Vasile FILIP: Centenar 2018 (versuri)

Centenar 2018

Oare când au trecut o sută de ani?

Şi cât a trăit România Mare,

Pentru care, de la facerea lumii,

Au depus jertfă de viaţă străbunii

Botezaţi de noi Eroi necunoscuţi?

Nu revendic regatul Burebista,

Dar îl preamăresc pe Rege ca pe-un sfânt.

Pe Decebal îl cobor de pe soclu

Şi îi fac statuie înlăuntrul meu,

Înfăţişându-l cum moare-n picioare.

La Centenar vă chem deci la tribună,

Nu însă una dintr-un lemn exotic,

Ci-nchipuită doar din trupurile

Celor ce au murit pentru Unire

Şi ne privesc din ceruri cu mirare.

Noi ce-am făcut din visul lor de ţară,

Cel care-a ars precum o torţă,

Spre-a ne lăsa o vatră a luminii,

Izvorâtoare din celeste candeli

Şi ocrotită pământean de oameni?

Ne strângem doar în declamări festive

Şi fâlfâim deasupra noastră steagul,

Şi palma dreaptă-o aşezăm pe inimi

Care nu bat în ritmurile noastre.

Numai jertfiţii varsă lacrimi încă…

Plânset centenar

Ne închinăm la România Mare

Îngenuncheaţi în România Mică.

Învrăjmăşiţi în strâmbele hotare,

Din ce-am avut nu mai avem nimică.

Pe Brâncoveni i-am aruncat în baltă,

Iar pe Mihai l-am fost scurtat de cap.

Mereu ne-am prefăcut într-o unealtă

În mână ucigaşă de casap.

L-am fugărit din ţară şi pe Cuza,

Pe Horia şi Cloşca i-am dat roţii.

Din Gheorghe Doja n-a rămas nici spuza;

Şi amintirea ne-au furat-o hoţii.

Eroii noştri nu au nici morminte,

Duşmanilor le-am ridicat statui.

Ne-am depărtat de toate cele sfinte,

Fără de Cer suntem ai nimănui.

Ci unde este inima Mariei,

Dar sabia lui Ştefan unde este?

Suntem în tot supuşi nimicniciei,

N-am mai rămas nici file de poveste.

Ne-am adâncit în hăuri precum orbii,

Ni s-a uscat de-atâta plâns privirea.

Precum pe stârvuri ne mănâncă corbii,

S-au istovit şi ura şi iubirea.

I-am scos din cărţi pe marii voievozi.

Ne adâncim în marele păcat.

Suntem o stână fără de zăvozi,

Un biet ţăran rămas fără de sat.

Ni s-a luat şi bruma de pământ,

Nu mai avem nici strachină nici linguri;

Ne-au mai rămas doar vorbele în vânt

Şi sărăcia, să o vindem singuri.

Suntem ca nişte stupi fără de faguri,

Ne risipim în cele patru părţi,

Ne-mpedicăm la orice pas de praguri –

O ţară dispărută de pe hărţi.

Suntem meniţi de a ieşi din scheme

Mai înainte chiar de a ne naşte;

În ochii lor nimic nu-i prea devreme –

Oricum pământul este plin de moaşte.

Ne ducem toţi, preîmpăcaţi cu gândul

Că vremea noastră ca o apă trece,

Dar că şi lor va să el vină rândul

În lacrimile noastre să se-nece.

Dar iată c-a venit şi Centenarul,

Care se-aşterne peste toate cele.

Noi pentru asta am încins grătarul

Şi-n loc de ode înălţăm manele.

Zadarnic câte-o voce se ridică

Şi câte-un ochi mai caută spre zare –

Îngenuncheaţi în România Mică,

Ne amăgim cu România Mare.

Erou necunoscut

Trec regimentele în pas grăbit,

Sub apăsarea raniţelor mari,

Cu dor de casă, doruri de părinţi

Şi dor de tată faţă de copii.

Lumină nouă scânteie în ochi

Şi vise vechi le pâlpâie-n priviri.

Pământul geme sub călcâi străin

Ca un soldat care a fost rănit.

Ostaşii trec, pluton după pluton,

Precum ţăranii, când se duc la plug;

Ci urmele săpate în pământ

Păstrează-n în taină chipurile lor.

Un timp prelung pământul a vuit,

Un timp prelung ostaşii au fost treji.

În urma lor au răsărit păduri

De cruci din crengi cu frunze încă vii.

În clipa când furtuna s-a oprit

Şi-o rază nouă s-a ivit pe cer

S-au adunat rămaşii îndeei

Şi nu ştiu ce pe feţe le-a-nflorit.

S-au ridicat apoi, ca la un semn,

Şi ochii lor spre cer s-au îndreptat.

Erau din nou eroi necunoscuţi,

Aveau un leagăn şi erau popor…

Starea Naţiei

Patrioticul grătar

Sfârâie şi scoate fum;

Damfuri de parlamentar

Îi dau aer de parfum.

Preşedintele-i pe jar,

Iar noi stăm precum şezum;

Guvernanţii n-au habar –

Singuri soarta ne-o făcum.

