Irina Lucia MIHALCA: Utrenia

Utrenia

 

Pulsiunile unei noi lumi îți înrourează dimineața,
într-o armonie cosmică. Ca o rugăciune,
o lumină tămăduitoare străbate
prin cerul nesfârșit,
distanțe, inimi, gânduri,
în adevărurile simple ale vieții.
Un sunet al timpului!
Cuvântul, e și în noi, și în afara noastră.
Cu fiecare vers te purifică.
Universul, triada: cer, ape, pământ!

Odată cu sunetele miraculoase, de o frecvență înaltă,
ce pătrund în tine, înflorind în cuvânt,
un înger hermeneut
îți adeverește
că ești un fir unic,
de neînlocuit, în tapiseria vieții.
Lumina ei îți dă viață. E însăși poezia!

O taină se scrie în sânge!
Pâinea este tăiată și împărțită, odată cu vinul băut cucernic.
E-acolo cu tine, în fiecare moleculă, în fiecare gând,
în dorința mâinilor de a-i mângâia trupul,
în dorința buzelor de a-i depune,
peste tot, sărutări,
ca un tatuaj al dragostei purtate.
Un univers este Ea!
Litie evanghelică, poemele ei!

Cu nerăbdare aștepți orele să treacă.
Aura ei arde și contopește, până la fuziune,
ființe și lucruri,
trăiri, sentimente, emoții,
imposibil de redat în versuri.
În palmea ei
îi vei așeza toată viața.
Cu ochii închiși îi știi chipul,
din memorie o poți desena,
dar niciun creion, nicio daltă
și nicio pensulă nu-i vor putea transpune
lumina ce străbate totul.

Pereții de plută ai destinului nu-ți mai pot răspunde.
Acum crezi că, prea târziu, ți-a fost sortit
să ajungi
la masa festivă a fericirii.
În gol navighezi.
Fiecare clipă își are o șansă.

De pe cuprinsul lumii, vânturile s-au oprit,
valurile au amuțit,
planeta și-a încetinit ritmul.
Ascultă liniștea! Taci și ascultă!
În acea tăcere înaltă,
un răspuns vine pentru tine.
În interiorul sunetului e o poartă spre cer.
Acum poți găsi drumul de întoarcere.

Niciodată nu-i prea târziu
să înveți sensul,
înțelesurile Luminii și ale Cuvântului!

————————————

Irina Lucia MIHALCA

București

11 ianuarie 2019

Erich FRIED: Marile minciuni

Marile minciuni

Marile minciuni
nu au de fapt
picioare prea scurte.
Picioarele lor

par scurte
pentru că brațele

sunt prea lungi.

Brațele
marilor minciuni
ajung atât de departe
încât pun adevărul pe fugă,

înzestrându-l astfel

cu picioare, schelete.

Erich Fried (Austria, 1921–1988)

Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

 

Die großen Lügen  //  Die großen Lügen / haben gar keine / kurzen Beine / Ihre Beine / wirken nur kurz / weil ihre Arme / so lang sind  // Die Arme / der großen Lügen / reichen so weit / dass sie der Wahrheit / Beine machen können / oder Gebeine

Lucian GRUIA: Galina Martea – În dialog cu creaţia umană (Ed. Bestelmijnboek, Olanda, 2018)

Galina Martea s-a născut la 30 iulie 1959 în localitatea Corneşti, Ungheni, Basarabia. A devenit o personalitate în ţara sa şi nu numai, prin activităţi de excepţie în domeniile: scriitoricesc, economic şi pedagogic. Este lector unversitar, doctor în economie, membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, membru al Consiliului Unirii – Moldova etc.

Cartea Galinei Martea, În dialog cu creaţia umană (Ed. Bestelmijnboek, Olanda, 2018), este incitantă întrucât se apropie de operele de creaţie literară şi ştiinţifică din perspective filosofice.  Cuvântul înainte, Creaţia umană – conţinut spiritual în existenţa valorilor, şi următoarele două capitole: Despre valorile sacre ale unui popor şi În dialog cu creaţia umană sunt chiar teoretice. Ele constituie un fel de prolog al volumului.

