Zilele acestea un grup de intelectuali din raionul Hliboca au efectuat un scurt pelerinaj pe la câteva mănăstiri frumoase din zona Sucevei.

    Printre pelerini s-au aflat români și ucraineni, profesori, lucrători din sfera culturii și fondului de pensie.

     Unele dintre doamne nu fusese de mulți ani pe la locurile sfinte.

      Primul popas l-am făcut ca întotdeauna la frumoasa mănăstire Putna, locul cel mai drag pentru mine pe pământ. Părintele Isac, amabil ca întotdeauna, a avut grijă de cazarea noastră, de trapeză, de aflarea noastră aici. Cu plăcere i-am adus o copie a materialului publicat la finele verii în ziarul „Zorile Bucovinei” despre resfințirea bisericii din Pătrăuții de Jos, unde a fost prezent și starețul mănăstirii, Arhimandritul Mechisedec, care a oficiat și serviciul divin alături de Mitropolitul Melchisedec.

            După ce seara am admirat la lumina lunii crucea din dealul mănăstirii, luminată și măreață, după ce am înoptat în hotelul mănăstirii, dimineața ne-am dus la sfânta slujbă, am luat și binecuvântarea preotului ce a oficiat alături de alți cîțiva preoți și serviciul divin. Pe urmă am vizitat mănăstirea, noua biserică cu moaștele celor cinci  sfinți putneni,  mitropilitul Iacob Putneanul, Arsenie Putneanul, Sila, Natan și Paisie. De asemenea am vizitat muzeul mănăstirii cu podoabele bisericești și domnești, icoane și vase de valoare. Deoarece printre noi se aflau și directori de muzeie, vizitarea unui asemenea obiectiv cultural, este un lucru important.

            Ne-am urcat și pe vârful unde se află mica bisericuță de lemn a mănăstirii. Din magazinul bisericesc am procurat lucruri sfințite spre amintire, sau pentru a le dărui celor dragi.

          Cu nostalgie lăsăm în urmă  „Ierusalimul neamului românesc” cum l-a numit marele Eminescu, admirându-i și bustul din curtea mănăstirii. Aici, la acest loc binecuvântat de Dumnezeu, ei parcă se întâlnesc, pentru a păși prin timp, spațiu și istoria noastră, cei doi mari, poate cei mai mari oameni ai neamului nostru.

         Ne îndreptăm spre o altă mănăstire, aflată în vecinătatea Putnei, mănăstirea Sihăstria Putnei. Aici ne întâmpină noua biserică, mi se pare că unica din toată România, purtând numele sfântului Serafim de la Sarov. Ne închinăm, aprindem lumânări și în vechea biserică. După o scurtă vizită pe la magazinul bisericesc, ne îndreptăm spre Izvorul Tămăduirii, unde curg trei izvoare de fapt, al celor trei sfinți: Sila, Natan și Paisie. În sticluțe ne luăm apă de la toate cele trei izvoare, apă, care tămăduiește boli, și este foarte de folos pentru sănătate.

  De aici, plecăm direct spre Chilia sfântului Daniil Sihastrul, loc turistic vizitat de toți cei care au fericita ocazie să fie la Putna. Pe scurt le povestesc acelor pelerini, ce n-au fost niciodată pe aici, despre duhovnicul marelui voievod, iar spre amintire ne facem ca peste tot și poze.

   În comuna Marginea ne oprim mai întâi la atelierul de ceramică, unde admirăm munca grea, dar atât de necesară a olarilor, ce fac din argilă diferite vase, iar din magazinul de alături ne procurăm câte ceva spre amintire. Doar la câteva sute de metri, pe drumul ce duce spre Sucevița, se găsește noua mănăstire de maici din localitate. Toți rămân încântați de frumoasa priveliște, de frumusețea complexului mănăstiresc, dar și a florilor, a curățeniei și liniștii ce domnește în jur.

   La doar 3 km și ceva se află vechea ctitorie a Movileștilor, mănăstirea Sucevița. Acum, ea se află în renovare, atât la interior, cât și la exterior. Dar ca întotdeauna e plină curtea de vizitatori. După tradiționala închinare și plătirea slujbelor, vizităm și muzeul acestei mănăstiri, lăsând ca amintire și câteva cuvinte scrise din inimă în cartea de vizită, așa cum de fapt am făcut și facem de fiecare dată și la Putna.

     Fotografii spre amintire și plecăm spre cele două mănăstiri de la Rădăuți.

     Ne oprim, mai întâi la noua mănăstire, de la marginea orașului, împrejmuită cu garduri solide, cu straturi, unde ultimele flori de toamnă își mai păstrează aroma și frumusețea.   Este de fapt un adevărat complex și aici, înălțat în câțiva ani, un complex de toată frumusețea. Alături se află și un azil pentru copii orfani.

      În centrul orașului, după ce admirăm statuia voievodului Bogdan Vodă, pășim pe teritoriul mănăstirii Bogdana. Vechea mănăstire se află în totală renovare, în schimb noua biserică a mănăstirii ne întâmpină cu ușile deschise.

        De aici ne îndreptăm spre catedrala impunătoare a orașului Rădăuți. Aici este ultima oprire întru-n lăcaș sfânt.

       Magazinul Profi din apropiere, alte câteva locuri din vecinătate, fontanele, străzile curate, aleea cu busturile voievozilor Moldovei, biserica de lemn a Sfântului Gheorghe, liceul Hurmuzachi, parcurile, pe care le privim cu plăcere, sunt ultimele obiecte ce le admirăm înainte de a porni spre frontieră.

           Deși scurtă, pelerinajul și aflarea noastră în zona Sucevei, ne lasă în memorie clipe de neuitat. Sperăm că ne va ajuta bunul Dumnezeu să mai avem parte de asemenea adevărate sărbători ale sufletului.

Eleonora SCHIPOR

Ucraina