Manifest pentru sănătatea poporului meu
Poporul meu încă-și cerșește dreptul
La viață, la iubire și la pâine,
Sperând să fie-o zi mai bună mâine
Nu simte cum i se străpunge pieptul.
Poporul meu cel harnic n-are unde
Muncii, în țara unde-i dorm bunicii,
A renunțat la pofte și la vicii
Și sărăcia rușinat și-ascunde.
Poporul meu în țara lui e slugă
Când la străine porți nu rătăcește,
Impozite și TVA plătește
Chiar și pe cerul ce-l imploră-n rugă.
Trudind în alte zări, orfan de țară,
De stele și de lună și de soare
Neavând bani măcar de lumânare
Refuză, încăpățânat, să moară
Că nici sicriu nu are din ce-și face…
Pădurile i le-au tăiat străinii…
Amar în gură-i pare gustul pâinii
Muiată-n ciorba acră de potroace.
Sătui de umilințe și corvoade
E timpul ca să ne unim cu toții,
Să alungăm din fruntea țării hoții,
Cuvintele, să modelăm în spade.
Români destinul țării să-l voteze
Nu lipoveni, tătarii, nemții, hunii,
Să spunem stop corupției, minciunii,
Apusul, ca egali să ne trateze.
Pe glia ce străbunii ne-au lăsat-o
Stăpâni că suntem vrem să vad-aceia
Care ne vor popor de mâna-a treia,
Marionete în UE sau NATO.
Suntem români, cu drept de libertate,
Crezând în Dumnezeu și în iubire,
Jurăm cu mâna pusă pe Psaltire,
Vrem să trăim cinstit, cu demnitate.
Poporul meu, destul ai stat pe cruce,
E timpul potrivit să scuturi jugul,
Să rupi de la grumazul tău lănțugul
Și lacrimile să ți se usuce.
(Din volumul ,,Manifest pentru normalitate”)
––––––––––––––
Nicu GAVRILOVICI
15 aprilie, 2018