În cuvântul introductiv, creaţia umană este văzută ca un dialog social centrat pe creaţie în care „are loc procesul de influenţă ce orientează omul în a cunoaşte valoarea cuvântului scris şi rostit, valoarea sentimentelor şi convingerilor umane, valoarea imaginaţiei reale şi ireale, valoarea a tot ce este firesc şi estetic în viaţa umană.” Creaţia stimulează procesul evolutiv al dezvoltării umane. Cartea produce valori estetice gustate de cititorii care vor trăi emoţii şi sentimente cathartice. Valorile estetice sunt considerate”cea mai înaltă formă de creaţie şi de receptare a frumosului divin.”. „De aceea, mediul sociocultural al omului trebuie stimulat şi motivat în permanenţă cu produsul creativ uman şi factori esetici, care contribuie pozitiv la formarea integră a personalităţii şi identităţii omului, având în subordine conţinuturi intelectuale şi spirituale.”.

Partea întâia a cărţii  stă sub semnul înaltului patriotism de care dă dovadă Galina Martea. Primul text este dedicat limbii noastre: Ziua Limbii Române – identitate, unitate, valoare naţională! La 31 august sărbătorim limba noastră naţională (din 2013 în România, din 1990 în Republica Moldova) ca „valoare supremă prin care se identifică personalitatea şi identitatea poporului român”. Este vorbită de cca 28 milioane de oameni în întreaga lume.

„Deci, identitatea naţională este urmată, în primul rând, de conştiinţa şi sentimentul autentic al poporului român faţă de tot ceea ce se conţine în termenul de valoare naţională sau, mai bine zis, în termenul de identitate a valorilor naţionale.”

După aniversarea limbii noastre, autoarea se opreşte firesc asupra zilei naţionale a poporului român (Importanţa şi necesitatea zilei naţionale pentru poporul român). E bine să ne reamintim că, de-a lungul timpului, ziua naţională s-a serbat: la 1 Decembrie, din 1990 şi până în prezent (dedicată unirii Transilvaniei cu România), 10 Mai  în perioada anilor 1866-1947 (când se asocia  cu începutul domniei lui Carol I, independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării); apoi 23 August în perioada 1948-1989 (asociată cu eliberarea ţării de către armata sovietică).

Ziua naţională ne aminteşte de lupta pentru integritate teritorială şi tinerii nu trebuie să uite acest lucru. Trebuie să contribuim fiecare la reunificarea celor două regiuni care sunt încă în afara graniţelor ţării: „Totodată, un lucru este cert că, indifernt de toate, poporul român din Basarabia este cu trup şi suflet pentru unitatea naţională a României, iar sărbătoarea din 1 decembrie este comemorată cu acelaşi sentiment suprem de mândrie românească.”.

Partea întâia se încheie cu eseul întitulat Importanţa publicistului-jurnalistului în societate. „O societate civilizată nu poate funcţiona fără o informare zilnică a presei despre tot  ceea ce se petrece în ţară şi în lume. Informarea trebuie să fie corectă. „Cu certitudine, nu este absolut deloc uşor de a realiza uneori acest lucru într-o societate, însă obligaţia legală/morală/profesională a ziaristului este raportată spre rigori de o anumită etichetă care trebuiesc respectate în limitele decente ale convieţuirii sociale şi în limitele principiilor prevăzute de legislaţia naţională şi, respectiv, cea internaţională din domeniul jurnalismului.”

Ziaristul nu trebuie să se lase intimidat de puternicii zilei ci să ofere informaţie corectă. Uneori jurnalismul este periculos, mai ales în regiunile de conflicte armate sau în ţările cu dictatură.

Partea a doua, În dialog cu creaţia literară este cea mai vastă. Autoarea alege să comenteze cărţile (de preferinţă antologiile nu prea luate în seamă de critica literară) şi unele reviste mai puţin cunoscute pe care Galina Martea  le consideră că aduc prestigiul ţării noastre nu numai aici ci şi în străinătate. Desigur, capitolul începe cu Mihai Eminescu – identitate literară universală cu rădăcini spirituale româneşti.

