Festival „Gala Poeziei – ȘAPTE INIMI ROMÂNIA”

E PREMIERE

Gala Poeziei ȘAPTE INIMI ROMÂNIA
Festivalul-concurs literar-cultural “SLAVĂ ȚIE, CUZA DOMN!”
(ediția 20.12.2020 – 20. 03. 2022)
………………………………………………………………….

TROFEUL “SLAVĂ ȚIE, CUZA DOMN!”:
1. MIHAELA MARIA DINDELEGAN (185.50)
……………………………………………………………………
A. DISTINCȚII acordate în cadrul Festivalului:
(se vor acorda pe întreaga durată a Galei Poeziei)

A1. Distincția REVERENȚA CULTURALĂ “ȘAPTE INIMI ROMÂNIA”:

Se acordă TUTUROR celor peste 500 de participanți la festival, precum și celor care vor participa în continuare (concurenți și non-concurenți), în semn de mulțumire pentru sprijin moral și implicarea sufletească: mesaje de susținere, felicitări, distribuirea și promovarea evenimentului în mediul online sau în alte medii sociale, implicare cu sfaturi, idei, opinii etc – chiar o simplă apreciere a paginii ȘAPTE INIMI ROMÂNIA.

Fără toți cei care iubiți poezia și țara, această Gala Poeziei ar fi devenit o iluzie dar inimile dumneavoastră s-au prins în această Horă a inimilor și vă rugăm să acceptați acest gest minim de recunoștință cu felicitări din ȘAPTE INIMI ROMÂNIA!

Vă așteptăm cu mare drag în Grupul ȘAPTE INIMI ROMÂNIA

https://www.facebook.com/groups/253090876224502/permalink/253090896224500/

și, curând, ne vom întâlni pe pagina web (www.SapteInimiRomania.ro).

 

A2. Distincția AMBASADOR “ȘAPTE INIMI ROMÂNIA”

Se acordă participanților în festival – concurenți și, mai ales, nonconcurenți – care au adus o contribuție importantă în desfășurarea și organizarea festivalului, prin promovarea gratuită a acestui grandios eveniment literar-cultural și social:

  1. Angela Georgescu
    2. Antoaneta Bagdasarian
    3. Coca Mahalu
    4. Cornel Jipa
    5. Daniel Barbu
    6. Daniel Caranda
    7. Dumitrescu Mircea
    8. Dumitru Ichim
    9. Dragoș Ionescu
    10. Eugen Raicu
    11. Florin Sava
    12. Francisc Eduard Balogh
    13. Gabriel Andronescu
    14. Gabriela Boit
    15. Ileana Pușcașu
    16. Ileana Tufiși
    17. Ionuț Calotă
    18. Liliana Picu
    19. Liviu-Radu Bâra
    20. Maria Filipoiu
    21. Mariana Gurza
    22. Marinela Core
    23. Mirela Ispășoiu
    24. Nela Boca
    25. Rochitele Anastasiei
    26. Sandu Chiva
    27. Theodora Cosmina Coloja
    28. Vera Ioana Mocean
    29. Virgil Andronescu
    30. Viviana Pop

De asemenea, această distincție se acordă TUTUROR entităților social-culturale care ne-au sprijinit și ne vor sprijini prin publicarea/acceptarea spre publicare a mesajelor/anunțurilor aferente Galei Poeziei.

PS: În situația omiterii vreunuia dintre cei care ați fost cu inima lângă noi, vă rugăm să ne contactați.

 

A3. Distincția LORDUL POEZIEI “ȘAPTE INIMI ROMÂNIA” se acordă pentru sprijin moral deosebit și/sau implicare specială:

  1. Stela Ember
    2. George Stroia
    3. Ștefan Popa (comandor de aviație)

************************************************

PREMIILE din cadrul Concursului literar se acordă ca urmare a unei jurizări speciale – jurizare ce s-a efectuat de către un JURIU DE ELITĂ compus din 10 membri (specialiști consacrați în literatură, inclusiv critici literari/membri USR) grupați în 5 subcomisii de jurizare independente.