Continue reading „Vasile FILIP: Centenar 2018 (versuri)” →

Invitaţie: Iurie BRAŞOVEANU ,,un licăr de lumină” în cadrul expoziției personale cu titlul ,,Renașterea” dedicate Marii Uniri

În ANUL CENTENARULUI, Asociaţia VALEX PLOIEŞTI are onoarea de a vă invita la expoziţia de grafică, în cadrul evenimentelor dedicate Unirii, organizată la Sala Rotonda din incinta Palatului Culturii din Ploieşti.

Graficianul din Republica Moldova, IURIE BRAŞOVEANU, va expune lucrări de grafică în cadrul expoziției personale cu titlul ”Renașterea”, al cărei vernisaj va fi în data de 6 iunie 2018, începand la orele 13:00.
Evenimentul, organizat în scop caritabil, va fi urmat de alte manifestări culturale dedicate Marii Uniri.

“Prin această expoziție personală îmi aduc aportul pentru înfăptuirea năzuinţei de Unire deoarece fac parte din generaţia re-unirii. Avem nevoie de Lumină în privinţa identităţii noastre naţionale, care să aducă beneficii comune într-o unică latinitate”, a declarat Iurie Braşoveanu.

În opinia Domniei Sale, expoziţia este doar “un licăr de lumină care va îndeplini chemarea strămoşilor, Marea Unire a României cu Republica Moldova”.

Vă aşteptăm cu drag!

Radu BOTIȘ: Colocvii Internaționale Interdisciplinare ”Nicolae Steinhardt”. Memorialistica Marii Uniri

COLOCVIILE INTERNAŢIONALE INTERDISCIPLINARE

„NICOLAE STEINHARDT”
ediţia a III-a
Memorialistica Marii Uniri
8-9 iunie 2018
Baia Mare

PROGRAM
ORGANIZATOR
Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

COORDONATORI:

Prof.dr. Daniela Sitar-Tăut, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
Prof.dr. Maria-Alina Dorle, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
Lector univ. dr. Oana Ursache, Universitatea din Granada, coordonator implementare proiect în Diaspora

PARTENERI

– Consiliul Județean Maramureș
– Școala Doctorală de Științe Umaniste din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
– Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
– Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş
-Lectoratul Român de la Universitatea din Granada, Spania
– Asociația Traian din Cordoba
– Federația Asociațiilor de Români din Andaluzia
– Editura Actaeon Books Baia Mare
– Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș
– Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca
– Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Baia Mare
– Asociația de părinți a „Colegiului Național Vasile Lucaciu” Baia Mare
– Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”
– Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus

PARTENERI MEDIA/ PARTENERI EXTERNI

Polemici (București/Memphis), Antilethe. Revista pentru rememorarea exilului românesc (Craiova), Australianul (Australia), Clipa (SUA), Mioriţa (SUA), Radio PRO DIASPORA (Germania), Confluenţe literare (Bucureşti), Gazeta românească (Italia), Inforoes (Spania), Graiul Maramureșului, Informația Zilei de Maramureș

COMITET ȘTIINȚIFIC

Prof. univ. dr. George Achim, Școala Doctorală de Științe Umaniste, Universității Tehnică din Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Mihaela Albu, Universitatea din Craiova, CUDTS
Dr. Dan Anghelescu, Uniunea Scriitorilor din România
CS III Flori Bălănescu, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română București
Conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare
Conf. univ. dr. Maria Crina Bud, Universitatea York, Canada
Conf. univ. dr. Nina Corcinschi, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, Chișinău
Prof. univ. dr. Bogdan Crețu, Universitatea „Al. I. Cuza Iașiˮ, Institutul de Filologie Română „A. Philippideˮ, Academia Română, Iași
Conf. univ. dr. hab. Aliona Grati, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Doc. Ph. Dr. Peter Kopecký, Csc, Facultatea de Filosofie a Universitatii Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia
CS III, dr., Viorella Manolache, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București
Lector dr. Florinel-Ionel Oprescu, Universität Wien, Institut für Romanistik
Doc. Ph. Dr. Jana Páleníková, CSc, Filosofická fakulta UK, Bratislava
Lector univ. dr. Oana Ursache, Universitatea din Granada
Ph. Dr. Libuša Vajdová, CSc., Ústav svetovey literatýry SAV, Bratislava

Vineri, 8 iunie 2018
Orele 9-10.30
Sala Maramureș a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”

DESCHIDEREA LUCRĂRILOR COLOCVIILOR
CUVÂNT DE SALUT din partea conducerii
Consiliului Județean Maramureș
Facultății de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş
Colegiului Național „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

PRELEGERI ÎN PLEN

Prof. univ. dr. George ACHIM, Director Școala Doctorală de Științe Umaniste, Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Poezia carceralului comunist românesc.
Conf. univ. dr. Gheorghe Mihai BÂRLEA, Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Despre natura interioară a libertății
Orele 10:30-11:00 – Pauză de cafea
Orele 11:00 – 13:30

ACTIVITATE PE SECŢIUNI

LITERATURĂ (1)
Sala Maramureș
MEMORIALISTICIA ÎNCHISORILOR. LITERATURA DIASPOREI ŞI A DISIDENŢEI. CULTURA ROMÂNĂ DIN AFARA GRANIȚELOR
Moderator: prof. univ. dr. George ACHIM