Universalitatea lui Eminescu, afirmă autoarea, se datorează rădăcinilor sale spirituale româneşti. Ziua sa de naştere constituie o sărbătoare a culturii naţionale.

Partea aceasta a cărţii poate fi structurată în două: autori patrioţi (în marea lor majoritate basarabeni) şi antologii, reviste care propagă idealurile naţionale în lume.

Între autorii basarabeni (scriitori, istorici, pedagogi), Galina Martea se opreşte asupra următorilor.

Iurie Colesnic – scriitorul şi istoricul literar de mare preţ din Basarabia care a elaborat o lucrare foarte importantă dedicată scriitorilor basarabeni – din perioada 1812 şi până în prezent (Basarabia necunoscută în 10 volume). Unionist convins, şi-a dedicat activitatea cercetării Generaţiei Unirii (2004), carte în care afirmă că problema unirii cu România este vitală pentru Basarabia.

Valentin Tomuleţ – omul de cultură şi ştiinţă ce valorifică cu mult respect istoria ţinutului basarabean, (doctor în istorie, profesor universitar, savant, scriitor şi istoric literar) face ordine în evenimentele din Basarabia anilor 1812-1918 (perioadă în care ţara era ţinută în subdezvoltare de imperiul ţarist), cartea sa, Basrabia în epoca modernă (1812-1918) fiind premiată şi de Academia Română în anul 2014. Autorul este unul din cei mai competenţi istorici contemporani din Basarabia.

Poet, prozator, academician, publicist, istoric literar, Nicolae Dabija este binecunoscut şi în România şi în Italia unde primeşte în anul 2016, Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Poezie de la Trieste (Personalitatea Nicolae Dabija şi creaţia cu acelaşi nume). Nicolae Dabija este considerat:  „Omul care în totalitate îşi dedică existenţa în propagarea ideilor cu conţinut naţional, în promovarea naţiunii române ca valoare şi identitate, şi nu în ultimul rând, în lupta continuă de renaştere naţională.”

Cu deosebită afecţiune, întrucât şi Galina Martea este profesoară, autoarea analizează activitatea lui Virgil Mândâcanu (doctor în ştiinţe pedagogice, savant, scriitor, jurnalist) pedagog distins al neamului românesc din Basarabia. Activităţii sale îi dedică patru capitole, dintre care ne vom referi la cel intitulat Virgil Mândâcanu – creatorul de valori umane prin conţinutul idealului naţional. Neobosit luptător pentru valorile naţionale şi de renaştere spirituală, lucrările sale sunt dedicate în totalitate conţinutului pedagogic şi artei educaţionale în spiritul creştinismului şi al culturii etnice. Virgil Mândâcanu consideră profesia de pedagog cea mai nobilă activitate socială (Arta de a deveni şi a fi pedagog, 2016).

Regretatul Alexandru Moşanu (19.07.1932-7.12.2017) a fost   doctor în istorie, academician, profesor universotar, primul Preşedinte al Parlamentului din Republica Moldova – a luptat pentru desprinderea totală a republicii Moldova faţă de URSS. A reuşit să reînvie conştiinţa naţională. A fost Membru de onoare al Academiei Române. (Alexandru Moşanu, personalitate distinctă basarabeană).

Alt pedagog, doctor în psihologie, profesor universitar, savant, scriitor, Nicolae Bucun este promotor al valorilor naţionale având o contribuţie deosebită la dezvoltarea învăţământului preuniversitar din Republica Moldova.  (Nicolae Bucun – pedagog, savant, academician, scriitor).

Poeta Lidia Grosu este elogiată pentru gingăşia poeziilor de dragoste şi curajul celor civice ( Spaţiul prin care se afirmă cuvântul Lidiei Grosu).

