetlana” (1930), “București, orașul prăbușirilor” (1930), ‘Neastâmpăr’ (1934), “Turba” (1936), “Cartea cu minciuni” (1936), “Două chemări” (l-D”, 1936), “Iubim” (I-III, 1941 -l943), “Porti fără număr” (I-II, 1946). A scris si teatru (Un om care dă palme vieții, 1938; Mihai Viteazul, în 1967. A fost membru al Societății Scriitorilor Români (193l-l948) si al Uniunii Scriitorilor (din 1967). A primit Premiul Soc. Scriitorilor Români (1935); Premiul „I. Al. Bratescu-Voinesti” al Academiei. (1937).
Trilogia “Iubim” (194l-l943) urmează și încheie succesul de public al romanelor sale.

Între cele două războaie mondiale era un scriitor foarte citit, alături de roamenle lui Cezar Petrescu.

Scriam într-un eseu că, de-alungul timpului, cărțile au o mișcare secretă pe rafturile bibliotecilor.Această mișcare se datorează schimbării gustului cititorilor, sistemului politic și a evoluției civilizației.

Republicarea ei intr-o ediție revăzută (1970) nu reușește să învie nici măcar atenția cititorilor amatori de asemenea romane, ci confirmă caracterul caduc al producției sale literare.

De la Neastimpar (1934) la Iubim (I-III, 194l-l943), autorul a trecut prin dublul comandament al vârstei personale și al comenzii sociale. Dacă în primul roman (ca si in Turba, 1936, de altfel) iubirea este înțeleasa ca o rezultantă a senzualității trăite și etalate, în celalalt, iubirea se încarcă de „spiritualitate”, dar în ambele atitudinea este excesivă. Și, pentru ca schimbarea să nu treacă ne observată, povestitorul impreuna cu personajele ciclului Iubim (I inceput de viata, II Sfirsit de viata, III Uitam prea repede) dezicerea cu un pueril si neverosimil orgoliu de orice chemare a singelui, fie ca este vorba de un boier îmbătrânit în chefuri – și atunci lucrurile se lămuresc -, fie ca la mijloc se află adolescente pline de calităti, la care teoriile iubirii ascetice devin cel putin bizare. Continue reading „Al. Florin ŢENE: Aduceri aminte – Primul roman citit de mine în copilărie a fost “ Zvetlana“de Octav Dessila” →

Andrada Victoria DIACONESCU: Ediția a VIII-a a Festivalului Limbii Române

În organizarea revistei internaționale STARPRESS și sub egida Ligii Scriitorilor, Epidemia Coronavirus 19 nu a împiedicat sărbătorirea Limbii Române! Lansarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ – STARPRESS – în anul coronavirusului, 2020 / Ligya Diaconescu

Chiar dacă starea de alertă cauzată de pandemie nu a permis un eveniment de anvergură, în acest an, Ziua Limbii Române a fost totuși marcată la poale de Făgăraș, Sâmbătă de Sus, în aer liber, într-o acțiune culturală organizată de Ligya Diaconescu, prin Revista sa, STARPRESS, în colaborare și sub egida Ligii Scriitorilor Români, condusă de președintele Al. Florin Țene, respectând toate regulile impuse și distanțarea socială.

Ediția a Vlll-a a Festivalului Limbii Române ar fi trebuit să se desfășoare cu peste 150 de oameni de cultură, ca în fiecare an, începând din 2013, când scriitoarea, jurnalista Ligya Diaconescu, director al al Revistei Internaționale STARPRESS (româno-canado-americană) a organizat, secondată de președintele Ligii Scriitorilor Români, scriitorul Al. Florin Țene, această minunată sărbătoare, devenită festival, pe parcursul a patru zile, la Sfinx (în Bucegi, împreună cu regretatul om de cultură Corneliu Leu), apoi la Jupiter, Rm.Vâlcea, Sâmbăta de Sus, Moneasa, Horezu și Olănești.