1. CS III, dr., Viorella MANOLACHE, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București, A patra soluţie (apud Steinhardt şi Orwell).
2. Prof. univ. dr. Horea PORUMB, Université Paris 13, Presupuse amintiri ale unui presupus refugiat politic.
3. Lector univ. dr. Iulian BĂICUȘ, Departamentul de Studii Literare, Facultatea de Litere, Universitatea din București, Nicolae Steinhardt despre poetica romanului polițist.
4. Dr. Dan ANGHELESCU, Uniunea Scriitorilor din România, București, Vintilă Horia: Poetul și Poezia sa.
5. Prof. univ. dr. Mihaela ALBU, Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, Mărturii despre absurdul şi tragismul închisorilor comuniste dezvăluite de scriitoarea Oana Orlea.
6. Prof. dr. Dorle Alina, Universul carceral in romanele lui Dragoș Protopopescu, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
Orele 15:00– 18:00
Sala Maramureș

Secțiunea Literatură (2)
Moderator: Lector univ. dr. Iulian BĂICUȘ

1. Prof. dr. Delia MUNTEAN, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Matei Vișniec – Dezordinea preventivă.
2. Libuše VALENTOVÁ, Facultatea de Litere, Universitatea Carolină, Praga, Privirea lui Virgil Ierunca.
3. Prof. dr. Monica D. CÂNDEA, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Baia Mare, Sanda Stolojan, Jurnal din exilul parizian.
4. Alexandru BUICAN – Polemici. Jurnal de exil 1988-1991, București/New York.
5. Prof. Mihaela BUDE, Nicu Steinhardt și „Școala” de la Mănăstirea Rohia, Școala Gimnazială Cupșeni.
6. Conf. univ. dr. Nina CORCINSCHI, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, Chișinău, Eugenia Bulat, mărturisiri lirice din (auto)exil.
7. Manuela PINTEA, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Între întuneric și lumină. Lena Constante.
8. Doc. Ph. Dr. Jana Páleníková, CSc, Filosofická fakulta UK, Bratislava
9. Ph. Dr. Libuša Vajdová, CSc., Ústav svetovey literatýry SAV, Bratislava
SALA TITULESCU – orele 11:00 – 13:30

II. Secțiunea Socio-umane (1)
Fenomenologia torturii. Victime şi torţionari. Lupta de rezistenţă în afara universului concentraționar. Deţinutul român ca tip uman – Memorialistica Marii Uniri
MODERATOR: conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea

1. CS III Flori BĂLĂNESCU, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română București, Chestiunea identității la Paul Goma (O chestiune recurentă de Centenarul Unirii).
2. Radu Sergiu RUBA, Uniunea Scriitorilor din România, București, Cum l-am cunoscut pe Paul Goma.
3. Conf. univ. dr. hab. Aliona GRATI, Publicistica lui Paul Goma, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
4. Prof. dr. Marioara COSMA, Liceul Tehnologic Agricol ,,Alexiu Berinde”, Seini, Monica Lovinescu – Discursul ficțional. ,,Cuvântul din cuvinte”.
5. Doc. Ph. Dr. Peter KOPECKÝ, Csc, Momentul românesc „Decembrie 1989” sau o introducere diletantă pentru un documentar la nivel amator, Facultatea de Filosofie a Universitatii Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia.
6. Prof. Adriana MĂIMĂSCU, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Focșani, Nicolae Steinhardt –Jurnalul unui supraviețuitor.
7. Prof.dr. Petronela MUREȘAN, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
8. Sorina-Maria VICTORIA, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Alexandru Paleologu – Scenarii de supraviețuire: carcera văzută în cheie ludică.
SALA TITULESCU Orele 15:00– 18:00

II. Secțiunea Socio-umane (2)

Fenomenologia torturii. Victime şi torţionari. Lupta de rezistenţă în afara universului concentraționar. Deţinutul român ca tip uman – Memorialistica Marii Uniri
MODERATOR: CS III, dr., Viorella Manolache

1. Prof. dr. Maria Daniela ANDRASCIUC, prof. dr. Gheorghe ANDRASCIUC, Victima în oglinda torționarului. Exerciții de conservare a demnității umane, Colegiul Național „Dragos Vodă”, Sighetu Marmației.
2. Prof. drd. Andrei Claudiu DIPŞE, Etica represiunii intelectualităţii în comunismul românesc, Colegiul Economic „Pintea Viteazul” Cavnic, Maramureş/ Şcoala doctorală de Ştiinţe Umaniste, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord – Baia Mare, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
3. Prof. Ramona JITARU, Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău, General Gheorghe Garoescu, Jurnal de front, vise de iubire. 14 august 1916 – 28 septembrie 1918.
4. Prof. Mircea BOTIȘ, pr. Radu BOTIȘ, Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș. Activitatea desfãșuratã de cãtre preotul Vasile Lucaciu în America în scopul realizãrii Marii Unitãţi Naţionale.
5. Teresia Bolchiș TĂTARU, Germania/Augsburg, Marea UNIRE, dulce ca mierea și amară ca fierea.
6. Prof. dr. Ancuța Maria COZA, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, Maramureș, Romanul unui „Soljeniţîn român” – Ostinato.
7. Prof. dr. Ionuț CHIRA, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Titlu rezervat
8. Dr. Mirel GIURGIU, Istoria și activitatea „Bibliotecii si Institutului Roman” de la Freiburg, Kehl -Germania de Sud-Vest
Ora18:00