Pe lângă volumele scriitorilor şi oamenilor de ştiinţă basarabeni, autoarea remarcă lucrarea de excepţie a lui Ştefan Străjeri, originar din Bucovina, judeţul Suceava, comuna Pojorâta, Românii americani de la Marile Lacuri (Ştefan Străjeri şi monografia „Românii americani de la Marile Lacuri”). Jurnalistul şi editorul menţionat  – scrie o carte foarte documentată despre românii imigranţi în America, în special în statul Michigan, în decurs de mai bine de 100 de ani şi despre contribuţia lor la dezvoltarea Americii în toate domeniile.

Între portretele scriitorilor amintiţi, Galina Martea înserează, ca într-un joc de puzzle analize minuţioase de antologii şi prezentări de reviste româneşti socotite meritorii. Autoarea consideră că aceastea pot contribui la coagularea românilor de pretutindeni în jurul unor idealuri înalte cum ar fi unirea Basarabiei cu România.

Sunt analizate minuţios câteva din antologiile coordonate de Rodica Elena Lupu: Verba Volant, Scripta Manent – antologia prozatorilor români – volumele II şi III; Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume – ediţie bilingă română – engleză 2018, Carmen, vol. VII,  Carmen, volumul IX şi X – creaţie literară; Întâlnirea Poeţilor – antologie lirică multilingvă – română- franceză-spaniolă-germană-rusă; Simfonia Poeziei, vol 4 –antologie multilingvă.

Urmează antologiile coordonate de Ligya Diaconescu: Limba noastră cea română – publicaţie dedicată sărbătorilor naţionale din 31 august; La taifas cu iubirea –poezia şi proza scriitorului român; Limba noastră cea română – antologia naţiunii române.

Ciclul antologiilor se încheie cu analiza celei coordonate de Gheorghe A. Stroia şi Cristian Petru Bălan, întitulată: România, pentru tine! – opera literară consacrată zilei naţionale.

Între reviste sunt cercetate minuţios următoarele: „Domnul de Rouă” (Domnul de Rouă – o nouă lumină în cultura naţională română, revistă serie nouă) şi „Constelaţii diamantine” (Constelaţii Diamantine – performanţă în cultura naţională) – ambele conduse de Doina Drăguţ; „Cultura vrânceană „ (Cultura Vâlceană – opinii, analiză, informaţie) – condusă de Petre Cichirdan (inginer, artist plastic, scriitor, editor, publicist, membru al UZPR); revistele UZP nr.4/2016 şi 5/2017, „Cronica Timpului” nr. 19 (Cronica Timpului, a 19-a apariţie editorială. Evenimentul cheie – 150 de ani de la debutul literar al marelui poet Eminescu; „Cronica Timpului nr. 20 (Cultură, atitudine şi performanţă) – director Doru Dinu Glăvan – preşedinte al UZPR.

Galina Martea ne mai prezintă activitatea Academiei Româno-Americane (ARA)– preşedinte Doamna Ruxandra Vidu (doctor, prof. univ la California Davis, om de ştiinţă în domeniul nanomaterialelor şi nanotehnologiilor, cu numeroase invenţii brevetate în SUA).

ARA are o activitate foarte susţinută, organizează congrese anuale, adună oamenii cei mai buni în domeniile lor din ţară, diaspora etc.

În sfârşit, Galina Martea aduce un omagiu părinţilor ei (Pedagogi şi oameni distinşi – Vladimir Sârbu şi Xenia Sârbu).

În loc de postfaţă avem Un interviu despre geniul literaturii române, Mihai Eminescu (Interviu cu Galina Martea luat de studenta Tincuţa Burghilă) în care intervievata ar dori să-i vorbească azi lui Eminescu despre problemele actuale.

Datorită stilului direct, cartea Galinei Martea, În dialog cu creaţia umană se citeşte uşor, iar datorită conţinutului, şi cu interes. Activitatea civică şi cărţile autoarei se situează sub semnul unui patriotism înalt.

Galina Martea militează pentru unirea Basarabiei cu România în cadrul Consiliului Unirii – Moldova, iar cărţile sale vor să coaguleze pe românii de pretutindeni în scopul aceluiaşi ideal.

Cartea Galinei Martea a apărut în anul Centenarului ca o ofrandă pe altarul Marii Uniri.       