Au participat 89 de concurenți (178 de poeme)!

Pe parcursul Galei Poeziei, numărul membrilor juriului se va mări progresiv a.î. finala galei va fi onorată cu cât mai mulți specialiști, ceea ce va reflecta o evaluare cât mai exhaustivă a materialelor intrate în concursuri.

Jurizarea se derulează în condiții de confidențialitate garantată, ceea ce face ca identitatea personalităților care jurizează să fie dezvăluită abia la finalul galei.

Nu bucurăm de buna credință a tuturor celor implicați în mecanismul de jurizare și le mulțumim pe această cale pentru serviciile de înaltă calitate oferite fără onorariu!

Dealtfel, toți cei care s-au implicat și se implică în organizarea/desfășurarea acestui eveniment o fac în mod VOLUNTAR, în numele poeziei (al culturii, în general), din iubire pentru țară și poporul român.

***********************************************

ANUNȚ IMPORTANT!
a) TOȚI CONCURENȚI AFLAȚI PE ORICARE TREAPTĂ DIN PODIUMURILE CE URMEAZĂ S-AU CALIFICAT DEJA pentru MARELE TROFEU, cu condiția să participe la toate etapele următoare.
b) CEI CARE NU SE REGĂSESC ÎNCĂ PE PODIUM sunt, de asemenea, înscriși pentru MARELE TROFEU – cu condiția să urce cel puțin o dată pe podium în oricare dintre etapele viitoare.
c) CONCURENȚII CARE SE VOR ÎNSCRIE la oricare dintre etapele-festival ale Galei au dreptul la Trofeul ETAPEI și la TROFEUL FERICIRII (Etapa de Gală).
d) În etapa finală vor fi două trofee:
1. Marele Trofeu ȘAPTE INIMI ROMÂNIA;
2. Trofeul FERICIRII (trofeul etapei finale).
*********************************************************

B.PODIUMUL POEZIEI
S-a stabilit pe baza unui punctaj maxim posibil de 100 puncte
(10 puncte/POEZIE x 10 membri); punctajul a fost trecut în paranteză!

Premiile LOJA POETICĂ “ȘAPTE INIMI ROMÂNIA”:

B1. Premiul literar-cultural LOJA POETICĂ DE AUR:

  1. MIHAELA MARIA DINDELEGAN
    Poezia “Un drum spre Unire” (93.90)
    2. LILIANA PICU
    Poezia –scenetă în versuri “Cuza Vodă și Unirea” (93.00)
    3. LENUȚA RUSU
    Poezia “Când se prind de mână frații” (92.60)
    4. IOAN AVRAM
    Poezia “Răsărit de țară” (92.30)
    ALEXANDRU FLORIN ȚENE
    Poezia “Dumnezeu, Țara Maicii Domnului o mirunge…” (92.30)
    5. CAMELIA FLORESCU
    Poezia “Șapte munți” (92.10)
    6. IONICA BANDRABUR
    Poezia “Să nu uităm de Cuza” (91.90)
    7. MIHAELA MARIA DINDELEGAN
    Poezia “Lipsea un chip” (91.60)
    ROMULUS UNGUREANU
    Poezia “E Cuza Domnitorul” (91.60)

 

B2. Premiul literar-cultural LOJA POETICĂ DE ARGINT:

