Sfârșit de toamnă
Se-apropie zăpezile de iarnă
cu noptile-i prea lungi fara sfarsit,
asediul frigului imi lasa-n perna
cadenta unui crivat nesfarsit.
Podeaua scârțâie sub tălpi
mă strâng pereții fără de culoare,
stingher ca într-un cuib de vulpi
încălzesc privirea, la foc de lumânare.
Un braț s-a frânt în două
prin dezastru acesta inocent,
e-ntuneric, frig și plouă
peste tot în mine…și-n prezent.
——————————-
George POTIRNICHE (Budescu)