Închiderea lucrărilor colocviilor
Prof.dr. prof. dr. Daniela SITAR-TĂUT, Paul Goma – Anamneza amneziei. Despre neajunsul de a fi român printre români, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

SPONSORI
– Consiliul Județean Maramureș
– Asociația de părinți a „Colegiului Național Vasile Lucaciu” Baia Mare
– Revista „Nord Literar”
– Prof.dr. Ancuța Coza, prof. dr. Monica D. Cândea, prof. Claudia Bilașco

Mulțumim scriitorilor și editurilor care ne-au oferit cărți: George Achim, Mihaela Albu, Lászlo Alexandru, Dan Anghelescu, Flori Bălănescu, Gheorghe Mihai Bârlea, Ioan Botiș, Florica Bud, Nicolae Bud, Alexandru Buican, Alexandru Cistelecan, Constantin Ciucă, Carmen Dărăbuș, Horvat Săluc, Marian Ilea, Ramona Jitaru, Viorella Manolache, Irina Petraș, Lorena Stuparu, George Tei, Radu Țuculescu

Dan ȘALAPA – Proiect literar:,,Un sentiment numit România”

REGULAMENT

proiect literar

– 100 ani – 100 de poeme pentru România –

Dedicat

CENTENARULUI ROMÂNIEI – MAREA UNIRE

01 DECEMBRIE 1918 – 01 DECEMBRIE 2018

Proiectul se adresează autorilor români sau neromâni, din ţară sau din diaspora sau alte zone geografice, poeţi, indiferent de calitatea de membru sau nemembru al vreunei sau ale vreunor uniuni de creaţie, dar cu statut de persoană majoră, şi cu cel puţin o carte publicată.

Proiectul urmăreşte editarea unui volum colectiv, cu texte exclusiv de poezie contemporană dedicate României şi spaţiului său istoric, de civilizaţie şi de spiritualitate, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, 01 Decembrie 1918.

În volumul dedicat evenimentului, poeţii vor fi publicaţi în ordinea înscrierilor, fiecare cu atâtea poeme cât să cuprindă maxim 3 pagini, format A5, cu rimă sau în vers alb, creaţii originale, preferabil nepublicate, plagiaturile sau alte forme de fraudă ducând la excludere din proiect şi la sancţionare conform legilor în vigoare.

Se exclud de la publicare parodiile, pamfletele sau alte genuri satirico-umoristice.

Selecţia textelor revine participanţilor, dar organizatorii îşi rezervă dreptul de a respinge unele texte.

Autorii pot trimite mai multe texte lăsând, însă, la latitudinea echipei redacţionale selecţia poemelor ce vor fi incluse în proiect.

Proiectul urmăreşte publicarea în volum a 100 de poeme, ele fiind fiind incluse în volum în ordinea înscrierii şi achitării contribuţiei de co-editare de către autorii lor.

Textele trimise vor fi redactate cu caractere drepte, font 12, Times New Roman, cu diacritice, la un rând, caracterele scrise cu Bold fiind acceptate numai pentru titlul lucrărilor.

Nu sunt admise greşeli gramaticale sau cuvinte/expresii/mesaje directe sau subliminale vulgare, xenofobe, şovine, materialele trebuind să dea dovadă de civilitate, respect şi bun simţ; în caz contrar, textele se elimină automat din proiect.

Vor fi eliminate din concurs, de asemenea, fără alte explicaţii, lucrările cu greşeli flagrante gramaticale sau cu greşeli de prozodie (în cazul poeziilor cu ritm şi rimă).

Greşelile simple, “de tastatură” sau “din grabă”, vor fi corectate pro bono, de redacţia noastră.

Textele se trimit pe email, format exclusiv word sau docx. pe adresa dan_salapa@yahoo.com până la data de cel târziu 31 iulie 2018, dată la care şi achitarea cotei de co-editare trebuie efectuată.

Orice înscriere, chiar confirmată de organizatori, dar neonorată ca şi plată a co-editării, duce sine die la eliminarea participantului din proiect. Organizatorii pot asigura, la cerere, contracost, corectura textelor sau alte servicii redacţionale.

Organizatorii îşi rezervă dreptul de a publica/posta textele participanţilor în reviste, pe site-uri sau în materiale conexe evenimentului fără a le mai cere participanţilor acordul; în acelaşi timp, organizatorii îşi declină responsabilitatea atunci când un terţ, după publicare, preia parţial sau integral texte în vederea folosirii lor ulterioare.

Editarea proiectului presupune, aşadar, un volum de aprox. 250 de pagini, coperţi color, interior alb-negru. Autori admişi în proiect, până la împlinirea cifrei de o sută de poeme, în ordinea înscrierii şi, respectiv, a achitării contribuţiei de co-editare, în volum, vor fi publicaţi în ordine alfabetică.

Fiecare participant, autor de poezie, va contribui la editarea volumului cu 150 lei.

Înscrierea în proiect se va face ecxclusiv pe adresa dan_salapa@yahoo.com

După confirmarea opţiunii de înscriere în proiect, fiecare participant va primi, în particular, informaţiile privind achitarea contribuţiei de co-editare precum şi alte detalii solicitate legate de proiect.