  1. ALEXANDRU FLORIN ȚENE
    Poezia “Contemporanul nostrum, Cuza…” (91.50)
    2. IOAN GANGA PAHON
    Poezia “Cuza, Întâiul Domn” (90.90)
    MARIA GIURGIU
    Poezia “Curge-n trei culori, veșnicia” (90.90)
    3. CAMELIA FLORESCU
    Poezia “Desăvârșirea” (90.80)
    4. IONICA BANDRABUR
    Poezia “La noi, strămoșii mor încă o dată azi!” (90.70)
    MIOARA OPRIȘAN
    Poezia “La vremuri noi, Cuza Domn” (90.70)
    TEODORESCU LĂCRĂMIOARA
    Poezia “Cuza Vodă” (90.70)
    5. FLORIN SAVA
    Poezia “Foaie verde, iarbă deasă” (90.30)
    6. CONSTANTIN MOLDOVAN
    Poezia “Cuza Vodă” (90.00)
    ROMULUS UNGUREANU
    Poezia “Unirea” (90.00)
    7. ION IANCU LEFTER (post-mortem)
    Poezia “Poftește!” (89.90)

 

B3. Premiul literar-cultural LOJA POETCĂ DE BRONZ:

  1. SILVIA BODEA SĂLĂJAN
    Poezia “Dar e nevoie iar de Cuza” (89.50)
    2. IOAN AVRAM
    Poezia “Slavă ție, Cuza Domn!” (89.40)
    IULIANA COZMA
    Poezia “Domn și Domnitor” (89.40)
    LILIANA PICU
    Poezia-scenetă în versuri “Lecția” (89.40)
    MIRELA COCHECI
    Poezia “Ce-ar spune astăzi Cuza Domn?” (89.40)
    3. SILVIA BODEA SĂLĂJAN
    Poezia “La hotarele țării” (89.30)
    VIRGIL TEODORESCU CAPRIS
    Poezia “Tot cu mine și cu zarea” (89.30)
    4. DUMITRU BRANC
    Poezia “Două lacrime sfinte” (89.20)
    MARIA SÂNGERAN-SIBIOARA
    Poezia “Acrostih” (89.20)
    5. GEORGE STROIA
    Poezia “Slavă ție, Cuza Domn!” (89.10)
    MIRELA COCHECI
    Poezia “Maică Românie” (89.10)
    6. IULIANA COZMA
    Poezia “Românie, țară sfântă” (88.90)
    7. CONSTANTIN MOLDOVAN
    Poezia “Mica unire” (88.70)
    CONSTANTIN MOSOR
    Poezia “Pâine fără nume” (88.70)
    INA DUMITRESCU
    Poezia “Unirea” (88.70)

Continue reading „Festival „Gala Poeziei – ȘAPTE INIMI ROMÂNIA””

Lhana ROMA-NOVA: GALA POEZIEI – FESTIVALUL „ȘAPTE INIMI ROMÂNIA”

Cel mai mare, cu adevărat grandios, festival dedicat poporului român!

7 inimi ROMÂNIA / 7 etape/ 7 festivaluri naționale!

DA! Participarea românilor din străinătate nu îl transformă în festival internațional, ci dă valoare, autenticitate doar – este și rămâne festival național, un festival dedicat națiunii române, oriunde s-ar afla ea!

Nu ne dorim megalomanie și minciuni, ci un megafestival 100% românesc!

Și – foarte important – vom juriza doar cu INIMA de român! Nu vă cerem… prozodie, nu vă cerem câmp lexical, nu vă cerem punct și virgulă!

De asemenea, organizatorii NU vor participa ca și concurenți ȘI NU vom schimba regulile în timpul concursului pentru a crea favoritisme!

Și nu vom adăuga premianți ulterior încheierii vreunei etape!

Aceia dintre dumneavoastră care mă cunoașteți sau care iubiți poezia mea știți că sunt un om de cuvânt, de o moralitate desăvârșită! Așa că nu voi dezamăgi niciodată pe nimeni!

Pentru MARELE TROFEU „ȘAPTE INIMI ROMÂNIA” există o singură condiție: participă TOȚI LAUREAȚII edițiilor anterioare DAR concurenții ediției de GALĂ (ediția a 7-a) trebuie să concureze OBLIGATORIU în toate cele 6(șase) ediții anterioare – chiar dacă nu urcă pe podium în fiecare ediție – adică trebuie să urce cel puțin o dată pe podium ȘI să participe în toate cele 6 etape anterioare + 1 etapă Gală!

