Raiul meu
În raiul satului cu îngeri în opinci
Și sfinți cu coase mânuind cuminți
Firul de iarbă înspre moi căpițe,
Vreau să colind din nou peste ulițe!
Mi-e sufletul de stele luminat
Aceleași ce-n ogradă mi-au vărsat
Puzderie de raze în strai de vise
Prin care pasul meu călca cuminte.
Icoanelor cu chip de bunicuțe
Vreau să le înalț altar, lumini aprinse
Și sărutând bătătorite umbre
Să simt aroma urmelor de pâine.
Pe ușile cu balama căzută
Lumina zilei înflorește încă
Și-n cămăruța mică, pe perete,
Stau umbre amintind de o poveste.
Peste cărări cu verde viu de iarbă
Roiesc deasupra spicelor în joacă
Lăcuste verzi și fluturi de argint
Ce mă așteaptă presimțind că vin.
Aici , în raiul tălpilor desculțe,
Sufletul meu vrea-n iarbă să-și descânte
Durerea despărțirii de cetatea
În care fericirea-a clădit viața.
Și din albastrul cerului, din nou
Visuri să înflorească în pieptul meu
Visuri cu aripi și foșnind a joacă
Peste poteca raiului, acasă.
——————————-
Ileana VLĂDUȘEL
21 iunie 2020