Ioan MICLĂU-GEPIANU: Două pietre de hotar ale României

Două pietre de hotar ale României:

Centenarul UNIRII de la 1 Decembrie, 1918

și

Sfințirea Catedralei Neamului Românesc, 2018

 

Sunt într-adevăr două pietre de hotar în spațiul și timpul acestei milenare Istorii a României.

   Să fim mândri de Neamul în care ne-am născut, să fim mândrii de România, de Limba, Cultura și Credința noastră creștină Ortodoxă, în care au trăit și s-au jertfit străbunii noștri, și în care vom trăii și noi cei de azi, urmându-le fericiți calea veșniciei lor!

Trăiască România și Biserica lui Iisus Hristos!

—————–———————–

Ioan MICLĂU-GEPIANU

Australia

28 noiembrie, 2018

Ben TODICĂ: Anul 2018, piatra de temelie a neamului

Trăim vremuri debusolate, pline de oameni dezorientaţi. Când eram copil mă înfruptam din poveştile şi legendele strămoşilor noştri Geto-Daci, pline de Feţi Frumoşi şi Cosânzene şi visam. Generaţia mea a avut povestea ei, cu eroi vii şi vise de reîntregire şi unire, cu tinereţe fără bătrâneţe pline de lacrimi de fericire.

Azi nu mai credem şi am devenit săraci şi goi la suflet şi-n spirit. Fără sens, fără idealuri de viaţă vedem doar hău la capătul tunelului. Fără poveste, trăim doar în prezent. Nu mai avem ţintă, nu ne cunoaştem rostul şi nici mobilul care să ne motiveze să mergem spre lumină. Materialismul e lipsit de suflet şi stabilitate, e o cale printr-un labirint buruienos spre o direcţie moartă. A CREDE a dispărut, pentru că fără poveste, golul din faţă e doar ABIS. În abis eşti nimic!

Neamul nostru întotdeauna a privit spre NEMURIRE în UNIRE, ÎNTREGIRE în NEMURIRE. Credinţa noastră e NEMURIREA!!! Povestea neamului nostru a fost dintotdeauna nemurirea, iar azi mai mult ca niciodată avem nevoie să reînnodăm NEMURIREA, povestea de care avem nevoie azi. Ţinta spre care să ne dorim a privi, a ne motiva existent, a continua drumul neamului, al strămoşilor, părinţilor noştri în nemurire.

În copilărie am ştiut să visez datorită poveştilor noastre. Azi nu mai avem poveşti în care să credem pentru că ni s-au furat şi dacă dorim să ne reînnodăm destinul ca neam, să ne regăsim balanţa ca suflete în Nemurirea Neamului Românescva trebui să ne construim una nouă. Pentru Nemurire au luptat strămoşii noştri în decursul istoriei, vis împlinit la 1 Decembrie 1918. Astfel ne-am sfinţit ca Naţiune Creştin-Ortodoxă, adevărată Catedrală a Neamului pentru nemurirea, mândria şi cinstirea părinţilor noştri.

Copii, fiţi mândri de veşnicia Limbii Române, clădiţi-vă NOUA POVESTE A NEMURII pentru dăinuire şi trăinicie a viselor şi NEAMULUI ROMÂNESC.

Nu întrerupeţi visul, ŢINTA NEMURIRII!

La Multi Ani!

—————————-

Ben TODICĂ

Australia, Melbourne

28 noiembrie, 2018

Ilarion BOCA: Onor Țării

ONOR ȚĂRII

 

De ziua ta, iubită țară,
Prezent răspund iar la apel,
Eu care ți-am slujit o viață
Cu arma-n mână sub drapel.

Și eu ce-am stat pe metereze
În piscul munților străbuni,
Răspund prezent ca-n tinerețe
Când tu în juru-ți ne aduni.

Prin valurile înspumate
Cu tine veșnic eu rămân,
Că m-am născut să-ți stau de veghe
Ca orice suflet de român.

Iar eu, ce zbor ca o săgeată,
Din cerul limpede cobor,
Cât să-mi sărut în vise pruncii
Și steagul nostru tricolor.