Sunt invitate, de asemenea, TOATE ENTITĂȚILE SOCIAL-CULTURALE să se alăture

celui mai mare și spectaculos festival dedicat României și Românilor!

Pentru Festivalul din 24 ianuarie 2021, intitulat „SLAVĂ ȚIE, CUZA DOMN!”, vă așteptăm cu 2(două) poeme, câte unul pentru fiecare temă istorică:

  1. Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859;
  2. Personalitatea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Continue reading „Lhana ROMA-NOVA: GALA POEZIEI – FESTIVALUL „ȘAPTE INIMI ROMÂNIA””

Lhana ROMA-NOVA: Aripile de nisip

 

,,Și am văzut și am auzit un vultur, care zbura spre înaltul cerului și striga cu glas mare: Vai, vai, vai celor ce locuiesc pe pământ, din pricina celorlalte glasuri ale trâmbiței celor trei îngeri, care sunt gata să trâmbițeze!”

( Apocalipsa, 8, 13)

 

Se sfarmă clipa în veșnicii de-atâta întuneric din lumină

cum nici o noapte pentru zi n-a fost vreodat’ așa velină,
nici când adâncul de început se răsfăța în cearșaful nopții,

nici când vampiri prin cimitire își sărutau în taină morții,
iar vânători de buburuze trimit gonaci într-un cartuș

s-asmută stelelor sclipirea înspre ghețari cu derdeluș,
acolo speră ca s-o înhațe un vultur renăscut din piatră

ce, spintecându-i nemurirea, nu va lăsa luna să ardă
și, spintecându-i infinitul în bulgări verzi de chihlimbar,

nu va renaște dimineața în buburuza din hambar…

 

Se prinde vulturul în joc și năpustindu-se în lagună

răpește strălucirea în cioc și în ghearele-i o mătrăgună
ca s-o răstoarne pic cu pic pe gâtul stelelor flămânde,

preacredincioase în Feți-Frumoși cu straie sângerânde,
tăcerea lor crepusculară – complice cu neantul

s-a răstignit într-un pocal când admirau versantul
sperând că nu le-or fi furate perechile de ochi ascunși

printre bordeiele de paie în care hibernează urși…

Din zbor de cuc neprihănit se sparge strălucirea în cioburi

ce se îndreaptă spre zenit unde le-așteaptă clipe în boburi
și încep ținându-se de mână un vals pe derdelușul vieții

unde speranțele-s stăpâne peste regat de nesperat al gheții…
Or, dacă licuricii morții se zbat în cripte încorsetate

de nepăsări și necredințe, de tălmăciri necugetate,
s-ascundă aripile în rouă și visele în trifoiul nopții

pân’ va sosi vultur de treflă… c-așa dictat-au sorții!

 

Se sfarmă liniștea în tăceri de-atâtea veșnicii ucise

când cete mov de jitniceri aprins-au focul în narcise!
Când ard narcisele în ceruri, și îngerii-s neputincioși,

iar lumânările se închină cu reverențe în pași sfioși,
de-aceea, cioburi de credință și de lumină răpitoare

de trădători, trișori, perverși, de slugi pe ram lingușitoare
vor a se rezidi din stele ce și-au zdrobit eternitatea

de-acel fior pe care-l poartă în cârca Sa divinitatea…
Mătrăguna, de-l primește să-și găsească în ea odihna,

stelelor… s-o beți degrabă, vulturul aduce tihna!

 

Iară tu, Phoebe-Apollo, vrăjitor de stele moarte, dinspre Zeus – al tău tată și de oameni și de zei, moștenit-ai dintr-odată iubirea sfântă de nimfe și iubirea de femei, de la Leto – ființa blândă, tăcuta zeiță a nopții, fire tainică plăpândă și-a ta mamă iubitoare, harul de citire a sorții pre muritori, pre muritoare…

Din două capete de lume tu dat-ai drumul la doi vulturi să zboare liber după un nume, aripi de foc, aripi de fluturi, s-aducă în cioc frunze de lauri și apa sfântă de Kastalia, învingă în zbor mii de balauri, să se împlinească doar profeția!…

Și scris-au vulturii în piatră cu litere de foc mărunte, scris-au cu cioc, ci nu cu daltă: Delphi e al tău sfânt munte!