Ediția a Vlll-a a Zilei Limbii Române s-a sărbătorit, într-o atmosferă românească de mare suflet, printr-un festival ce a avut loc în zilele de 30-31 august, 1-2 septembrie 2020, la casa de vacanță a soților – scriitoarei Mariana Popa și Ovidiu Popa, distinși organizatori de evenimente de sulflet, care ne-au sprijinit și în organizarea Zilei Limbii Române din 2014 la Mănăstirea (Academia Sâmbătă de Sus), și în organizarea Festivalului Primăverii de la Brașov în anul 2019, (în acest an nemaiputandu-se organiza din cauza pandemiei, izolării). Soțîi Popa ne-au găzduit în proprietate privată a domniilor lor, de la poalele Făgărașilor pe Valea Viștei, numită Viștișoara, în apropiere, (la 3 km) de Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Întâmpinați într-o atmosferă sărbătorească cu tricolorul la intrare fluturând, într-o grădina plină de flori zâmbitoare, în culori de nedescris, cu mese distanțate (programate pe grupri ) dar într-o apropiere sufletească și vibrație de nedescris, cu inimile bătând la unison, gazdele noastre ne-au “răsfățat” făcându-ne să dorim toți cei 11 „adunați “acolo să rămânem și cu sufletul și cu trupul în acel minunat loc, la acești oameni deosebiți.

Prezența oaspeților s-a făcut în 30 august, cu bucuria revederii. Sărbătorirea Zilei Limbii Române a început in 31 august la ora 11,00, ca în fiecare an, în mângâierea razelor soarelui, mirosul îmbietor al florilor și adierea brazilor pe care i-am asemănat cu bravi eroi, vânjosi și frumoși.

Gazda noastră, scriitoarea Mariana Popa, redactor-șef cultural al Revistei STARPRESS, membru al Ligii Scriitorilor Români, secțiunea română a rostit un cuvânt de bun sosit, vorbind despre această sărbătoare deosebită, pandemie și bucuria de a ne revedea, chiar și în aceste condițîi de alerta. A vorbit și despre inimoasa organizatoare Ligya Diaconescu, vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, „Doamna Limbii Române’’ numită așa de scriitorul Al. Florin Țene, și ”Doamna Sufletului Românesc” numită astfel de istoricul George Rotaru, dar și despre colaborarea cu Liga Scriitorilor și renumitul om de cultură, președintele L.S.R. Al. Florin Țene, care neputând participa la această ediție a festivalului – și exprimându-și regretul, fiind prima la care nu a participat a transmis un mesaj emoționant.

A urmat Ligya Diaconescu care a prezentat programul manifestării, al festivalului, oamenii de cultură prezenți, reușind și de această dată să fie înconjurată de valoroși oameni de cultură, cuprinzând cam toate secțiunile, deși în număr mic : poezie, proză, epigrame, călătorii, muzică ușoară, pricesne, romanțe.

A vorbit despre mesajele primite din întreaga lume și regretul scriitorilor care au participat la sărbătoarea noastră în anii precedenti că nu au mai putu fi prezenți în acest an, inclusiv cei de peste hotare, Melania Rusu Caragioiu, din Montreal – redactorul-șef al Revistei STARPRESS Canada, Mary Smith / New York – redactorul-șef al Revistei STARPRESS – USA, Adalbet Gyuris, Germania, Maria Giurgiu – Italia, Ionela Flood – Marea Britanie, Elena Buică / Totonto, Canada, Virgil Ciuca / USA, Miriam Nadia Dabău/ Paris / Franța, Ovidiu și Elena Jucan din Cluj etc.

Continue reading „Andrada Victoria DIACONESCU: Ediția a VIII-a a Festivalului Limbii Române” →

Liliana DEREVICI: SFINȚII ÎNCHISORILOR” prezentare la „Șezătoarea literară” ținută la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” -6 septembrie 2020

Sub coordonarea părintelui IOAN RAZA, astăzi 6 septembrie la Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” s-a desfășurat „Șezătoarea literară” cu tema „SFINȚII ÎNCHISORILOR”, având ca invitați speciali pe scriitorii LUCIA ELENA LOCUSTEANU și AL. FLORIN ŢENE, președintele național al Ligii Scriitorilor. După cuvântul de introducere al părintelui, doamna LILIANA DEREVICI a creionat viețile și activitatea literară a celor doi invitați, personalități de seamă ale Clujului, iar în privința scriitorului Al.Florin Țene cunoscut în țară și pe mapamond. care promovează cultura română în străinătate prin strălucita lui creație literară. Au fost evidențiate profesionalismul dar și delicatețea scriitoarei LUCIA ELENA LOCUSTEANU, poetă, critic literar, eseistă care cultivă valorile morale pentru adevăr și artă. Iar scriitorului AL. FLORIN ŢENE i-au fost remarcate talentul vulcanic și neliniștit, personalitatea complexă și prolificitatea scrierilor sale. Ambii sunt deținători a numeroase distincții, medalii și premii interne și internaționale, prezenți în dicționare și antologii.