Alte informaţii pe pagina facebook Agenţia Literară Singur:

https://www.facebook.com/agentialiterarasingur

———————

Dan ŞALAPA

Director Agenţia Literară SINGUR

Aprilie 2018

Valeriu DULGHERU: Paradigma Unionismului

„Ne separă, când ar trebui să ne unească… Ne împrăștie, când ar trebui să ne adune… Ne… Ne… Ne… Dar noi ce-am făcut pentru Unire?”

E o întrebare aparent retorică dar în adevăr una cardinală. Să ne întrebăm fiecare din noi ce am făcut pentru Unire, ce am putut face și nu am făcut. Rămân pe poziția că potențialul intelectual al Unionismului este foarte mare (comparativ cu celelalte curente ideologice!) dar nici pe departe nu este folosit la justa-i valoare. Însă intelectualul are o datorie, o mare datorie, față de bietul țăran basarabean, pe spinarea căruia a făcut carte, care-i permite să aleagă grâul de neghină (desigur, mă refer la adevărații intelectuali, nu la cei care au acumulat diplome gen Dodon sau la ce-i vânduți), să distingă semiadevărul de adevăr, să se descurce în deseori prea complicatele scheme politice. Moș Ion își face datoria: crește „pâinea cea de toate zilele” pe care o mănâncă toți în fiecare zi. O crește cum poate. Ce fac intelectualii pentru a-l ajuta pe moș Ion să se descurce în junglele politice, să discearnă adevărul din avalanșa informațională cu care este bombardat zilnic?

În acest context deunăzi ascultam confesiunile unei Maria Ivanovna la postul RTR „Toate minoritățile naționale trăiesc în Moldova de peste 200 de ani și, deci, sunt băștinași. Nici un rus, ucrainean, găgăuz, bulgar nu vrea unirea cu Rusia, iar moldovenii vor unirea cu România, vor să distrugă statul nostru” a declarat tovarășa. Ce înțelege moș Ion (care privește televiziunile rusești și ale lui Dodon) din această informați: că moldovenii sunt cei care nu doresc statalitatea Republicii Moldova. Prima reacție a lui moș Ion este că și el este moldovean dar dorește păstrarea statalității. Tehnologiile rusești de spălare a creierilor sunt deosebit de perverse. Desigur e o minciună gogonată, dar cine să-i explice lui moș Ion. Adevărul este că rușii din Transnistria, care de iure sunt din Republica Moldova (și tovarășa știe acest lucru), de câte ori au declarat Unirea cu Rusia (chiar au organizat câteva referendumuri!). Dar la mai recentul referendum din Găgăuzia din 2014 ce au dorit 98,47%? Să adere la Uniunea Vamală Rusia-Bielarusi-Kazahstan, ceea ce înseamnă de fapt la Rusia. Kazahstanul va putea oricând ieși din această uniune efemeră (ea deja face pași concreți). Bielarusi, ca și Ucraina ar putea ieși și ea. Iar noi, mici și neputincioși, odată nimeriți acolo nu vom avea nicio șansă de a ieși din acest imperiu. În a. 1991 am ieșit din imperiul sovietic (rus) grație lui Gorbaciov, altfel și astăzi probabil am fi „ales” Cercul Polar în locul oricărei alte țări europene. Iată cum se face dezinformarea maselor.

Timp de o săptămână după epocala Mare Adunare Centenară toate sursele de informație antinaționale (dodoniste, rusești) au făcut tot posibilul pentru a diminua importanța acestui epocal (pentru unionism) eveniment, dând minciuna și semiadevărul drept adevăr absolut. „Au fost puțini!” declară ca papagalii de la toate televiziunile lor (rusești și dodonești. Se vede că sunt fabricate în același laborator). Da, ar fi fost poate 150-200 de mii dacă nu ar fi fost iarna siberiană cu drumuri înfundate până aproape în ziua Adunării. Dar aproximativ o sută de mii veniți de bună voie, la îndemnul inimii, sunt puțini? Să ne amintim cum socialiștii și comuniștii au pregătit la 23.11.2013 în ajunul summitului de la Vilnius timp de o jumătate de an așa numitul „pohod na Chișinev (atac asupra Chișinăului!) care s-a fructificat cu o jalnică adunătură roșie antieuropeană de vreo 5000-7000 de inși, mulți dintre care aduși în mod special. Că „marșul Unirii s-a petrecut trist și aproape neobservat” (declară băgătorii de samă de la Komsomol’skaya Pravda v Moldove (ce caută această făcătură rusească în Moldova?)). Astfel de gogomănii pot spune doar niște nesimțiți dacă nu am ști că la mijloc este o tehnologie de subestimare a tot ce e unionist care trebuie să acționeze prin televiziunile lor asupra creierului lui moș Ion ca picătura chinezească. Într-adevăr, lumea a început să se adune de pe la orele 10.00. Tocmai această perioadă, când în piață erau puțin și abia se adunau televiziunile lui Dodon și cele rusești filmau și luau interviuri. De pe la 11.30 pe scenă s-au urcat minunații haiduci ai lui Tudor Ungureanu care până la orele 12.00 prin excepționalele cântece patriotice au menținut piața într-o stare euforică pe măsura evenimentului (nu pot înțelege această stare cozile de topor și alogenii). După orele 12.00 artiștii s-au retras și de pe scenă s-au auzit doar luări de cuvânt în special ale primarilor semnatari ai Declarațiilor de Unire. Aceasta dezminte minciuna sfruntată a lui Dodon că „În loc de „Marea Adunare” a fost organizat un banal protest minoritar, cu lăutari și discursuri ofilite”. Orice a fost în piață știe că nu a fost așa. Iar alde Toma necredinciosul ar putea viziona filmările făcute în piață, inclusiv cu dronă, care dezminte minciuna Dodonului despre un „protest minoritar”. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Paradigma Unionismului” →

Vasile COMAN: Dacă nu acum…?!