                Articol publicat în  Portal-Măiastra – Revistă trimestrială de cultură, apare sub egida USR, România, anul XIV, nr.3(56), 2018, pag.25.

 ———————————

Lucian GRUIA

Dorel SCHOR: Frumusețea artelor vizuale

Diversitatea temelor în pictură este considerabilă şi căutările compoziţionale nesfârşite.. Aceasta face şi frumuseţea artelor vizuale, rezervându-ne adesea surprize plăcute din partea unor pictori pe care îi cunoaştem şi-i îndrăgim. Evident, recunoaştem stilul şi atmosfera care pentru iubitorii artelor plastice fac inconfundabile lucrările, dar primim cu interes tot ce-i nou, interpretările variate, dualitatea în limbajul artei, între ideie şi imagine, uneori ironia subtilă sau umorul fin.

   Am selectat câteva tablouri, dintre numeroasele creaţii care mi-au plăcut.

Tablou de Samy Briss

   Un tablou al maestrului Samy Briss insuflă privitorului optimism, prin imagine şi atmosfera festivă a unei zile de sărbătoare. El foloseşte parte din elementele specifice lucrărilor lui, pasărea şi peştele, instrumentul muzical şi omul, într-un cadru cu uşoare influenţe suprarealiste.

   Tablou de Vladimir Kara

Tot de la Paris, Vladimir Kara, un tânăr pictor talentat despre care am mai scris, îşi prezintă stilul original, conferind dimensiuni neobişnuite obiectelor, peisajului “alungit”, dar devenit mai interesant astfel, aparent spontan şi descoperitor al culorii.

 Tablou de Liana Saxone Horodi

 Liana Saxone Horodi alege de fiecare dată subiecte care ne devin imediat familiare, într-un mod neprovocativ, plăcut şi prietenos, care trezeşte fiecăruia dorinţa de a intra în posesia unui tablou semnat de ea. Florile din context subliniază atitudinea personală şi independenţa spiritului creatoarei.

  Miriam Cojocaru

 Miriam Cojocaru refuză de astă dată orice formă de naraţiune, claritatea rostirii plastice permiţându-i, printr-o siluetă feminină elegantă şi distinsă, să exprime frumuseţea senzuală şi estetică a modelului. O caldă intimitate însoţeşte nobleţea formelor, texturii şi discreţea culorilor.

Tablou de Avi Schwartz

   Plasându-şi personajele în mediul său preferat, Avi Schwartz ne oferă un nou aspect caracteristic vechiului Iaffo, pod între trecut şi prezent, într-o atmosferă specifică, nelipsită de dinamică, cu elemente decorative, care produc folclor. Calitatea figurilor şi atmosfera specifică punctează subiectul favorit.

———————————-

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

10 ianuarie, 2019

Anna-Nora ROTARU: Înmuguriri târzii (poeme)

DOR MISTUITOR…

 

Măicuță, dragă-mi ești, la tine mă gândesc
Și îmi răsare-n minte, a ta dulce făptură…
Prin amintiri te caut, ades în vis te regăsesc
Și-aceleași simțăminte, în minte îmi dospesc,
Că simt cum mă topesc și fiecare-mi picătură,
De cuțit mi-e lovitură…

Te văd cu păru-albit de ani și ochii-ți lăcrimoși,
Ștergând cu dosul palmei, lăcrima de pe obraz…
Că, ți-ai pierdut în viață, anii tăi cei mai frumoși,
Cercând prin neguri să răzbați și mărăcini țepoși
Și-acum, la bătrânețe, înconvoiată de grumaz,
Te simt purtată de talaz…

Că, departe-ți sunt copiii, de nevoi se abătură
Și singură rămas-ai, în prea lungă așteptare…
Speranța te mai lasă, c-or reveni în bătătură,
Din lung drum prin lume, ce dânșii străbătură,
Pentr-o mai bună viață, dincolo, peste hotare,
Umplându-te de întristare…