 

”Bine este să aștepți în tăcere ajutorul Domnului.” (Plângeri, 3, 27)

Oh, tu, mare zeu Apollo, ce-ai ucis pe monstrul Pythos, până când a ta săgeată va uita că-i vinovată de-a ucide mamă, tată, va uita de-a sa menire în sirene strămutată?

 

La Oracolul din Delphi, dacă mergi ca om de rând, ți-or ghici în boabe elfii dar în gând fiindcă în ei nuntesc izvoare de speranță dătătoare când tu, zeu fără onoare, speri în stele căzătoare să te fure din regat!

Cu-al tău arc sculptat din plopi ai ucis temuți ciclopi iar pe noi, de vii, ne îngropi?

Până când va fi iertată clipa ce s-a încumetat ca să pună în lanț de ceară spiritul înfometat?

De ce aripi de la îngeri cad mereu în văi de plângeri dar noi, suflete uitate pe firidă într-o cetate, cărămizi din falsitate, nu îndrăznim a întinde mâna – ciutură pentru fântâna unde numai săptămâna își trimite zilele să-și cate copilele care-au fost de zei răpite?

Zboară pană după pană de la îngeri din pulpană și se face în ceruri rană însă noi ne punem mască să nu ne lovească, batem din copite… or fi otrăvite?

 

Pe muntele Citeron, cu picioarele rănite, de destin legate, când surghiun s-a ordonat ne-am abandonat și cântec de jale noi n-am fredonat, n-am făcut cântări de cuc, rugăciuni de eunuc și nici crime de haiduc, nu ne-am îmbrăcat în sac, n-am strâns lacrimi în rucsac, nu ne-am pus cenușă în cap…

Oare, zeii înfuriați știu că suntem speriați de umbre stinghere din copaci tăiați  și-au trimis iscoade, ne-au întins năvoade, îndurări să cerem de la un casap?

Orișice pedeapsă ne va fi trimisă de la Dumnezeu!…

dar atunci de unde frica în noi pătrunde, ființe muribunde, și ucide în taină precum o liană pui de lidiană?

Orișice greșeală ne va fi iertată și răscumpărată doar de Dumnezeu!…

pentru ce, atuncea, nu ne răzvrătim, pentru ce în lanțuri ne îndrăgostim și tragem obloane când lumina lunii cade pe icoane? Cerem noi canoane?

 

”Și am auzit glas mare, din templu, zicând celor șapte îngeri: Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu!”  (Apocalipsa, 16, 1) Continue reading „Lhana ROMA-NOVA: Aripile de nisip”

Lhana ROMA-NOVA: Clipa tainică de noi

CLIPA TAINICĂ DE NOI

 

Clipa tainică de noi s-a gândit că ar fi timpul

ca să rupă din trifoi legea, trupul, anotimpul

și să înnoade într-o batistă aste’ sfinte adevăruri…

Inimă, dacă ești tristă, să le cauți prin chivăruri[1]!

Să nu plângi într-a ta palmă când durerea-ți curge în vene,

ci te roagă de albine să îți dea miere din avene[2]

ca s-o guști, s-o sorbi fierbinte, să te ungi cu ea la rană

iar pe sfânta-ți rugăminte s-o trimiți în stup de prană

unde roi tăcut de îngeri, Heruvimi și Principate[3],

vor preface dor ce sângeri în culori înaripate!

Clipa tainică de noi – curcubeu ce zboară în sine…

Astăzi, unul sunt cei doi… roi ascuns prin flori fucsine!

 

 

[1] Chivăr = coif de cavaler.