Dacă nu acum…?!

Dacă suntem frați, totul e sinistru,
Generații multe sunt în pribegie,
De la Tisa noastră… dincolo de Nistru,
O știu și copiii… E o Românie!

Plânge și suspină Moldova orfană,
Cizma grea rusească încă nu ne lasă;
Suntem neam de daci și avem o mamă.
Te iubim, Moldovă, vino iar acasă!

Robi și peste Nistru și acolo-s frați,
Pod de flori și punți, astăzi ne dorim
Toți același sânge, noi suntem jurați
România Mare… Noi o făurim!

Bucovina plânge după Cernăuți
Și acolo e soră, și acolo e frate,
Și acolo’s dealuri, și acolo’s munți,
Haideți la Unire! Veniți că se poate!

Inima reginei e în Cadrilater
La cetatea Balcik e a ei iubire
Și acolo’s frați, și acolo sper
La o România, la Marea Unire!

Hai să rupem lanțul care ne separă,
Veniți toți românii ce sunteți plecați,
Hai să ne unim că suntem o țară,
Haideți toți acasă, la munții Carpați!!

———————————-

Vasile COMAN

27 martie 2018

Marin BEȘCUCĂ: Chemare!!

CHEMARE !!

Prutul s-a ridicat în picioare,
să-l văd și eu !
poet în tremur de Tisă,
plânsu-mi-s-a Luceafărul – vis !
pleoapa tăcea, dinadins
să-mi știe năvalnicu-mi cum pleacă,
desculț, dezvelit în piept, cu inima-mi
trecută-n călimară,
cu sufletu-mi constrâns peniță,
Prutule !
am să-ți aduc o buză de Tisă,
afle-mă Nistrul că nu tac,
am Poemul decupat din stindard,
mi-am adunat toate-mi cele de-mi sunt,
toate mi-au dtrigat într-un cuvânt:
să mergem cât mai iute la Prut !
și era oarece neliniște-n mine,
alergau hematiile- strigând cu gurile pline,
și noi ne suntem pentru UNIRE !
sigur că cerul se minuna auzind,
Luceafărul parcă suspina mai adânc …
de-atâta timp plânsu-mi-s-a,
dar timpul e zămislit din catran
Țara ne-a chinuit în cazan,
și arde-ne focul voințe,
ici colo mai pot unii să strige:
veniți, Prutul ne cere UNIRE !!
și eu strig, de-aici, Mărite Prut,
ți-aș zice frate – dar nu-mi merit,
am numai versu-mi în brâu …
da, mă lupt cu mâinile goale,
dar nu-mi știu scoate din rădăcină secure,
vin viscole mă-ntrebe de voia ți-o știu,
vorbește lacrima-mi în locul meu …
și-un suspin
le-a promis că va veni el dinspre mine,
un suspin !
dar eu sunt o sumă de greșeli în el,
Prutule, atârnă greu păcătosul în mine,
dar mi-a promis DUMNEZEU că ne va fi nouă,
UNA să ne-alipim Țara, din două,
cununa răstimpurilor e plină de strămoși
și toți ne strigă Milcovul să-l vărsăm în Prut,
așa ne vom aduna din mai multă putere
și toate stelele ni s-ar coborî în horă …
și Miorița, de atâția și atâția au blestemat,
ne va veni și ea, cu o ramură de brad,
și și moldoveanul, și și ungureanul, și și munteanul
imediat au să știe Măicuță Bătrână
cu brâu-i de lână
ce-și duce pribegia cu plânsetu-i în mână,
și doar mai poate suspină:
dar Țara e UNA !!
și Danul, căpitanul de plai, mi-a spus c-a să vină
să ne arate cum se sărută glia străbună …
și Mănăstirea Dealul se cutremură,
Mihai Domnul se cere afară
Prutul să-l soarbă, dintr-o sorbire …
asta-i pohta ce-am pohtit !… îl mai aud,
și tot cerul se face un plumb …
și Șerpii,
cu Dunăre cu tot, vor să vie,
să reverse toate durerile neamului scăldate în mare
peste UNIRE …
dar, Prutule,
primește-mă și pe mine,
iar eu am să-i strig pe toți dintr-o CHEMARE,
DUMNEZEU însuși mi-a șoptit:
UNIRE !!

… frunte-mi plecată ție, Cititorule !

——————————
Marin BEȘCUCĂ

27 martie 2018

Victor COBZAC: Nimic mai scump ca România (poeme dedicate Unirii)

UNITĂ-N VECHILE HOTARE

Tot mai aproape-i ziua-n care,
Vom spune: – Buna ziua frate,
Fără să ni se-nchidă… gura…
Fără de sârmele ghimpate !!!

Creștini fiind… ne vom ruga…
La Dumnezei și… la toți sfinții
Și vom lupta… cu noi… puteri,
Să nu dezamăgim părinții !!!

Ei au plecat… în drumul lor…
Rămași cu-n vis, neîmplinit,
Născuți cu Prutul prin grădină,
Azi curge… prea… neliniștit.