A urmat expunerea doamnei LUCIA ELENA LOCUSTEANU care a vorbit despre cartea sa „Și-au purtat cu demnitate crucea” relatând despre destinul socrului său, preotul Titus Locusteanu care a fost un martir al închisorilor, privat de libertate, executând 6 ani de închisoare, nevinovat fiind.

„Pat de lumină țărâna le fie făclie aprinsă!”

„A nins peste ei petale de clipe

Iar clipa-i de-acum pentru ei veșnicie!

O caldă lumină le fie țărâna

Și flori să răsară din sufletul lor!”

„Iar noi să ne ducem povara luminii

Arzând ca o torță sub ploaie de flori!”

FLORIN ŢENE, scriitor polivalent având la activ 84 de cărți de poezie, romane, critică literară și eseu în monografia „Întoarcerea din cruciadă”evocă viața poetului Radu Gyr, între realitate și poveste. Poetul Radu Gyr, pentru derapajele sale politice de extremă dreaptă din perioada interbelică a plătit cu ani grei de pușcărie și o condamnare la moarte. Au fost recitate poeziile „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”pentru care poetul a fost condamnat și „Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă”.

Radu Gyr , un mare poet care a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generații, un munte de suferință, de demnitate și de disperare, acesta este Radu Gyr. El a cântat jalea dar și credința neamului său, poezia sa fiind o frescă a acestei epoci. A compus zeci de mii de versuri, fără a le scrie ci memorându-le, căci în temniță nu se permitea scrisul nici cititul. Poezia sa în cătușe este profund creștină, națională se umană, descriind cruda realitate.

“Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist și ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El, în celulă
Și-l făcea mai înalt și mai trist. »

Întreaga prezentare a fost moderată cu profesionalism de către doamna TEODORA JURMA, poetă și scriitoare, care a adus completări binevenite, recitând din poeziile sale. Au luat cuvântul și alte persoane participante la șezătoare, punând în discuție tema abordată.

În final părintele IOAN RAZA, talentat în ale scrierii după rugăciunea de încheiere a mulțumit oaspeților prezenți, invitându-i să mai revină în cadrul șezătorii noastre.

Liliana Derevici

Victor ROȘIANU: Scriitorul și ziaristul Al.Florin Țene invitat la șezătoarea culturală “Sfinții închisorilor “

Duminică, 6 sePtembrie, la ora 16, la Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci “ din Cluj-Napoca, str.Plopilor nr.46, preot Paroh Gavril Vârva, în coordonare preotului Ioan-Emilian Raza, are loc șezătoarea culturală “Sfinții închisorilor “. În cadrul șezătoarei vor participa scriitorii Lucia Elena Locusteanu și Al.Florin Țene. care vor vorbi despre poetul Radu Gyr și Locusteanu Titus.

Al Florin Țene prezintă romanul său “Întoarcerea din cruciadă-viața scriitorului Radu Gyr între realitate și poveste“, apărut în anul acesta.

Despre viața și activitatea scriitorului Al.Florin Țene vorbește Liliana Derevici.

Scriitoarea Lucia-Elena Locusteanu vorbește despre socru domniei sale Locusteanu Titus care a fost condamnat 10 ani pentru o carte bisericească pe care a scris-o.

Victor ROȘIANU

Al. Florin ŢENE: Drumul de la cronicari la profesionalismul ziariștilor din UZPR condusă de “vocea de aur “ Doru Dinu Glăvan

Scriam mai de mult că istoria profesiunii de ziarist a început pe teritoriul celor trei principate românești încă din perioada cronicarilor, și chiar de mai înainte, de la Învățăturile către fiul său Teodosie, scrise în slavonă de voievodul muntean Neagoe Basarab.

De atunci și până astăzi Istria jurnalismului de la noi a avut o evoluție sinoidală și rectilinium.Despre această istorie a jurnalismului am scris în cartea “Orcice călimară poate să devină un vezuviu “, apărut anul trecut.

Făcând o retrospectivă a acestei istorii, comparând activitatea UZPR din ultimii cinci ani, de când este condusă de președintele Doru Dinu Glăvan, am constatat că organizația noastră, prin activitățile întreprinse este net superioară multiplelor de organizații de același profil din istoria profesiunii noastre. Iar dacă fac o mica analiză comparativă cu alte organizații ce adună în jurul lor creatori, UZPR se află pe o treaptă net superioară.