[2] Avenă = prăpastie circulară formată în roci calcaroase, în care se scurg adesea apele de suprafață.

[3] Principate = ierarhie de îngeri care se ocupă direct de oameni și de organizarea activităților lumești sau individuale.

——————————

Lhana ROMA-NOVA

17 noiembrie 2019

 

Lhana ROMA-NOVA: Vrăbiuța

VRĂBIUȚA

Cine mi-a bătut în ușă
azi, la ceas de Liturghie?
Poate… floarea de brândușă,
fiindcă numai dânsa știe
ce durere mă înconjoară,
mă înviază, mă omoară?
Poate… fluturii de mai
ce pe aripi m-au purtat
pre când trup tu mi-l nășteai,
pre când îngeri te-au curtat?

Poate… ai bătut chiar tu
pre când vântul cald bătu!

Poate… mamă, ai venit
să mă vezi îndrăgostit!

-Puiul meu, nu îți fie teamă
când auzi bătăi la ușă!
A mea inimă te cheamă
s-o mai simți ca pe-o mănușă
și să simți a ei căldură
de iubire pură, pură!
A mea inimă azi vine,
vrăbiuță înfrigurată,
cu mesajele divine…
Inima… ți-e tulburată?

Tu… m-ai scos grăbit afară!
N-ai simțit ce-aveam a-ți spune?
N-ai simțit că în aripioară
aveam soare ce n-apune,
n-ai văzut că țin în cioc
sfinte flori de busuioc?
N-ai simțit miros de mir
cum te-atinge pe-a ta frunte?
Eu… mă întorc în cimitir
c-am făcut, din lacrimi, punte!

——————————-
Lhana ROMA-NOVA
27 octombrie 2019

 

Lhana ROMA-NOVA: Testament

 

TESTAMENT

 

Am încercat să las un testament

acelui’ ce-a sosit în casa mea…

L-am scris în suflet, nu pe pergament,

sperând că totuşi îl va respecta.

 

Eu l-am primit în dar de la un om

ce şi-a vândut bucăţi din sine

cu preţul de a nu tăia un pom,

un preţ plătit când a crezut în mine.

 

Nu eu am fost garantul prea măreţ…

O dată (doar) am încălcat porunca!

Or, tocmai când primisem un bun preţ,

pe patul morţii… îmi zăcea tătuca.

 

Şi astfel, moartea mi-a adus aminte

că promisesem a păstra copacul

chiar de păreau doar simple, vagi cuvinte:

“Nu-l voi tăia, mai bine îmi vând conacul!”.

 

În dimineaţa aceea, mohorâtă,

când toamna se plimba prin parc,

căzusem totuşi în ispită…

Securea, trimisesem la copac!

 

Şi se întâmpla, în aceeaşi zi,

să îmi deie Dumnezeu dovada

prin tatăl meu ce-ar fi putut muri

atunci când moartea îşi trimitea iscoada.

 

Am înţeles într-o secundă

că om şi pom au drept la viaţă,

iar când iubirea ne inundă,

nu tai copaci să-i vinzi în piaţă!

 

Eu am oprit securea morţii

şi Dumnezeu, pe-a lui secure…

Lăsat-am viu copac în faţa porţii

iar Domnul, pe-al meu tată, nu a mai vrut să-l fure!

 

Făcut-am testament pentru străinul

ce va intra în a mea casă:

– Te las a locui, nu-ţi iau tainul

dar a trăi… copacul, tu, îl lasă!

 

Vrând glorie şi bogăţii,

el şi-a dat foc la a sa haină

când m-a minţit şi când, prin viclenii,

copacul… l-a ucis, în taină.

 

Am plâns şi am rugat pe Domnul

să-i dea iertare (de se poate)

dar noaptea… cine îmi iroseşte somnul

când tatăl său a fost răpit de moarte?

08.04.2015
––––––––––-
Lhana ROMA-NOVA
(Foto sursă internet)