Să fim ca ei, chiar mai voinici,
Atunci când Patria ne cheamă,
Un pas… să nu dăm… înapoi,
Așa vom fi cu ei de-o seamă.

De-un sânge și de-același grai,
Nimic mai scump ca România,
Datori să punem piept și umăr,
Să cânte… liber… ciocârlia !!!

Să trecem Prutu-n lung și-n lat,
Opriți… să nu mai fim la vamă,
Să n-avem frică… de… nimic…
Când viu rostim cuvântul Mamă.

Cu… Tatăl Nostru… la icoane,
Ne închinăm, cu-aceiași rugă,
Pământul… la cei răi la suflet,
De sub picioare să le fugă !!!

Să nu cedăm din ce-i al nostru,
O limbă… de nisip… la mare,
Un vârf de pisc… înzăpezit,
Din trei culori, nici o culoare !!!

Să ne luăm cu toți… de mâini,
De la cel mic, până la cel mare,
Trăiască Țara Românească,
Unită-n… vechile… hotare !!!

ROMÂN LA MINE-ACASĂ

Despre limbă, despre neam,
Despre Țara mea frumoasă,
Vreau să cânt… putere am:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre cerul plin de Soare,
Despre-un dor ce mă apasă,
Vreau să strig… în gura mare:
– Sunt român la mine-acasă!

Despre Mama mea și Tata,
Despre prispă, stâlp de casă,
Zile-n șir să afirm sunt gata:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre oameni, despre glie,
Soarta mea, pe hartă ștearsă,
Toată lumea ași vrea să știe:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre sfinte… trei culori,
Nu-i îmbinare mai frumoasă,
Cer albastru, Soare, Sânge:
– Românești… la mine-acasă!

Despre frați, surori, nepoți,
Strânși în jurul la o masă,
Veseli, pe-o sprânceană, toți:
– Sunt români… la ei acasă!

—————————————–

Victor COBZAC (VicCo)

Chișinău

27 martie 2018

Galina MARTEA: Unire, frați români!

UNIRE, FRAȚI ROMÂNI!

Unire, frați români, acu Unire,

Unire între mamă, soră, frate,

Uniți în fapte să vorbim o limbă,

Limba română care ne deșteaptă.

Unire, frați români, acum Unire,

În clipa care cere înfrățire,

După un veac de lacrimi, despărțire

Haideți acuma să unim hotare.

Haideti acuma – clipa-i decisivă,

Cu orele ce sunt deopotrivă,

Haideți cu toții să pornim în horă,

Ca să uităm trecutul care doare.

——————————-

Galina MARTEA

Olanda

27 martie 2018

Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?

„Cât de bine și frumos e, cât de dulce fericire,

Ca să locuiască frații în de-a pururi unire!”

(Psaltirea în versuri. Psalmul 132)

Vasile Militaru

Într-adevăr, Marea Adunare Centenară s-a încununat cu succes. A fost cea mai mare manifestare unionistă de la 1991 încoace. Și Dumnezeu a fost cu Unioniștii!!! După mai multe zile de viscole și ninsori ne-a adus o zi de primăvară cu multă căldură la direct și la figurat. Piața Marii Adunări Naționale a fost plină. Și Parcul Catedralei. Chișinăul a devenit pentru aceasta zi o Mecă a Unioniștilor de pe întreg continentul european. Peste o sută de mii de unioniști au venit din toate colturile Basarabiei, din Romania (București, Bistrița Năsăud, Timișoara, Oradea, Cluj, Brașov, Iași, Suceava, Brăila, Galați s.a.), din Diasporă (Parma, Milano, Paris s.a.). Până la începerea Adunării participanții au fost delectați cu frumoase cântece patriotice interpretate de inegalabilii haiduci de la Căpriana în frunte cu Tudor Ungureanu, aflați pe baricadele Mișcării de Eliberare Națională de peste 30 de ani.