De când a fost ales în fruntea UZPR, “vocea de aur “ pe care o ascultam cu mare plăcere la Radio România, care mă făcea să “văd” numeroasele competiții sportive. prin cuvintele rostite, de vocea caldă și alertă a domnului Doru Dinu Glăvan, UZPR a căpătat statutul de Organizație non-profit de utilitate publică. Cunosc o parte din zbaterea și efortul acestui mare profesionist, ca noi să beneficiem de o indemnizație pentru munca de creație și jurnalism de-o viață întreagă.La un moment dat, pentru a sprijini această inițiativă a domnului președinde, am scris un amplu eseu despre rolul ziaristului ca scriitor și creator, cu exemple din literatura română, în care arătam că majoritatea scriitorilor noștri au început ca ziariști, că jurnalismul este o muncă de creație.Eseu pe care l-am trimis Parlamentului României.

În ultimii cinci ani de când este președinte Doru Dinu Glăvan, organizația noastră editează, mai multe publicații, printre care interesanta revistă CERTITUIDINEA, a deschis siteul UZPR la care colaborează o mulțime de colegi.

Întâlnirile cu ziariștii din toată țara, au condus la organizarea de de filiale ale UZPR, în care ziariștii profesioniști activează, inițiind multiple activități culturale, lansări de carte. Aceste filiale editaează antologii, publicații și ziare în parteneriat, uneori, cu alte organizații culturale, cum ar fi Liga Scriitorilor Români. Toate acestea se datorează domnului Doru Dinu Glăvan care ani la rând a colindat întreaga țară, înființând aceste filiale și promovând etica și spiritul libertății cuvântului.Președintele UZPR este un adevărat promotor cultural, un îndrumător al tinerilor jurnaliști, încât UZPR a devenit o adevărată academie a jurnalismului. Astfel că, așa cum spunea Friedrik-Wilhem Nietzsche, aceasă școală a jurnalismului promovează zicerea filozofului: “Nimic nu e mai de preț și mai rar decât cinstea. “ Nu de puține ori Doru Dinu Glăvan în cuvântările sale, așa cum a fost și cea de la Cluj, promovează faptul că informația este “arma “ invicibilă a democrației.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Drumul de la cronicari la profesionalismul ziariștilor din UZPR condusă de “vocea de aur “ Doru Dinu Glăvan” →

Al. Florin ŢENE: GLORIE LIMBII ROMÂNE

GLORIE LIMBII ROMÂNE

Mi-e dat să-mi rostesc gândurile

să visez

în Limba Română,

fiecare cuvânt un fagure,

ca mierea luminii în degetarul macilor,

ca vârsta arborilor în cercuri,

în fiecare din ele trudeşte un străbun,

veghează o baladă.

Patria Limbii Române e Istoria

acestor plaiuri păscute de Mioriţa,

modelate de doine

şi fiecare cuvânt al ei a fost cioplit

cu grijă

la izvoarele dorului.

Ea nu poate fi mutată,

cum nu se poate înstrăina fântâna

de izvoare.

Am spart coaja de nucă

a cuvântului şi peste înţelesuri am dat

de bine, dulci ca mierea,de ducă

şi ură,

avea gust de zgură

dar şi de păcat,

simţeam eminesciană vibraţie,

înţelepciunea lui Pann din gură în gură

era în sămânţa gata de germinaţie.

Am spart coaja seminţei cuvântului

şi-am dat peste altă sămânţă,

un alt înţeles, o altă cărare,

o altă speranţă,

o clanţă

pentru o altă,

o altă…

până rămâne

măduva Limbii Române.

În fiecare cuvânt e un oier,

un ţăran

care face holda să cânte

imnurile acestui pământ

scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente

ale brazdelor.

Rostiţi un cuvânt în limba noastră

şi veţi simţi

şi gustul mierii

şi vânturile veacurilor

şi mirosul câmpiilor.

Rostiţi un cuvânt în Limba Română

şi veţi auzi

mângâierile mamei

şi vorbele tatei grele ca piatra

din temelia casei.

Ascultaţi un ţăran vorbind ogorului

şi veţi vedea cum trec cuvintele

din hrisoave în versurile eminesciene

precum ploaia în rădăcini.

Aceasta este eternitatea ei,

gloria ei

de a fi mereu

ca frunzele pe o cetină seculară.

–––––––––––––-

Al Florin ŢENE

Cluj-Napoca

31 August 2013

(de Ziua Limbii Române)