Nocturn tomnatic
A aprins în taină,luna,
Stelele de la fereastră,
Să ne spună “noapte bună”,
Somnul lin, în noapte-albastră;
S-au pitit sub frunze, gâze,
Să se încălzească-n toamnă,
Adormind cu mici iluzii,
Răsuflând în panoramă;
Adiind, un vânt cam rece,
Ne salută pe la geam,
Lin foşnind prin frunze vrăbii,
Care dorm acum pe ram,
De prin taine reci, tomnatic,
Gând de primăvară, lin,
Se abate-n inimi, practic,
Ca o cupă de alb crin…
De la soare, parcă-o rază,
Adiind spre luna nopţii,
S-a desprins, să scrie-o oază
Printre stele-aprinse bolţii;
-Tu, şirag de clipe line,
Ce-aduci linişti printe noi,
Lasă-ți aripa-angelină
Peste laurii din ploi!
Lasă-ţi ochiul să se scurgă
Peste florile dormind,
Din izvor, un fir ajungă
Pe obrazu-ţi adormind…
Dintre codrii tăi, prea tineri,
De bătrânul timp,mâncaţi,
Să se vadă ochii-i nuferi,
Peste pomii-ţi, prea înalţi!
Lasă-i să unească cerul
Cu pământul,lin dormind,
Pretutindeni, cu misteru-i,
Aţipind, uşor zâmbind…
…Lin, sub pleoapă odihnească
Ochiu-ţi magic,infinit
De-armonia-ţi omenească,
Unică-n suflet divin,înger viu, neadormit!
———————————-
Mariana POPAN
Baia Mare
30 septembrie, 2018