La orele 12.00 Marea Adunare Centenară a început cu intonarea imnurilor de stat ale Republicii Moldova și României. Moderatorul Adunării a fost maestrul Sandu Grecu. Piața se transformase într-o mare de tricoloruri, pe care erau scrise denumirile celor peste 130 de comune și orașe care au semnat Declarații de Unire cu România, pancarte cu denumiri ale localităților Basarabiei și organizațiilor participante, inclusiv a Universității Tehnice a Moldovei. Steaguri cu însemnele partidelor unioniste (PUN, PL, PNL, PLR) (prezenți au fost și reprezentanți ai PAS-ului dar fără însemne). La tribună, rând pe rând, s-au urcat cei care au avut ce spune: minunații tineri care au organizat aceasta Mare Adunare Centenară; primari semnatari ai Declarațiilor de Unire ș.m.a. „Sunt mândru că ne-au urmat multe localități din nordul Republicii. Suntem mulți. Cine spun e că Nordul nu vrea Unire. Nu e adevărat. Noi dorim mâine să fim în România Mare” a declarat de la înalta tribună primarul c. Parcova, Edineț, cel care a spart gheata Declarațiilor de Unire fiind primul semnatar al Declarației. „Mă bucur că printre cele peste o sută drapele ale localităților semnatare ale Declarației de Unire se află și drapelul cu numele de Sadova care simbolizează Unirea. Mă bucur de sătenii mei care mi-au dat curaj. Au fost 100, apoi 200… astăzi sunt peste 600 care-și doresc Unirea. Cum să nu dorești Re-Unirea atunci când copiii noștri se bucură de burse în România, când grădinița de copii a fost reparată pe bani alocați de guvernul României (in total au fost reparate, renovate și construite 1159 de obiective de menire socială – n.n.). Împreună vom face Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!” a declarat de la tribună primarul semnatar al s. Sadova, baștina kremlinezului Dodon. „Sunt de acolo unde l-am primit pe nepreședintele nostru Dodon. Astăzi, deși nu este război ne aflăm într-o situație dificilă. De 25 de ani căutăm tot felul de soluții la problema care nu are soluție (statalitatea RM). Singura soluție este Unirea cu România. Basarabia s-a ridicat în picioare. Satele și orașele cer Unirea. Românii basarabeni s-au trezit. Declarațiile semnate de mine și de alți primari reprezintă o nouă Mișcare de Eliberare Națională. Viitorul românilor basarabeni este fie în România, fie deloc. Mă adresez liderilor politici de la București: Basarabia vrea Unirea! Timpul vorbelor și a politicianismului a trecut. Doamne ajută și să ne trăiască România Mare!” a declarat primarul semnatar al s. Bacioi, Chișinău, care l-a înfruntat pe pseudopreședintele Dodon în timpul vizitei sale la Băcioi. „Aș vrea ca in inimile noastre s-și aibă locul căldura de astăzi. A venit timpul să ne gândim la prezent și viitor. Aș vrea să vă zic că România și Basarabia pot exista doar împreună, ca un tot întreg. Vin de pe malul Prutului de la baștina lui Petru și Ion Aldea Teodorovici. Să-i salutăm că ei din ceruri ne văd și se bucură pentru noi. Am crescut pe malul Prutului și să știți că dacă Prutul ar putea vorbi ne-ar spune că nu dorește să fie hotar între frați. Pentru viitorul nostru al copiilor noștri, Unire frați români!” a declarat primarul s. Sârma, Leova, Silvia Căpățână. „Profundă recunoștință acestor tineri care au știut să ne unească. Care au trecut peste mofturile liderilor noștri politici. Care știu să spună că Basarabia vrea să se unească cu Țara Mamă. Este o rușine că în parlamentul de la Chișinău nu s-a putut organiza o Adunare solemnă dedicată Centenarului. Indiferent dacă doresc parlamentele de la Chișinău și București vrerea poporului român se va întâmpla. Noi ne dorim Re-Unirea. Să trecem peste lucrurile care ne despart, să atingem acest frumos ideal!” a declarat dna Maria Ciobanu, deputat PLDM, înflăcărată patrioată a Neamului. „Salut Națiune!!! Dumnezeu a dat oamenilor capacitatea de a distinge binele de rău. Binele pentru Republica Moldova este Unirea cu România!” a mărturisit dna Galina Ceban, primar al s. Chircăiești, Căușeni, o mare româncă. Deosebit de emoționat a fost mesajul rusului de etnie Victor Grebenșcicov expus parțial în limba rusă și adresat, în special, alogenilor. Șirul frumoaselor discursuri ținute de frumoșii cuvântători invitați la tribuna ar putea continua, mă opresc însă aici. Li s-a acordat cuvânt și unor lideri politici. Deosebit de emoționant, dar și pragmatic a fost discursul ex-președintelui României dl Traian Băsescu. „Pledăm pentru revenirea definitivă a populaţiei dintre Prut şi Nistru la trupul Țării Mamă România… Solicităm la şedinţa solemnă din 27 martie 2018 ca Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice pentru reîntregirea naţională prin mijloace paşnice şi în limitele Constituţiei României… Unii spun: e greu! Nu le e ruşine? Dar acum 100 de ani românilor le-a fost mai uşor să facă Unirea? Nu, le-a fost mai greu şi au făcut-o. Avem obligaţia ca astăzi s-o facem şi noi, şi vă spun pentru ce: în primul rând, suntem singura ţară care mai acceptă să trăiască după voinţa lui Stalin şi Hitler. Balticii au fost băgaţi prin pactul ticălos, Ribbentrop-Molotov, în Uniunea Sovietică. Astăzi, sunt în NATO şi în Uniunea Europeană”. „Este o chestiune de demnitate națională reîntregirea ţării. Moldova este parte a României. Așa cum locuitorii din Berlin au dat jos Zidul de la Berlin, așa și noi trebuie să dăm jos zidul de la Prut. A venit timpul să trecem Prutul liber, fără vamă şi fără grăniceri… Cerem unirea nu pentru salarii, pensii şi instituţii… Unirea este idealul nostru, este icoana neamului românesc”, a declarat vice-președintele PL Dorin Chirtoacă. Ieșirea lui D. Chirtoacă la tribună ca reprezentant al PL este poate un semn că în sfârșit președintele PL M. Ghimpu î-i permite să reprezinte Partidul. Târziu, mult prea târziu, dar totuși…

În final participanţii la Marea Adunare Centenară miting au adoptat în unanimitate o rezoluţie dată citirii de unul dintre organizatori, Vlad Bileţchi: „Cerem celor două parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi ale Actului Final de la Helsinki’, se arată textul proclamaţiei”. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?” →