EPISTOLĂ CĂTRE VASILE MILITARU
Către tine ”Cerbul cu stea în frunte” îți scriu a mea epistolă,
Şi îți spun că abia începu a mi se înfăptui ”Anul nou”-
Şi atunci ”Ne cheamă pădurea” după de -ale gurii şi ”După mure”,
Atunci veniră la sfat ”Şobolani şi Cotoii”, „Trântori şi albinele”, zgribuliți, de îți era milă,
Să-şi spună păsurile prin acele ”Vorbe cu tâlc”.
Despre ”Nunta cerbului cu vulpea” ce avea să se petreacă într-o ”Primavară nouă”,
Şi începură a-mi vorbi şi despre ”Legea lupului” gri, şi că doar el va trebui să vină,-
Dar pe „Leul şi măgarul” să nu mi-i invite nimeni
-Că mi-ați văzut şi voi cum că ”ne-”Sătululul şi flămândul” îmi umblă, ei, îmi vorbea „O biată mamă” curcă,
Încât şi ”Paianjenul şi viermele de mătase” o aprobară
Că şi ei, se săturară de măcelul de pe afară şi-şi doreau ”Pacea lumii” în a lor țară,
Şi ca nişte”Prietenii” după ore bune ce îmi discutară… aşa îmi şi facură.
Dar până atunci multe se petrecură încât din”Balta racului” mi-au răsărit,
”Cele doua spice” şi mi- au apus demult.
Precum ”Focul şi fumul ”ce mi se stinge în acea răcoare,
Aşa îmi fuseseră şi acele spuse a lor uitate într-un decor,
Ca ”Nuca papagalilor” ce mi s-a stricat lăsată-n acel vânt,
Între ”Ploaie şi Soare ” ce căzut-au p-acest pământ.
Şi-am încălecat pe şa şi v-am spus ”Povestea mea”.
–––––––––––-
Radu Dan Alexandru
23 octombrie, 2018
(Din volumul al X- lea ”CÂNDVA”)