Dar, vom veni noi, fă-ți sufletul și inima vitează !
Fă focul, plămădește, să coci pâine în cuptor !
Din grădină rupe flori, proaspete să pui în vază,
Alungă-ți gândurile negre, ține-ți mintea trează,
Că pași vei auzi și ciocănitu-n geam, încetișor,
Că ți-om veni măicuță, așteaptă-ne-n pridvor !
Mă roade-un dor mistuitor…

Continue reading „Anna-Nora ROTARU: Înmuguriri târzii (poeme)”

Florentina SAVU: Stare

STARE

 

Din arbuștii mei de dor
S-au desprins frunzele toate,
Stau sub cer fără decor
Flămânzi de foșnet și șoapte,

Pletele de timp se-ndoaie,
Vântul le-mprăștie-n vis
Iar lujeri de ciumăfaie
Lipiți sunt de-ai mei iriși,

Curg șiroaie de-amintiri
Peste văi deja pălite,
Cerul mi-aruncă priviri
Zi de zi mai ostenite,

Plânge visul printre ramuri,
Susură lacrimi prin râu,
Mugește vântu-n olanuri,
Tare-aș vrea să le pun frâu,

Să le-ntorc dup-a mea vrere,
Stelele să-mi joace-n păr,
Să sting orișice durere
C-o floare dulce de măr,

Razele lunii mă scalde
În praful lor fermecat,
Să simt soare cum mă arde
Și frig cum e alungat,

Pe aleile cu plopi
Să-mi duc pașii fericiți,
Să-mi picure de mir stropi
Peste anii mei trăiți,

Să-mi curgă soare pe umăr,
Vântul să mă mângâie,
Pe nimeni nicicând să supăr,
Vis să nu se tânguie!

Prin fereastra mea de suflet
Să-mi văd dorul adormind,
Să îi cânt de leagăn cântec,
El să fie tot flămând,

Lumea să fie o mare,
Sau un lan de bunătate,
Să culegem fiecare
Din roadele-i parfumate,

Să depănușăm iluzii
Și să sămănăm speranțe,
Să ne-ntărim cu perfuzii
Decontate pe chitanțe,

Să lucrăm ogorul vieții
În parcele de iubire,
Să-i dăm prinos tinereții
Clipa noastră de trăire,

Să foșnească sub picioare
Iarba, pe desculțe tălpi,
Să ne susure izvoare
Lângă aleea cu plopi!

———————————–

Florentina SAVU

10 ianuarie, 2019

Viorel Birtu PÎRĂIANU: O zi

O zi

 

ajunge o noapte
să iubesc o femeie
atunci am dezbrăcat visul
căutând necuprinsul
țipătul a străpuns întunericul
era cald
adia parfum de lavandă pe pat de cleștar
răvăseam cuvinte nespuse pe trupul de jad
mă loveam de un sân ireal
fremăta clipa a ultim suspin
ajunge o zi
a învăța a iubi

———————————–

Viorel Birtu PÎRĂIANU

Constanța

10 ianuarie, 2019

Irina Lucia MIHALCA: Sub raza unei clipe

Sub raza unei clipe

 

Nu e uşor să laşi totul să treacă!
Când erai mic aveai copacul tău,
cu înălţimea lui îţi măsurai anii copilăriei,
pentru el trăiai, creşteai, te bucurai,
cu el plângeai, cu el râdeai.
Ţi s-a spus
că toate cele bune şi rele
acolo se vedeau, în copacul tău!
Aşa creştea sau se usca,
aşa înflorea sau nu înflorea,
aşa se legăna sau se scutura,
iar tu îl îngrijeai cu sufletul.

În fiecare din noi
e un Iov, cădem ca să ne ridicăm,
în spaţiul dintre cuvinte vei regăsi esenţa.

Niciun gând nu este mai uşor decât altul,
niciun cuvânt nu este mai înalt decât altul,
nicio privire nu este mai clară decât alta,
niciun om nu este mai presus decât altul.

În spatele nostru există mereu cineva,
ne-mpinge, ne-ncurajează,
ştii că poţi şi-ţi continui calea.
Asemeni soarelui, asemeni izvorului,
asemeni florilor, asemeni păsării,
venim să dăruim
lumina, viaţa, culoarea şi cântul.

