RECUNOȘTINȚĂ
Câte lupte nu s-au dat
Pe acest pământ de dor,
Cât sânge nu s-a vărsat
Pentru-al nostru viitor!
Au murit soldați cu mii
În războaie nesfârșite
Lăsându-și vetre, copii
Pentru idealuri sfinte,
Sângele lor a-nroșit
Tot pământu-n lung și-n lat,
Râu de roșu infinit
Și vieți multe s-au curmat…
Visul lor a fost frumos,
Doreau un cer foarte-albastru,
Nu-l mai tolerau cețos,
Cu dureri și cu dor aspru,
Doreau soare pentru prunci
Să se-ncălzească voioși,
Să privească peste munți
Și mândri, și curajoși,
Doreau iarba verde tare,
Fără niciun pic de sânge
Și pe ea multă suflare
Fără vreun motiv de-a plânge,
Doreau sate și orașe
Libere și liniștite,
Ape limpezi, unduioase
Plaje sub soare-aurite,
Doreau bogăția țării
Să fie numai a sa
Și să desființeze hoții,
Să salveze patria,
Visau o țară mai bună
Pentru ei și-ai lor copii
Și-au luptat cu arma-n mână
Pentru-aceste bucurii…
Numai datorită lor
Iarba ne e astăzi verde,
Sub cer senin, tricolor
Flutură și lumea-l vede,
Marea ne e mai albastră,
Oamenii mai fericiți,
Ne mândrim cu țara noastră
Și cu-ai săi soldați jertfiți.
Niciodat’ să nu-i uităm!
Ne-am ridicat pe-al lor sânge,
Amintiri să le păstrăm,
Veșnic, prin ei vom învinge!
Azi suntem un colț de rai,
Să-l păstrăm cum ni s-a dat,
Să desființăm orice „vai”
Să fim popor respectat!
———————————–
Florentina SAVU
30 noiembrie, 2018