Suntem din veac esență rară
Și păcii i-am slujit mereu :
Suntem români, avem o țară,
Și-n ea stăpân e Dumnezeu !

Ca brazii străjuim hotarul
Acestui sfânt picior de plai,
Pe care-am ctitorit o vatră
Și-o gură veșnică de rai.

Acum îți spun, ca și poetul
Ce-a plâns sub steagul tricolor,
Ca la trecutul tău de aur
Să ai un falnic viitor !

————————-

Ilarion BOCA

28 noiembrie, 2018

Costache NĂSTASE: Credenționale

CREDENȚIONALE

 

Se îndreptau românii toți spre Alba
Înflăcărați de-o nobilă simțire
Reprezentând poporul, munții, iarba
Și toți aveau mandat pentru unire.

Credenționale, fluturi luminoși
Revendicând istorică dreptate
Conțineau vrerea din strămoși,
Românii să trăiască-n unitate.

Și a fost anul nației române
Cănd patrioți adevărați
Nu au dat cinstea pe rușine
Și-au făurit unirea între frați.

Cu jertfe, eroism, înțelepciune
Au impus dreptul și tăria
Si-astfel a apărut în lume
O țară mândră, unitară, România.

Iar clopotele de la Alba
Au preluat măreața știre
Și în consens cu cele de la Putna
Au anunțat, pe veci, UNIRE.

—————————————

Costache NĂSTASE

Bucureşti

27 noiembrie, 2018

Ioan Nicolae MUȘAT: ASCIOR sărbătorește Jubileul Marii Uniri în județul Covasna

ASCIOR împreună cu alte organizații, cu grupuri de români, cu românii și prietenii lor din zonă, noi toți, însoțiți de Părintele Mihail Milea și alți Părinți din Buzău, sărbătorim Jubileul Marii Uniri acolo unde este mai importantă prezența românilor, vocea românismului, acolo unde românii sunt urgisiți la ei acasă, în județul Covasna.

Vor fi 2-3 autocare, în funcție de înscrieri, TRANSPORTUL ESTE GRATUIT. Plecarea este pe 1 Dec. ora 6,00 din parcarea Catedralei Sf. Sava din Buzău.

Vă rugăm să vă luați haine groase, pachet de mâncare, apă. Pe cât posibil în costum național, purtând drapele, pancarte, icoane, tablouri cu marii români ai neamului.

Vă rugăm să vă anunțați participarea dumneavoastră și a prietenilor dumneavoastră până cel târziu miercuri, 28 Nov. ora 12, pentru a se putea face din timp comanda pentru autocare. Ne va bucura orice donație pentru susținerea acestei minunate activități!


Veniți pentru Unire! Veniți unde românismul suferă azi mai mult decât în alte părți!

———————————

Președinte fondator ASCIOR

Ing. Ioan Nicolae MUȘAT

26 noiembrie, 2018

Laura Cristina CRISTEA: Dulce Românie

Dulce Românie

 

Ne tragem din daci,
Şi ni-i sacrã-o datorie
Lãsatã de la strãbuni
Sã te veghem, dulce Românie

De pe metereze înainte
Sã-ți vestim furtuna
Ce de secole strãbate
Spre tine întruna

De la daci strãmoşi ne ştim
Blândã ne este firea
Nu vrem sã ne rãzboim
Dar ne vrem, menirea
Am jurat pe tricolor
Dulce Românie
Cã te vom sluji cu dor.

Pentru a ta mãreție,
De la Atius la noi
Românii mereu luptã
De e pace, sau rãzboi
Ei stau veşnic pe redutã

Ne tragem din daci
Şi ni-i dragã țara
Noi vlãstare,rãsãdim
Sã-l cinstim pe Burebista