Pe cerul tău, aduşi de o briză,
norii apar, stau şi se duc.
În tine e taina, aerul, mişcarea, lumina,
acolo palpită liniile calde
ce dau viaţă pânzei lăuntrice.

Alergi, sari, strigi, cânţi,
te-arunci în iarbă, pluteşti şi zbori.
De departe simţi
apropierea persoanei iubite,
din câteva mişcări, fără compas,
fără cumpănă, fără să ştergi,
inima ta conturează,
prin vibraţia ce trece prin suflet,
culori, tonuri, nuanţe,
lumini, umbre,
sub raza unei clipe de bucurie.

————————————

Irina Lucia MIHALCA

București

10 ianuarie 2019

Anatol COVALI: Parcă-a fost ieri…

Parcă-a fost ieri…

 

Parcă-a fost ieri…Îţi mai aduci aminte
cum ne iubeam cu patimă, torcând
în noi miraculoase simţăminte
fără ca să ne pese până când ?

Parcă-a fost ieri…Atâta tinereţe
aveam în noi şi nu ştiam că-avem,
căci viaţa nu-nceta să ne răsfeţe
ştiind că dobândim ceea ce vrem.

Parcă-a fost ieri…Visam şi-atât. Şi-ndată
orişice vis se-ndeplinea pe loc.
Nimic nu reuşea să ne abată
din drumul hărăzit să-aibă noroc.

Parcă-a fost ieri…Şi parcă azi la fel e,
căci nimeni şi nimic nu ne-a învins,
iar gândurile poartă încă-n ele
aceleaşi sentimente de nestins.

————————————–

Anatol COVALI

București

10 ianuarie 2019

Nastasica POPA: Fântâna-n răscruce

Fântâna-n răscruce

 

Pe drumul de țară de odinioară,
Stă la răscruce fântâna cu ciuturi…
Sinistru răsună, nu-i glas de vioară
Prin măduvă trece, scurs e în luturi.

Fântâna-i adâncă, mi-e sete de apă…
S-aștept n-am răbdare, dar ciutura-i grea!
În zare-i o umbră ce poartă o capă,
E vis, nălucire căci drumu-negrea.

În țipăt lugubru îmi strigă: -Așteaptă!
La mine ecoul ajunge difuz…
Scot singură apa, când viața-i nedreaptă,
Fântâna-n răscruce…totu-i confuz!

Beau apa grăbită dar setea nu-mi trece,
Pe drumul în cruce, umbra dispare,
Rămâne în mine fiorul ei rece,
Fântâna-n răscruce-n vise apare…

Când noaptea-și despică misterele-n taină,
Cad stele-argintate ce par licurici,
M-așteaptă fântâna,ciutura-n maină,
Mi-e sete și teamă, fiorii-s arici,

Căci știu c-o s-apară o umbră în robă.
Ecoul îmi strigă: -Așteaptă nu bea…
Dar simt cum inima mea îl aprobă.
Pe un șoiman ca neaua, un voinic vorbea!

-Lasă-mă pe mine, să scot ciutura,
Pentru-a ta ființă e cu mult prea grea!
Calul său, șoimanul, coama-și scutura…
Vrea parcă să-mi spună că prințul mă vrea.

Îmi ridic privirea,văd chipul său blajin,
Apa scoasă-n ciutur, mă-ndeamnă să beau…
Mă arde tot trupul, mi-i pielea carmajin,
Inima și chipul parcă îmi zâmbeau.

Zarea ivorie, noaptea nesfârșită
Revărsată-i Luna peste chipul meu!
Povestea cu „roba” îmi pare sfârșită
Din căușul palmei, doar sorb apa eu!

Rupe colțul ierbii, în copită calul
Crucea se desface cu un drum ales,
Din fântâna vieții voi bea din pocalul
Visului, ce astăzi eu l-am înțeles!

 

*carmajin-piele vopsită în roșu închis
*maină-a coborâ o greutate
*lugubru-sinistru/înspăimântător
*luturi-lut/argilă
*capă-pelerină

——————————-

Nastasica POPA

10 ianuarie 2019