——————————-

Laura Cristina CRISTEA

24 noiembrie, 2018

Galina MARTEA: Importanța și necesitatea zilei naționale pentru poporul român

G.Marteafoto-45agjpegDacă să pornim de la înțelesul cuvântului „necesitate”, atunci esența fenomenului exprimă latura fundamentală a unui lucru destul de important în existența individului. Acest lucru se plasează între utilitate și semnificație, aspecte ce satisfac anumite exigențe ale omului, dar și ale societății acestuia. În contextul dat, fenomenul de necesitate și importanță are o tangență majoră și cu zilele de sărbători, evenimente ce au loc în cadrul unei societăți, acestea, la rândul lor, satisfăcând cerințele    spirituale/sufletești/istorice ale cetățenilor. Deci, sărbătoarea este o zi în care se comemorează un anumit eveniment istoric/religios/cultural/etc., iar omul este acel care își întrerupe activitatea obișnuită de muncă pentru a se bucura de manifestările organizate în cadrul țării cu acest prilej. Astfel, în asemenea mod se sărbătorește și ziua națională, zi în care un popor își marchează o întâmplare foarte importantă din istoria propriei țări. Respectiv, este vorba de Ziua Națională a României, 1 decembrie, eveniment sărbătorit de întregul popor român, eveniment de o mare pondere ce caracterizează și reprezintă identitatea unui stat și a unei națiuni.

Continue reading „Galina MARTEA: Importanța și necesitatea zilei naționale pentru poporul român”

Alexandru NEMOIANU: ,,Aceasta este Ziua”

istoric-Alexandru-Nemoianu9.Există între oameni sentimente care nu pot fi explicate și cuprinse  în cuvinte. Nu putem spune “de ce” iubim casa părintească, mai înainte de a putea vorbi; ”de ce” iubim satul strămoșesc, mai înainte de a scrie, ”de ce” ne iubim copii, chiar și când nu știm scrie sau citi. Între aceste iubiri, care nu se pot exprima complet în vorbe, este și dragostea de Neam și Tară.
În aceste sentimente se află tărâmul în care ființăm, în care ne mișcăm, în care merită să trăim și merită să murim.
Iar asta este datorat faptului că mai înainte de a putea explica rațiunea dragostei de aceste lucruri, pentru aceste lucruri avem loialitate, atașament și capacitate de jertfire. Continue reading „Alexandru NEMOIANU: ,,Aceasta este Ziua””

George PETROVAI: Ziua Națională a României integrată politic și dezintegrată în esența ei spirituală

PETROVAI-George2X-wb1-225x300Luând aminte la dezastrul programat al României postdecembriste (unul semnificativ în plan economico-financiar şi esenţial în plan spiritual-identitar), întru sfidătoarea prosperitate a tâlharilor interni şi externi, nu poţi să nu te întrebi care este câştigul efectiv al milioanelor de români, mulţi dintre ei mai săraci şi mai oropsiţi ca Iov, după aderarea ţării la NATO şi Uniunea Europeană.

Poate că unii (dacă nu cu totul convinşi, atunci sigur încrezători în scremutul democraţiei noastre originale şi în atrocele elan partinic al aleşilor de două parale) vor susţine că ţara a beneficiat de însemnate sume europene, cu toate astea sub nivelul cotizaţiilor anuale ale României, că Uniunea Europeană şi SUA sunt permanent cu ochii pe sforarii dâmboviţeni cu ştaif (vezi recenta nemulţumire a diplomaţiei americane vizavi de manevrele pesedisto-aldiste din justiţie) şi că fără avertismentele venite din partea acestora, fărădelegea ar huzuri pe meleagurile noastre, caz în care sintagma „stat paralel” s-ar dovedi de prisos.

Continue reading „George PETROVAI: Ziua Națională a României integrată politic și dezintegrată în esența ei spirituală”

Vavila POPOVICI: „Doamne, să nu pierdem „tezaurul” sufletului de român!”

vavila_popovici-11b-e1411909350762-254x300

Cea mai de preț avuție pe care o avem în viață ne este copilăria care ne împinge spre cunoaștere și ne dă încredere în viață. Acum, copilăria mi se arată ca o prințesă îmbrăcată în straie vălurite, translucide… Plecând din preajma mea cu multă vreme în urmă, plutește undeva în văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut…

   Și am plecat din Basarabia la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureș, în podișul Transilvaniei – zonă centrală a țării noastre – vegheat de Munții Apuseni și de Carpații Meridionali.

   Continue reading „Vavila POPOVICI: „Doamne, să nu pierdem „tezaurul” sufletului de român!””